Axa V: Evaluarea Global a Funcionrii

Axa V este destinat raportrii opiniei clinicianului asupra nivelului global de funcionare al individului. Aceast informaie este util pentru planificarea tratamentului si msurarea impactului su si predicia deznodmantului. Raportarea funcionrii globale pe axa V poate fi fcut folosind Global Assessment of Functioning (GAF) [Scala de Evaluare Global a Funcionrii (EGF)]. Scala GAF poate fi extrem de util in urmrirea progresului clinic al indivizilor in termeni globali, utilizand o singur msurare. Scala GAF este destinat numai aprecierilor referitoare la funcionarea psihologic, social si profesional. Instruciunile specific a nu se include deteriorarea in funcionare datorat restriciilor somatice (sau de mediu)". Scala GAF este divizat in 10 categorii de funcionare. A calcula un scor GAF implic alegerea unei singure valori care reflect cel mai bine nivelul global de funcionare al individului. Descrierea fiecrei categorii de 10 puncte pe scala GAF are dou componente: prima parte trateaz severitatea simptomelor, iar cea de a doua parte trateaz funcionarea. Scorul GAF se calculeaz in cadrul unei anumite decile dac, fie severitatea simptomelor, fie nivelul de funcionare cad in categoria respectiv. De exemplu, prima parte a categoriei 41 -50 descrie simptome severe (de ex., ideaie suicidal, ritualuri obsesive severe, furturi frecvente din magazine)", iar cea de a doua parte include orice deteriorare sever in funcionarea social, profesional sau colar (de ex., nu are amici, este incapabil s se in de serviciu)". Trebuie reinut c in situaiile in care severitatea simptomelor si severitatea nivelului de funcionare sunt discordante, scorul GAF final reflect totdeauna pe cea mai rea dintre cele dou. De exemplu, scorul GAF al unui individ care constituie un real pericol pentru sine, dar care funcioneaz bine, va fi sub 20. La fel, scorul GAF pentru un individ cu simptomatologie psihologic minim, dar cu deteriorare semnificativ in funcionare (de ex., un individ a crui preocupare excesiv pentru uzul de o substan a dus la pierderea seviciului si a amicilor, dar fr alt psihopatologie) va fi sub 40 sau chiar mai jos. In cele mai multe cazuri, scorul pe scala GAF trebuie calculat pentru perioada curent (adic, nivelul funcional din momentul evalurii), deoarece scorul funcionrii actuale este cel care reflect necesitatea tratamentului sau ingrijirii. In scopul explicrii variabilitii de la o zi la alta a funcionrii, scorul GAF pentru perioada curent" este operaionalizat drept cel

mai sczut nivel de funcionare din sptmana trecut, in unele cazuri, poate fi util s se consemneze scorul pe scala GAF atat la internare, cat si la externare. Evaluarea pe scala GAF poate fi fcut si pentru alte perioade de timp (de ex., cel mai inalt nivel de funcionare pentru cateva luni ale anului trecut). Scala GAF este inregistrat pe axa V dup cum urmeaz: GAF = ", urmat de scorul GAF de la O la 100 si de perioada de timp pentru care a fost calculat, in parantez de exemplu, (curent)", (cel mai inalt nivel anul trecut)", (la externare)". (Vezi exemple la pag. 35). Spre a fi siguri c nici un element al scalei GAF nu a fost omis cand se calculeaz scorul GAF, poate fi aplicat urmtoarea metod de stabilire a scorului GAF: PAS 1: Se incepe de la cel mai ridicat nivel i se evalueaz fiecare categorie punandu-se intrebarea: este fie severitatea simptomelor individului, fie nivelul su de funcionare mai ru decat cel care este indicat in descrierea categoriei?" PAS 2: Se deplaseaz in jos pe scal pan este atins scorul care exprim cel mai bine severitatea simptomelor individului sau a nivelului de funcionare, indiferent de care este mai ru. PAS 3: Se examineaz urmtoarea categorie inferioar spre a verifica dac nu cumva ne-am oprit prematur. Aceast categorie trebuie s fie mai sever atat la nivel de simptome, cat si la nivel de funcionare. Dac este aa, categoria corespunztoare a fost atins (se continu cu pasul 4). Dac nu este aa, se revine la pasul 2 i se continu deplasarea in jos pe scal. PAS 4: Pentru a stabili scorul GAF specific in cadrul unei categorii selectate de 10 puncte, trebuie s se ia in consideraie faptul dac individul funcioneaz la cel mai inalt sau la cel mai sczut pol al scalei de 10 puncte. De exemplu, s lum cazul unui individ care aude voci care nui influeneaz comportamentul (de ex., cineva cu schizofrenie durand de mullt timp, care-si accept halucinaiile ca parte a maladiei sale). Dac vocile survin relativ rar (odat pe sptman sau chiar mai rar), un scor de 39 sau 40 pare a fi cel mai corespunztor. Din contra, dac individual aude voci aproape continuu, un scor de 31 sau 32 pare a fi mai adecvat. In unele cazuri, poate fi util s se evalueze incapacitatea social i profesional i s se urmreasc progresul in recuperare independent de severitatea simptomelor psihopatologice, in acest scop este inclus in anexa B (pag. 817) o scal propus pentru evaluarea funcionrii sociale i ocupaionale [Social and Occupational Functioning Assessment Scale -SOFAS]. in

