C E G SC A - Chestionarul pentru evaluarea gândurilor şi senzaţiilor

corporale în agorafobie

A c e s t in s tr u m e n t a fo st e la b o r a t de C h a m b le s s , C a p u to , B rig h t şi G a l la u h e r în
1984.
C h e s ti o n a r u l p e n tru e v a lu a r e a g â n d u r i lo r în a g o r a f o b ie - C E G A - e ste fo rm a t din
14 item i c e se p o t a u to a d m in is tr a .
C h e s ti o n a r u l p e n tru e v a lu a r e a s e n z a ţiilo r c o r p o r a le în a g o r a f o b ie - C E S C A - are
17 item i.
Ite m ii c a re c o m p u n c e le 2 in s tr u m e n te au fo st c o n stru iţi p o rn in d d e la d e scrie rile
f o r m u la te d e clienţii a g o ra fo b ie i.
C E G A in c lu d e 2 s u b sc a le : u n a c a re u r m ă re ş te a n x ie ta te a d e p ie r d e r e a c o n tro lu lu i
şi a d o u a c a r e e v a l u e a z ă p r e o c u p a r e a faţă d e s i m p to m e le so m a tic e .

A dm inistrare şi scorare

S u b ie c ţii r ă s p u n d la c h e s tio n a ru l C E G A fo lo s in d o sc a lă d e la I - 5, a v â n d d rep t

crite riu d e a p r e c ie r e f r e c v e n ţa apa riţiei g â n d u r ilo r fobice.
L a C E S C A se r ă s p u n d e tot pe o s c a lă d e la 1 - 5 în fu n c ţie d e in te n s ita te a cu care
a p a r s e n z a ţiile c o r p o r a le .

CEG A
1. S u b s c a la de t e a m ă f a ţă d e p ie r d e r e a c o n tro lu lu i c o n ţ in e 7 itemi: 6, 8, 9,
11, 12, 13, 14.
2. S u b s c a la d e p r e o c u p a r e fa ţă d e s im p to m e l e s o m a tic e c u p r in d e 7 itemi: I ,
2 ,3 ,4 ,5 ,7 ,1 0 .
P e n tru a m b e l e s u b s c a le p u n c ta ju l p o a te v a r ia în tre 7 - 3 5 pu n c te .
17 - 2 6 pct. - sc o r m e d iu
P e ste 27 p c t - s c o r rid ic a t
S c o ru l g lo b a l p o a te v a ria în tre 1 4 - 7 0 p u n c te
33 - 51 p ct - s c o r m e d iu
P e s te 52 p c t - s c o r r id ic a t

C E SC A
Se c a l c u l e a z ă un s in g u r in d ic a to r g lo b al de e v a lu a r e a s e n z a ţiilo r c o r p o r a le -
c o n ţin e 17 item i. P u n c ta ju l p o a te v a ria î n tr e 1 7 - 8 5 p un c te .
4 0 - 6 2 p c t - sc o r m e d iu
P e ste 63 p c t - s c o r r id ic a t

Fidelitatea
C h a m b l e s s şi alţii (1 9 8 4 ) a u c a lc u la t un in dice d e fidelitate de 0 ,8 0 p en tru C E G A
şi 0 ,8 7 p e n tru C E S C A .
C r a s k e şi alţii au c a lc u la t un c o e fic ie n t d e fid e lita te te s t-re te s t d e 0,85 pe n tru
CEGA.
T o t p rin m e t o d a test-re te s t, au to rii au g ă sit un c o e fic ie n t d e fid e lita te de 0 ,8 6
p e n tru C E G A şi 0 ,6 7 p e n tru C E S C A .
 Validitatea
Ost (1990) şi Arrindell (1993) au găsit corelaţii semnificative între valorile
ambelor chestionare şi alte instrumente de evaluare a agorafobiei.
A rrindell (1993) şi Chambless (1984) au găsit corelaţii ridicate între valorile la
acest chestionar şi tendinţa de evitare, panică, anxietate, depresie şi furie asociate fobiilor.
 CEGSCA
Numele_________________________ Prenumele_________________________Vârsta____

Mai jos veţi găsi câteva gânduri şi idei pe care este posibil să le aveţi în momentele în
care sunteţi anxios sau speriat. Vă rugăm să indicaţi frecvenţa apariţiei acestor gânduri
acordând un punctaj de la 1 la 5, după cum urmează :
lp - gândul nu apare niciodată
2p - gândul apare doar rareori
3p - gândul apare în aproximativ jumătate din situaţiile când sunt anxios
4p - gândul apare frecvent
5p - gândul apare mereu atunci când sunt speriat
Punctaj
V. Voi vomita_________ ;_____________________________________________________
2. Voi leşina________________________________________________________________
3. Probabil (sigur) am o tamoară cerebrală______
4. Sunt pe punctul de a face un infarct___________________________________________
5. Mă voi sufoca_____________________________________________________________
6. Mă voi comporta ridicol, mă voi face de râs____________________________________
7. Sunt pe punctul de a orbi____________________________________________________
8. Nu voi reuşi să mă controlez________________________________________________
9. Voi răni pe cineva, voi face rău cuiva_________________________________________
10.Voi avea un atac cerebral_____ ____________ ,_____________ _________________ _
11 .Voi înnebuni
12.Voi ţipa___________________________________________________________________
13.Mă voi bâlbâi, ceilalţi vor râde de felul în care vorbesc__________________________
14.Voi paraliza de frică_______________________________________________________
15.Descrieţi şi punctaţi dacă există alte gânduri______________________ _____________

Mai jos veţi găsi o listă cu senzaţii corporale care pot apărea când sunteţi anxios sau
speriat. Vă rugăm să notaţi intensitatea temerii pe care v-o provoacă aceste senaţii astfel:
1p - nu sunt deloc speriat de această senzaţie
2p - sunt puţin speriat de această senzaţie
3p - sunt destul de speriat/relativ speriat de acestă senzaţie
4p —sunt foarte speriat de această senzaţie
5p —sunt extrem de speriat de această senzaţie
16.Palpitaţii_________________________________________________________________
17.Senzaţie de greutate/presiune în zona pieptului_________________________________
18.Amorţeală în braţe sau picioare______________________________________________
19.înţepături/furnicături în degete______________________________________________
20.Senzaţia de amorţeală în altă parte a corpului în afară de membre_________________
21. Senzaţia că nu aveţi suficient aer____________________________________________
22. Ameţeală________________________________________________________________
23 .Vedere înceţoşată sau deformată_____________________________________________
24.Senzaţia de greaţă_______________-
25.Senzaţia de gol în stomac___________
26.Senzaţia de nod în stomac___________
27.Senzaţia de nod în gât ____________
28.Senzaţia că picioarele nu vă mai susţin_
29.Transpiraţii_______________________
30.Senzaţia de gât uscat_______________
31.Senzaţia de dezorientare şi confuzie___
32.0 oarecare senzaţie de detaşare de corp
33.Altele (descrieţi)___________________
 IMA — Inventarul de mobilitate pentru agorafobie

Acest instrument evaluează comportamentul de evitare al atacurilor de panică

generate de agorafobie. Este elaborat de Chambless, Caputo şi Jasin în 1985.
Instrumentul conţine 26 de itemi elaboraţi pe baza inform aţiilor obţinute de la
pacienţii agorafobiei. A ceştia sunt grupaţi în doi factori care pot fi descişi ca: evitarea
situaţiilor publice şi evitarea spaţiilor închise.

Administrare şi scorare
Se utilizează o scală gradată în 5 puncte pentru fiecare pentru fiecare din cele 26
de situaţii, aprecierea facându-se în funcţie de cât de mult evită situaţia pacienţii atunci
când sunt singuri şi când sunt însoţiţi de cineva de încredere.
Fiecare răspuns se notează de la 1 - 5, valorile ridicate indicând un grad ridicat de
evitare.
Pentru fiecare din cele 2 situaţii, punctajul poate varia între 26 şi 130 de puncte.
61 - 95 pet - scor mediu
Peste 96 pet - scor ridicat
Subiecţii notează câte atacuri de panică au avut în ultimele 7 zile. Acest număr se
constituie ca un indicator separat.

Fidelitatea
A utorii au găsit o consistenţă internă a evitării când sunt singuri de 0,96 şi 0,94
(pe două loturi separate), iar când sunt însoţiţi de 0,97 şi 0,91.
Fidelitatea test-retest la interval de o lună între aplicări a fost de 0,89 pentru
evitarea când sunt singuri şi 0,75 pentru evitarea când sunt însoţiţi şi 0,62 pentru atacurile
de panică.

Validitatea
Autorii, în 1985, au găsit că scorurile înalte la IMA sunt semnificativ asociate cu
scorurile înalte la alte teste de agorafobie.
S-a observat o scădere a scorurilor la persoanele agorafobice aflate sub tratament.
Laborator aplica tiv de psihodiaqnoza clinica
Petru Colceru

In s tru m e n t de masurare a agorafobiei IMA1

- elaborat de Chambless, Caputo, Jasin in 1985

- IMA evalueaza comportamentul de evitare al atacurilor de panica generate de
agorafobie
- conţine 26 itemi elaboraţi pe baza informaţiilorobtinute de la pacienţii agorafobiei.
- itemiisunt grupaţi in 2 factori care pot fidescrisi ca:
o evitarea situatiilor publice
o evitarea spatiilor inchise
A dm inistrare si scorare.
- utilizeaza o scala gradata in 5 trepte pentru aprecierea fiecareia din cele 26 situatii,
aprecierea facandu-se in funcţie de cat de mult evita situatia pacienţii, atunci cand
sunt singuri si cand sunt insotiti de cineva de încredere
- fiecare răspuns se noteaza de la 1 la 5 pentru fiecare din cele 2 situatii (singru si
insotit)
- se sumeaza punctajele obtinute la cei 26 de itemi
- valorile ridicate arata un grad crescut de evitare
- plaja de valori pentru fiecare din cele 2 situatii, se situeaza intre 26 si 130 puncte
- evaluare:
o intre 26-60 p - scor scăzut
o intre 61-95 p - scor mediu
o intre 96-130 p - scor ridicat
- in final subiecţii noteaza cate atacuri de panica au avut in ultimele 7 zile
- acest număr este un indicator separat al probei.
Fidelitatea te stu lu i
- pe 2 loturi separate autorii au găsit o consistenta interna a evitării cand pacienţii
sunt singuri de 0,96 si 0,94, iar cand sunt insotiti de 0,97 si 0,91.
- fidelitatea test-retest la inverval de 1 luna intre aplicari a fost de 0,89 pentru
evitarea cand pacienţii sunt singuri, de 0,75 pentru evitarea cand sunt insotiti, de
0,62 pentru numărul atacurilor de panica.
V aliditatea instrum entului
- autorii in 1985 au înregistrat scoruri înalte la alte teste de agorafobie
- s-a observat o scădere a valorilor la persoanele agorafobice aflate sub tratament
 IM A
Numele Prenumele Vârsta

Vă rugăm să indicaţi gradul în care evitaţi următoarele locuri sau situaţii, datorită
discornfortului sau anxietăţii, atunci când sunteţi însoţit(ă) de cineva de încredere sau
când sunteţi singur(ă). Folosiţi următoarea scală :
lp - nu evit niciodată
2p - evit uneori
3p - evit deseori
4p - evit în majoritatea cazurilor
5p - evit întotdeauna
Notaţi punctajul în spaţiile din dreptul fiecărei situaţii sau fiecărui loc, în ambele situaţii,
singur(ă) sau însoţit(ă). Lăsaţi necompletate situaţiile care nu vă caracterizează.