anexa B mai sunt incluse dou scale propuse i care pot fi utile in anumite situaii - the Global Assessment of Relaional Functioning Scale (GARFS) (pag. 814) si Defensive Functioning Scale (pag. 807).

Scala de Evaluare Global a Funcionrii (EGF) [Global Assessment of Functioning Scale (GAF)]
Funcionarea psihologic, social si profesional se consider pe un continuum ipotetic de sntate-maladie mental. Nu se include deteriorarea in funcionare datorat restriciilor somatice (sau de mediu). Cod (Not: A se utiliza coduri intermediare cand sunt corespunztoare, de ex., 45,68,72) 100 Funcionare superioar intr -un larg domeniu de activiti, problemele de via nu | par a fi scpat vreodat din man, este cutat de alii pentru multele sale caliti. 91 Nici un simptom. 90 Simptome absente sau minime (de ex., anxietate uoar inaintea unui examen), | funcionare bun in toate domeniile, interesat i implicat intr -o gam larg de 81 activiti, eficient social, satisfcut in general de via, nu mai mult decat probleme sau preocupri cotidiene (de ex., o ceart ocazional cu membrii familiei). 80 Dac sunt prezente simptome, acestea sunt reacii expectabile si tranzitorii la | stresori psihosociali (de ex., dificulti in concentrare dup o ceart in familie); nu 71 mai mult decat o uoar deteriorare in funcionarea social, profesional sau colar (de ex., rmanere in urm temporar in activitatea colar). 70 Cateva simptome uoare (de ex., dispoziie depresiv i insomnie uoar) SAU unele | dificulti in funcionarea social, prof esional sau colar (de ex., chiul ocazional 61 ori furt din cas) dar, in general, funcionare destul de bun, are cateva relaii interpersonale semnificative. 60 Simptome moderate (de ex., afect plat i limbaj circumstanial, atacuri de panic | ocazionale) SAU dificulti moderate in funcionarea social, profesional sau 51 colar (de ex., puini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii).

50 Simptome severe (de ex., ideaie suicidar, ritualuri obsesionale severe, furturi din | magazine), SAU deteriorare sever in funcionarea social, profesional sau colar 41 (de ex., nici un fel de amici, incapabil s menin un serviciu). 40 O oarecare deteriorare a simului critic (reality testing) sau in comunicare (de ex., | limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare major in multe 31 domenii, cum ar fi serviciul sau coala, relaiile de familie, judecata, gandirea sau dispoziia (de ex. omul depresiv evit amicii, ii neglijeaz familia, este incapabil s munceasc; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidtor acas, lipsete de la coal) 30 Comportamentul este considerabil influenat de idei delirante sau de halucinaii | SAU exist o deteriorare severa in comunicare sau in judecat (de ex., uneori este 21 incoerent, acioneaz in mod flagrant inadecvat, are preocupri suicidare) SAU este incapabil s funcioneze in aproape toate domeniile (de ex., st in pat toat ziua, nu are serviciu, locuin sau amici). 20 Un oarecare pericol de a se vtma pe sine sau pe alii (de ex., tentative de suicid | fr urmrirea clar a morii; frecvent violent; excitaie maniacal) SAU ocazional 11 incapabil s menin un minimum de igien personal (de ex., miroase a fecale) SAU deteriorare flagrant in comunicare (de ex., extrem de incoerent sau mut). 10 Pericol persistent de vtmare sever a sa sau a altora (de ex., violen recurenta) | SAU incapacitatea de a menine o igien personal minim SAU act suicidar sever 1 cu dorina clar de a muri. O Informaie inadecvat Estimarea funcionrii psihologice globale pe scala 0 -100 a fost operaionalizat de Luborsky in Health-Sickness Rating Scale (Luborsky L: Clinicians'Judgments of Mental Health". Archives of Genera/ Psychiatry 7: 407-417, 1962). Spitzer i colegii si au efectuat o revizuire a Health-Sickness Rating Scale pe care au numit -o Global Assessment Scale (GAS) (Endicott J, Spitzer RL, Fleiss JL, Cohen J: The Global Assessment Scale: A Procedure for Measuring Overall Severity of Psychiatric Disturbance." Archives of General Psychiatry 33: 766-771, 1976). O versiune modificat a GAS a fost inclus in DSM-III-R ca Global Assessment of Functioning (GAF) Scale.