L ocuri: ^ Punctaj
însoţit(ă) Singur(ă)
T eatru__________________ _________ _____________ _;___________________
Supermarket_______________________________________________________________
Sala de clasă ________________
M agazin_________________________________________________________________
Restaurant _______________________________________ _______
Muzeu _____ _________ ________________ __
Lift_____________________________________
Sală de conferinţe, stadion_____________________________________________________
Parcare___________________ ______ _____________________________ _____________
Locuri înalte ______ __________ _
Specificaţi cât de înalte_______________________________________________________
Spaţii închise (ex. tunel)______________________________________________________
Spaţii deschise :
a) afară (câmpii, străzi, curţi)________________________________________________
b) înăuntru (camere mari, holuri)_______________ ______________________________
Călătorii c u :
a) autobuzul ______________________________________________________
b) trenul______ ____________________________________________________________
c) metroul______________ __________________________________________________
d) avionul ___________________________________________________________
e) barca______________________ ____________________________________________
Şofatul sau plimbarea cu maşina:
a) tot timpul__________________________
b) pe autostrăzi
Situaţii: Punctaj
însoţit(ă) Singur(ă)
A sta la rând (coadă)
A traversa un pod__
Petreceri, întâlniri sociale
A vă plimba pe stradă
A sta singur acasă Nu
A fi departe de casă
Alte situaţii (specificaţi)

Noi definim atacurile de panică ca fiind :

1. un nivel înalt de anxietate, însoţit de
2. reacţii fiziologice puternice (palpitaţii, transpiraţii, tremor, ameţeală) cu
3. pierderea temporară a abilităţii de a gândi şi de a face planuri şi
4. dorinţa intensă de a scăpa de acea situaţie.
Vă rog să notaţi numărul total de atacuri de panică pe care le-aţi avut în ultimele şapte
zile
 CCB - Chestionarul pentru comportamentul bolnavului

Acest instrument de autoevaluare a fost dezvoltat de Pilowsky şi Spence în 1983.

El conţine 62 itemi şi evaluează 7 aspecte ale comportamentului anormal în boală:
ipohondrie, convingerea bolii, acuze psihologice vs. acuze somatice, inhibiţie afectivă,
tulburare afectivă, negare şi iritabilitate.
Lloyd (1990) recomandă utilizarea chestionarului CCB la evaluarea pacienţilor la
care se observă o discrepanţă între afecţiunea medicală şi răspunsurile compor tamentale
ale pacientului.

Administrare şi scorare
Subiecţii apreciază prin DA sau Nu situaţia care-i caracterizează la cei 62 de itemi.
Itemii: 4, 7, 8, 16, 22, 27, 31, 35, 43, 46, 58, 60 se cotează invers (1 punct pentru
NU), ceilalţi cotându-se cu 1 punct pentru DA.
1. Scala ipohondriei constă în suma itemilor: 9, 20, 21, 24, 29, 30, 32, 37, 38.
3, 4 puncte - scor mediu
Peste 5 puncte - scor ridicat
2. Scala de convingerea bolii conţine itemii: 2, 3, 7, 10, 35, 41. Scorurile ridicate
indică o afirmare a existenţei bolii şi preocuparea pentru simptomele ei.
3. Scala acuze psihologice vs. somatice cuprinde itemii: II, 16, 44, 46, 57.
Scorurile ridicate indică faptul că individul se simte responsabil pentru
sănătatea sa şi simte nevoia de tratament pentru boală.
4. Scala inhibiţiei afective cuprinde itemii: 22, 36, 53, 58, 62. scorurile înalte
indică dificultăţi de exteriorizare a trăirilor personale.
5. Scala tulburărilor afective cuprinde itemii: 12, 18, 47, 54, 59. Scorurile
ridicate indică sentimente de anxietate sau tristeţe ca urinare a bolii.
6. Scala negării curpinde itemii: 27, 31, 43, 55, 60. Scorurile ridicate arată
tendinaţ de negare a problemelor vieţii şi tendinţa de a da vina pe toate
problemele care au generat boala sa.
7. Scala iritabilităţii cuprinde itemii: 4, 17, 51, 56, 61. Se adaugă din oficiu un
punct pentru persoanele sub 40 de ani. Valorile crescute implică sentimente de
furie şi neînţelegeri interpersonale.
Pentru toate aceste scale, cu excepţia primeia, un scor de 2 puncte este considerat
mediu, iar peste 3 puncte ridicat.
Fidelitatea
Autorii au calculat prin metoda test-retest, un coeficient de fidelitate de 0,87
pentru scala 1, 0,76 pentru scala 2, 0,76 pentru scala 3, 0,67 pentru scala 4, 0,87 pentru
scala 5, 0,86 pentru scala 6, şi 0,84 pentru scala 7.
Validitatea
Autorii au găsit corelaţii semnificative între aprecierile pacienţilor şi aprecierile
soţilor sau soţiilor acestora.
S-au găsit de asemenea scoruri scăzute la scalele de negare şi ridicate la toate
celelalte scale, la subiecţii nevrotici şi depresivi.
Chestionarul pentru com portam entul bolnavului fCCB

- instrumentul a fost dezvoltat de Pilovski si Spence in 1983

- conţine 62 itemi si evalueaza 7 aspecte de comportament anormal in boala:
o hipocondrie
o convingerea bolii
o cauze psihologice versus somatice
o inhibiţie afectiva
o tulburare afectiva
o negare
o iritabilitate

- Lloyd in 1990 recomanda utilizarea CCB in evaluarea pacienţilor la care se

observa
o discrepanta intre afecţiunea medicala diagnosticata si răspunsurile
comportamentale ale pacientului.
A dm inistrare si scorare.
- subiecţii apreciaza prin da sau nu situatiile care-i caracterizeaza la cei 62 itemi
- următorii itemi: 4, 7, 8, 16, 22, 27, 31, 35, 43, 46, 58, 60 se coteaza invers (se
acorda 1 punct pentru răspunsul NU).
- la ceilalţi itemi se acorda 1 punct pentru răspunsul DA
- conţine 7 scale:
o scala ipohondriei ce conţine itemii: 9, 20, 21, 24, 29, 30, 32, 37, 38
■ un scor ridicat indica preocupări fobice ale subiectului pentru
starea
de sanatate
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 9 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 2 p - scor scăzut
• intre 3 si 4 p - scor mediu
• intre 5 si 9 p - scor ridicat
o scala de convingere a bolii conţine itemii: 2, 3, 7, 10, 35, 41
■ scorurile ridicate indica o afirmare a existentei bolii si
preocupare
pentru simptomele ei
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 6 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
• intre 3 si 6 p - scor ridicat
o scala de acuze psihologice versus somatice, conţine itemii 11, 16, 44, 46, 57
■ scorurile ridicate indica faptul ca individul se simte responsabil
pentru
sanatatea sa si simte nevoie de tratament pentru boala declarata
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
• intre 3 si 5 p - scor ridicat
o scala inhibiţiei afective, conţine itemii 22, 36, 53, 58, 62
■ scorurile ridicate indica dificultati de exteriorizare a trăirilor

2
 personale
legate de boala
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
• intre 3 si 5 p - scor ridicat
o scala tulburării afective conţine itemii: 12, 18, 47, 54, 59
■ scorurile ridicate indica sentimente de anxietate sau tristeste
ca
urmare a bolii
■ plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 5 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
• Intre 3 si 5 p - scor ridicat

o scala negării conţine itemii: 27, 31, 43, 55, 60

■ scorurile ridicate indica tendinta de negare a problemei
vieţii si de a
da vina pe toate problemele care au generat boala
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 5 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
• intre 3 si 5 p - scor ridicat
o scala iritabilitatii conţine itemii 4, 17, 51, 56, 61; se adauga din oficiu
1 punct pentru persoanele sub 40 de ani.
■ scorurile ridicate indica sentimente de furie si
neînţelegeri interpersonale in legătură cu boala
■ plaja de valori se situeaza intre 0 si 6 puncte
■ evaluare
• intre 0 si 1 p - scor scăzut
• 2 p - scor mediu
intre 3 si 6 p - scor ridicat

Fidelitatea instrumentului.
- autorii prin test-retest au calculat coeficientul de fidelitate de 0,87
pentru scala
ipohondriei, 0,76 pentru scala de convingere a bolii, 0,76 pentru scala
de acuse
psihologice versus somatice, 0,67 pentru scala inhibiţiei afective, 0,87
pentru scala
tulburării afective, 0,86 pentru scala negării si 0,84 pentru scala
iritabiliatii.
V aliditatea instrum entului.
- autorii au găsit corelaţii semnificative intre aprecierile pacienţilor si
aprecierile
soţilor sau soţiilor acestora pentru toatea scalele
- s-a găsit, de asemenea, o corelaţie scăzută la scala de negare si corelaţii

2
ridicate la toate celelalte subscale la subiecţii nevrotici si depresivi.

2
 CCB
Numele Prenumele Vârsta

Vă rugăm să răspundeţi la o serie de întrebări referitoare la dvs. şi boala dvs.

DA NU
1. Sunteţi foarte îngrijorat cu privire la boala dvs.? ______________________________
2. Credeţi că este ceva în neregulă cu corpul dvs. ? ______________________________
3. Boala dvs. interferează cu existenţa zilnică în mare măsură ? _________________ __
4. Sunteţi uşor de abordat când sunteţi bolnav ? ■
________________________
5. în familia dvs. există antecedente de boală ? __________________________________
6. Credeţi că sunteţi mai susceptibil (predispus) la boală decât alţi oameni ? _________
7. Dacă doctorul vă spune că n-a găsit nimic în neregulă cu sănătatea dvs.,
l-aţi crede ? _________________________ .___________________________________
8. Vă este uşor să uitaţi de problemele dvs. şi să vă gândiţi la cu totul alte
lucruri ? _______________________ ________________________________________
9. Dacă vă simţiţi rău şi cineva vă spune că arătaţi mai bine, deveniţi nervos ? _______
10.Credeţi că sunteţi conştient de variatele lucruri care se petrec în corpul dvs.?______
11 .V-aţi gândit vreodată la boala dvs. ca fiind o pedeapsă pentru ceva rău
făcut în trecut ? _________________________________________________________
12.Aveţi probleme cu nervii ? ________________________________________________
13.Dacă vă simţiţi bolnav sau îngrijorat, puteţi fi uşor încurajat de doctor ? _________
14.Credeţi că alţi oameni realizează cum este când ţi-e rău ? ______________________
15.Vă deranjează să vorbiţi cu doctorul despre boala dvs. ? ____________________
16.Sunteţi deranjat de multe suferinţe şi dureri ? _________________________________
17.Boala vă afectează într-o mare măsură relaţiile cu familia şi prietenii ? ___________
18.Credeţi că deveniţi anxios repede ? _________________________________________
19.Cunoaşteţi pe cineva care a avut aceeaşi boală ca a dvs. ? ______________________
20.Sunteţi mai sensibil la durere decât ceilalţi oameni ? __________________________
21 .Vă este teamă de boală ? _______________________ __________ __________ _
22. Vă puteţi exprima sentimentele personale uşor în faţa altor persoane ? ___________
23.Credeţi că oamenilor le pare rău când sunteţi bolnav(ă) ? _______________________
24.Credeţi că vă preocupă (va faceţi griji referitor la) sănătatea dvs. mai
mult decât majoritatea oamenilor ? _________________________________________
25.Credeţi că boala vă afectează relaţiile sexuale ? ______________________________
26.Aţi avut mult de suferit de pe uima bolii ?________________________________
27.Cu excepţia bolii dvs., aveţi şi alte probleme în viaţă ? ________________________
28.Vă pasă dacă ceilalţi oameni realizează sau nu că sunteţi bolnav ? _______________
29.Consideraţi că sunteţi gelos pe sănătatea celorlalţi ? ___________________________
30.Aţi avut vreodată gânduri prosteşti în legătură cu sănătatea dvs., pe care
nu vi le-aţi putut scoate din minte, indiferent cât de tare v-aţi străduit ? __________
31.Aveţi probleme financiare ? _______________________________________________
32.Sunteţi supărat de felul (modul) în care oamenii privesc boala dvs. ? _____________
33.Vă este greu să credeţi doctorul când vă spune că nu aveţi motive să
fiţi îngrijorat ? __________________________________________________________
34.Vă faceţi griji adesea că există posibilitatea să aveţi o boală gravă ? ______________
35.Dormiţi bine ? __________________________________________________________
36.Când sunteţi supărat, aveţi tendinţa să vă interiorizaţi sentimentele ? __
37.Vă gândiţi adesea că s-ar putea să vă îmbolnăviţi brusc ? ___________
38.Dacă se discută despre o boală (la radio,TV, ziare, cu o cunoştinţă),
vă faceţi griji să nu o luaţi şi dvs.? ____________________________ _
39.Aveţi senzaţia că oamenii nu iau destul de în serios boala dvs. ? ______
40.Vă deranjează cum arată faţa sau corpul dvs.? ___________________
41.Consideraţi că sunteţi deranjat de multe simptome diferite ? _________
42.încercaţi frecvent să explicaţi altora care sunt sentimentele dvs. ? ___
43 .Aveţi probleme familiale ? _____________________________________
44.Consideraţi că există ceva în neregulă cu mintea dvs.? _____________
45.Mâncaţi bine ? _____________ _____ __________________________
46.Sănătatea precară este cea mai mare dificultate în viaţa dvs. ? _______
47.Credeţi că vă întristaţi uşor ? ___________________________________
48.Vă preocupă, ori vă agitaţi pentru detalii minore, care par neimportante
pentru ceilalţi ? ______________________________________________
49.Sunteţi întotdeauna un pacient care cooperează ? __________________
50.Aveţi des simptomele unei boli grave ? __________________________
51 .Consideraţi că vă enervaţi uşor ? ________________________________
52.Aveţi probleme la seviciu ? ____________________________________
53.Preferaţi să vă păstraţi sentimentele pentru dvs. ? __________________
54.Credeţi că adesea deveniţi depresiv ? ____________________________
55.S-ar termina toate grijile dvs. dacă aţi fi sănătos fizic? ______________
56.Sunteţi mai iritabil în comparaţie cu alţi oameni ? __________________
57.Credeţi că simptomele dvs. pot fi cauzate de nelinişti, de griji ? ______
58.Vă este uşor să lăsaţi oamenii să îşi dea seama că aveţi păreri diferite de
ale lor ? ___________________________ _________________ _ _ _
59.Vă este greu să vă relaxaţi ? ___________________________________
60.Aveţi nelinişti personale care nu sunt cauzate de o boală fizică ? _____
61 .Credeţi că vă pierdeţi răbdarea cu alţi oameni ? ___________________
62.Este greu pentru dvs. să le arătaţi celorlalţi sentimentele personale ? __
 CEF - Chestionarul de evaluare a fobiei (Marks - Mathews)

A cest in stru m e n t a fo st c o n stru it în 1979 p e n tru a u to ev alu a rea co m p o rta m en te lo r

de ev itare a re a c ţiilo r fobice. R e z u ltate le ce rc e tării clin ice şi a a n a liz e lo r fa c to ria le au
condus la a c e st c h e stio n a r cu 22 item i, d in tre care item u l 1 se re fe ră la rea c ţia fo b ică
p rin c ip a lă , item u l 17 la sim p to m a to lo g ia fo b ic ă gen erală, alţi 15 item i (2 - 16) se re fe ră Ia cele mai
întâlnite fobii, iar ultim ii 3 itemi (18 — 23) se focalizează pe simptome
depres ive şi de anxietate, simptome adesea asociate reacţiilor fobice.

Administrare şi scorare
Pentru început, pacienţii trebuie să facă o descriere a fobiei principale. Urmează
etapa de autoevaluare a simptomelor fizice prin prisma celor 15 situaţii care presup un
reacţii fobice pe o scală cu 9 trepte. Urmează evaluarea severităţii simptomelor depresiei
şi anxietăţii asociate fobiei, tot pe o scală cu 9 trepte. în final, pacientul evaluează pe acea
scală, fobia sa.
Se calculează valorile pe 3 subscale şi un indic ator global de fobie.
1. Subscala de agorafobie cuprinde 5 itemi: 5, 6, 8, 12, 15.
Scorul poate varia între 0 -4 0 puncte.
1 0 - 2 7 pct-scor mediu
Peste 28 pct - scor ridicat
2. subscala fobiei de sânge sau rănire, cuprinde itemii: 2, 4, 10, 13, 16. scorul
poate varia între 0 -4 0 puncte.
1 0 - 2 7 pct - scor mediu
Peste 28 - scor ridicat
3. Subscala de fobie socială cuprinde itemii: 3, 7, 9, 11, 14. scorul poate varia
între 0 -4 0 puncte.
10 - 27 pct - scor mediu
Peste 28 pct - scor ridicat
Indicele global de evaluare a fobiei se calculează din punctajul itemilor de la 2 -
16, sau prin sumarea punctelor celor 3 subscale. Punctajul poate varia între 0-120
puncte.
3 0- 81 pct - scor mediu
Peste 82 pct - scor ridicat
Se calculează un indicator de anxietate şi depresie asoci ate fobiei prin sumarea
punctajelor la itemii: 18 - 22. punctajul poate varia între 0 - 4 0 puncte.
10 - 27 pct - scor mediu
Peste 28 pct - scor ridicat
Fidelitatea
A rrindell şi Emmelkamp (1984) au găsit atât pentru indicele global de fobie cât şi
pentru subscale, indici de consistenţă internă între 0,66 şi 0,85.
Autorii scalei (1979) au găsit o fidelitate test-retest de 0,82 pentru indicele global;
0,89 pentru subscala 1; 0,96 pentru subscala 2; 0,82 pentru subscala 3.
Validitatea
Studii efectuate de Ost (1990) şi A rrindell (1993) pe subscala 1 au găsit corelaţii
ridicate cu alte măsurători ale agorafobiei.
Autorii (1979) găsesc o descreştere semnificativă la toţi indicatorii fobiei în urma
tratamentului. La rezultate asemănătaore a ajuns şi Mavi Ssakalian în 1986.
 CEF
Numele Prenumele Vârsta

Apreciaţi cât de mult aţi evita de fiecare dată situaţiile de mai jos, sau doar cauza altor
emotii/sentimente neplăcute. Utilizaţi următoarea scală de apreciere :
O’ l 2 3 ' 4 5 6 7 8
nu o evit o evit oarecum o evit în mod clar o evit puternic o evit întotdeauna

1. Descrieţi cu propriile dumneavoastră cuvinte fobia principală pe care vreţi să o trataţi

EVIT Nota
2. Injecţii sau mici intervenţii chirurgicale______ _______________________________
3. Să beau sau să mănânc în prezenţa altor persoane_____________________________
4. Spitalele________________________________________________________________
5. Să călătoresc singur cu autobuzul sau trenul__________________________________
6. Să merg singur pe străzi aglomerate___________________________________ ■
7. Să fiu privit sau fixat cu privirea___________________________________________
8. Să intru într-un magazin aglomerat_________________________________________
9. Să vorbesc cu şeful sau cu o autoritate___________________________________ ___
10. Să văd sânge___________________________________________________________
11. Să fiu criticat _____ _ _ _ ___________ _ _ _ ________ _
12. Să plec singur departe de casă_____________________________________________
13. Să mă gândesc la răni sau la boli__________________________________________
14. Să vorbesc sau să mă manifest în public____________________________________
15. Spaţiile larg deschise____________________________________
16. Să merg la dentist_______________________________________________________
17. Alte situaţii (vă rugăm descrieţi)___________________________________________

Procedaţi la fel cu afirmaţiile care urmează, arătând cât de intens resimţiţi (trăiţi) situaţiile
de mai jos. Utilizaţi următoarea scală de apreciere :
0 1 ’ 2 3 4 5 6 7 8
deloc tulbutat uşor tulburat destul de tulburat foarte tulburat extraordinar de tulburat
18. Mă simt rău şi deprimat___________________________________________________
19. Mă simt iritat şi tulburat___________________________________________________
20. Mă simt tensionat şi panicat________________________________________________
21. Mă simt cuprins de gânduri supărătoare_______________________________________
22. Mă simt ciudat şi străin acolo unde sunt______________________________________
23. Alte trăiri (vă rugăm să le descrieţi)__________________________________________

în continuare, procedaţi la fel, acordând nota care consideraţi că ar corespunde modului

în care resimţiţi simptomele fobiei dumneavoastră în acest moment. Utilizaţi scala de mai
sus _________________________________________________________
 IM D —Inventarul m ultidim ensional pentru durere (W est - Haven - Yale)

I M D e v a l u e a z ă v a r ia b ile le p s ih o s o c ia le le g a te d e p e r c e p e r e a d u re rii c ro n ic e . E ste

un in s t r u m e n t d e m ă s u r ă prin a u to e v a lu a r e , a lc ă tu it d in 52 item i şi 12 su b s c a le . A fost
d e z v o l ta t d e K ern s, T u r k şi R u d y în 1985. A r e 3 părţi.
P a r te a 1 îşi p r o p u n e s ă e v a lu e z e c u m e ste p e r c e p u tă in te r f e r e n ţa d urerii în
a s p e c te le im p o r ta n te ale vieţii. S u s ţin e re a e m o ţio n a lă a c e lo r d in j u r , interesul pe ca re
a c e ş tia îl m a n if e s tă faţă d e d u r e r e a p e r s o a n e i a flate în s u fe rin ţă , s e v e r ita te a d ure rii,
c a p a c i ta t e a d e c o n tro l a s u p r a vieţii c o tid ie n e şi tu lb u ră rile a fe c tiv e .
P a r te a II e v a l u e a z ă m o d a lit a te a în c a re cei din ju r u l p e rs o a n e i a fla te în s u f e r in ţă
r ă s p u n d la p lâ n g e r ile a c e ste ia , le ga te d e d u re re .
P a r te a III e v a l u e a z ă g r a d u l d e im p lic a re în d iv e r s e a ctivităţi zilnice.

A dm inistrare şi scorare
R e s p o n d e n ţi i tre b u ie să a p r e c ie z e toţi itemii cu a ju to ru l unei sca le d e f r e c v e n ţă şi
s e v e r ita te în 7 p u n c te .

1. Scala efectul durerii conţine urm ătoarele subscale:

a. S u b s c a la in te rfe ren ţei c u p r in d e item ii: 2, 3, 4, 8, 9, 13, 14, 17, 19.
b. S u b s c a la su s ţin e re c u p r i n d e item ii: 5, 10, 15.
c. S u b s c a la s e v e rita te a durerii c u p r in d e itemii: 1, 7, 12.
d. S u b s c a la c o n tro lu l a s u p r a vieţii c u p r in d e itemii: I I , 16.
e. S u b s c a la t u lb u r ă r ilo r a f e c tiv e c u p r in d e item ii: 6, 8, 20.
P u n c ta ju l total p o a te v a r ia în tre 0 - 3 0 pu nc te .
10 - 2 0 p c t - s c o r m e d iu
P e s te 21 p c t - s c o r rid ic a t
R e z u lta te le s u b s c a le l o r se c a lc u l e a z ă astfel: se a d u n ă p u n c ta ju l o b ţin u t la flecare
item în p a rte , iar s u m a se îm p a r t e la n u m ă ru l de item i. Item ul 6 se c a lc u le a z ă invers.
R e z u lta tu l scalei se o b ţin e prin s u m a r e a r e z u lta te lo r su b s c a le lo r.

2. Scala reacţiilor celorlalţi cuprinde:

a. S u b s c a la ră s p u n su ri n e g a tiv e c u p r in d e item ii: 1, 4, 7, 10.
b. S u b s c a la ră sp u n su ri d e în g r ijo r a r e c u p r in d e itemi: 2, 5, 8, 11, 13, 14.
c. S u b s c a la d e a b a te r e a a te n ţie i d e la d u re re c u p rin d e item ii: 3, 6, 9, 12.
P u n c ta ju l total p o a te v a r ia în tre 0 - 1 8 p un c te .
6 - 1 2 p c t - s c o r m e d iu
P e s te 13 p c t - s c o r r id ic a t

3. Scala angajare în activităţi cuprinde:

a. S u b s c a l a tre b u ri c a s n i c e c u p r in d e item ii: 1 , 5 , 9 , 13, 17.
b. S u b s c a la m u n c a în a e r libe r c u p r in d e itemii: 2, 6, 10, 14, 18.
c. S u b s c a la activ ităţi în a fa r a casei c u p r in d e itemii: 3, 7, I I , 15.
d. S u b s c a la activ ităţi s o c ia le c u p r in d e itemii: 4, 8, 12, 16.
P u n c ta ju l total p o a te v a r i a în tre 0 - 2 4 pu n cte .
8 - 1 6 p c t - s c o r m e d iu
P e s te 17 p c t - s c o r rid ica t
 La acest instrum ent punctajul scăzut are o sem nificaţie n egativă iar cel rid icat una
pozitivă.

F id e lita te a sca lei

Autorii au găsit indicatori de consistenta intensa intre 0.72 si 0.90 la partea I, 0,74
si 0,84 la partea a 2-a si 0,70 si 0,86 la partea a 3-a.

V a lid ita te a
Pe un eşantion de pacienţi cu dureri cronice, autorii au găsit corelaţii crescute ale
subscalelor Tulburări afective si Control asupra vieţii cu anxietatea si depresia. Scorurile
pentru Severitatea durerii si Interferenţa au fost asociate cu alte instrumente pentru
Intensitatea durerii.
Pe un Iot de subiecţi cu dureri cronice aflaţi in program de refacere care erau
invatati sa-si insuseasca abilitati de a face fata durerii s-au găsit in scăderi semnificative
in Severitatea durerii, Răspunsuri de abatere si Interferenţa.
 In ve n ta ru l m ultidim ensional pentru durere flM D - d q . 501 - W est-Haven-
Yale
- inventarul a fost dezvoltat de Kerns, Turk si Rudy in 1985
- este un instrument de masura prin autoevaluare alcatuit din 52 itemi.
- IMD evalueaza variabilele psihosociale legate de perceperea durerii cronice
- conţine 3 parti:
o partea I isi propune sa evalueze cum e perceputa interferenţa durerii in
aspectele importante ale vieţii, susţinerea emoţionala a celor din jur,
interesul pe care aceştia il manifesta fata de durerea persoanei aflata in
suferinţa, severitatea durerii, capacitatea de control asupra vieţii cotidiene,
tulburările afective asociate durerii,
o partea a II a evalueaza modalitatea in care cei din jurul persoanei aflate in
suferinţa răspund la plângerile acestuia legate de dureri
o partea a III a evalueaza gradul de implicare a persoanei aflate in suferinţa in
diverse activitati zilnice
A dm inistrare si scorare.
- respondentii trebuie sa aprecieze toti itemii pe o scala in 7 trepte, tinand cont
concomitent de frecventa si severitatea manifestării
- scalele IMD:
1) scala efectul durerii, se calculeaza in partea I a IMD. Conţine urmatoarele subscale:
a. subscala interferenţei ce cuprinde itemii: 2, 3,4, 8, 9, 13, 14, 17, 19
b. subscala susţinerii conţine itemii: 5, 10, 15

c. subscala severitatea durerii, itemii: 1, 7, 12

d. subscala controlul asupra vieţii, itemii: 11, 16
e. subscala tulburărilor afective, itemii: 6, 8, 20
- rezultatele subscalelor se calculeaza astfel:
o se aduna punctajul obtinut la itemii subscalei, iar suma se imparte la
numărul itemilor subscalei respective
o punctajele pe subscale permit obţinerea unei imagini mai clare a perceperii
durerii cronice de către subiect
o rezultatul scalei se obţine prin însumarea rezultatelor subscalelor

■ plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 30 p (subscalele sunt pentru

detaliere)
■ evaluare:
• intre 0 si 9 p - scor scăzut
• intre10 si 20 p - scor mediu
• intre21 si 30 - scor ridicat

2) scala reacţiilor celorlalţi. Se calculeaza din partea a II a a IMD si conţine

urmatoarele subscale:
a. subscala răspunsuri negative, conţine itemii: 1, 4, 7, 10
b. subscala răspunsuri de îngrijorare, itemii: 2, 58, 11, 13, 14
c. subscala de abatere a atentiei de la durere, itemii: 3, 6, 9, 12
- modul de calcul pe subscale este identic cu cel de la scala I
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 18 puncte
- evaluare
o intre 0 si 5 p - scor scăzut
o intre 6 si 12 p - scor mediu
o intre 13 si 18 p - scor ridicat
3) scala angajare in activitati, se calculeaza din partea a III a a IMD.

3
 4) Conţine urmatoarele subscale:
a. subscala treburi casnice, itemii: 1, 5, 9,13, 17
b. subscala munca in aer liber, itemii: 2, 6, 10, 14, 18
c. subscala activitati in afara casei, itemii: 4, 8, 12, 16
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 24 puncte
- evaluare
o intre 0 si 7 p - scor scăzut
o intre 8 si 16 p - scor mediu
o intre 17 si 24 p - scor ridicat
- la scala III a IMD punctajul scăzut are semnificaţie negativa, iar cel ridicat
semnificaţie pozitiva
Fidelitatea scalei:
- indicatorii de activitate consistenta interna sunt intre 0,72 si 0,90 la partea I, 0,74 si
0,84 la partea a II a si 0,70 si 0,86 la partea a III a.
V aliditatea
- pe un eşantion de pacienţi cu dureri cronice s-au găsit corelaţii crescute ale
subscalelor tulburării afective si control asupra vieţii cu anxietatea si depresia
- scorurile pentru subscalele, răspunsuri de incrijorare si răspunsuri de învinovăţire au
fost asociate cu indicatori ai satisfacţiei in căsnicie
- scorurile pentru severitatea durerii si interferenţa au fost asociate cu alte
măsurători ale intensitatii durerii
pe un lot de subiecţi cu dureri cronice aflaţi intr-un program de refacere in care
erau antrenati sa-si insuseasca abilitati de a face fata durerii, s-au constatat scăderi
semnificative ale durerilor la subscalele severitatea durerii, răspunsuri de abatere si
interferenţa.

3
 IM D
Numele Prenumele Vârsta

Partea I

în următoarele 20 de întrebări vi se cere să vă descrieţi durerea şi să precizaţi modul în

care aceasta vă afectează viaţa. Sub fiecare întrebare se află o scală pe care veţi marca
răspunsul dvs.

1. Apreciaţi nivelul durerii dvs. la momentul de faţă.

Nici o durere 0 1 2 3 4 5 6 Durere extrem de intensă
2. în genera!, cât de mult vă deranjează problema durerii dvs. în activităţile zilnice
Deloc 0 1 2 3 4 5 6 Foarte mult
3. Din momentul în care a început să se manifeste durerea, cât de mult v-a schimbat
aceasta capacitatea de muncă
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
4. Cât de mult v-a schimbat durerea intensitatea satisfacţiei sai plăcerii pe care o
resimţiţi atunci când participaţi la activităţi sociale sau recreative
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
5. Cât de mult vă susţine soţul/soţia (o persoană apropiată) sau în ce măsură vă este de
ajutor
Nu este deloc susţinător 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de susţinător
6. Apreciaţi starea dvs. de spirit generală de săptămâna trecută
Stare extrem de bună 0 1 2 3 4 5 6 Stare extrem de proastă
7. în medie, cât de sever s-a manifestat durerea dvs. pe parcursul săptămânii trecute
Deloc severă 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de severă
8. Cât de mult v-a schimbat durerea puterea de a participa la activităţi sociale sau
recreative
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
9. Cât de mult v-a schimbat durerea intensitatea satisfacţiei pe care o obţineţi luând
parte la activităţi de familie
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
10. Cât de îngrijorat(ă) este soţul/soţia (o persoană apropiată) în privinţa durerii dvs.
Extrem de îngrijorat(ă) 0 1 2 3 4 5 6 Deloc îngrijorat(ă)
11. în timpul săptămânii trecute, cât de mult control aţi simţit că aţi avut asupra vieţii
dvs.
Nici un control 0 1 2 3 4 5 6 Control extrem de mare
12. Cât de mult suferiţi din cauza durerii
Nici o suferinţă 0 1 2 3 4 5 6 Suferinţă extrem de mare
13. Cât de mult v-a schimbat durerea căsnicia şi celelalte relaţii de familie
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
14. Cât de mult v-a schimbat durerea satisfacţia sau bucuria pe care v-o oferă munca
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
Specificaţi aici dacă nu lucraţi în prezent____________________________________
15. Cât este de atent(ă) soţul/soţia (o persoană apropiată) la durerea dvs.
Deloc atent 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de atent
16. în timpul săptămânii trecute, cât de bine aţi simţit că puteţi face faţă problemelor
dvs.
Deloc bine 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de bine
17.Cât de mult v-a schimbat durerea capacitatea de a face treburi casnice
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
18. Cât de iritat aţi fost în ultima săprămână
Deloc iritat 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de iritat
19. Cât de mult v-a schimbat durerea prieteniile cu alte persoane decât membrii familiei
Nici o schimbare 0 1 2 3 4 5 6 Schimbare majoră
20. Cât de încordat sau anxios aţi fost în ultima săptămână
Deloc încordat sau anxios 0 1 2 3 4 5 6 Extrem de încordat sau anxios

P artea a Ii-a

în această secţiune suntem interesaţi să aflăm în ce măsură soţul/soţia (o persoană

apropiată) reacţionează la durerea dvs. atunci când ştie că sunteţi în suferinţă. Pe scala
de sub fiecare afirmaţie, marcaţi cifra care arată cât de des soţul/soţia (o persoană
apropiată) reacţionează atunci când simţiţi durere. Vă rugăm să răspundeţi la toate cele
14 poziţii. Indicaţi, deasemenea, tipul de relaţie pe care îl aveţi cu persoana la care vă -
gândiţi_____________________ ;______________________________________ ;________ .

1. M ă ignoră.
Niciodată 0 1 2 3 4 6 Foarte des
2. M ă întreabă cum îmi poate fi de ajutor.
Niciodată 0 1 2 3 4 6 Foarte des
3. îmi citeşte.
Niciodată 0 1 2 3 4 6 Foarte des
4. îşi manifestă iritarea faţă de mine.
Niciodată 0 1 2 .3 4 6 Foarte des
5. îmi preia sarcinile şi îndatoririle.
Niciodată 0 1 2 3 4 6 Foarte des
6. îmi vorbeşte despre altceva pentru a-mi abate gândul de la durere.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
7. îşi manifestă frustrarea faţă de mine.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
8. încearcă să mă facă să mă odihnesc.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
9. încearcă să mă implice într-o activitate oarecare.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
10. îşi exprimă supărarea faţă de mine.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
11. îmi oferă medicamente împotriva durerii.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
12. Mă încurajeayă să-mi găsesc un hoby.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
13. îmi oferă ceva de mâncat sau de băut.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
14. Porneşte televizorul pentru a-mi abate gândurile de la durere.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des

P artea a III-a
Mai jos sunt înşiruite 18 dintre cele mai obişnuite activităţi zilnice. Vă rugăm să indicaţi
cât de des practicaţi fiecare dintre aceste activităţi, marcând un număr de pe scala de sub
fiecare activitate. Nu uitaţi să parcurgeţi toate cele 18 poziţii.

1. Spăl vasele.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
2. Tund peluza.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
3. Iau masa în oraş.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
4. Joc cărţi sau alte jocuri.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
5. Fac cumpărături la alimentară.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
6. Lucrez în grădină.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
7. Merg la film.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
8. îmi vizitez prietenii.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
9. Ajut la curăţenia casei.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
10. Lucrez la maşină.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
11. Fac o plimbare cu maşina.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
12. îmi vizitez rudele.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
13. Gătesc.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
14. Spăl maşina.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
15. Merg într-o excursie.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
16. Mă duc în parc sau la plajă.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
17. Spăl rufe.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
18. Execut o reparaţie necesară casei.
Niciodată 0 1 2 3 4 5 6 Foarte des
 CD - C h e stio n a r u l d u r erii / C h e stio n a r u l M cG ill

A re 2 form e:
1. CD - L - fo rm a lu n g a
2. CD - S- fo rm a scu rta

CD u rm ăreşte p e rc e p e re a su b iectiv a a d u rerii. E ste u tiliz a t pe o sca ra la rg a si a

d e v e n it u n stan d ard in e v lu a re a durerii.

CD - S co n ţin e o selecţie de 15 dintre cei m ai frec v e n ţi d e sc rip tiv i ai durerii.

Aplicare si cotare
In te rv ia to ru l ro ag a p a c ie n ţii sa indice unde e lo c a liz a ta d u rerea fo lo sin d u n d e se n
a n ato m ic. I se cere sa p re z in te , sa d escrie p a tte rn u l d u rerii si sa in d ice in te n sita te a
a cesteia. Se c a lc u le az a u n in d ex de m asu rare al d u re rii p rin sum area v a lo rilo r d u re rii la
c u v in tele selectate. P rim u l cu v â n t d in g rupa are v a lo a re a I, al 2 -le a 2, etc.
I tem ii de la 0 -10 p erm it m asu rarea d u re rii sen zo riale. P u n c ta ju l po ate v aria
in te n sita te a de Ia 0-114 puncte:
u n sco r cu p rin s in tre 30-76 puncte - sco r m ediu
peste 77 - sco r rid ic a t
Item ii de la 11-15 p e rm it m asu rarea d u rerii afecticv e. P u n cta ju l po ate v a ria intre
0-30 puncte:
10-20 p u n cte - sco r m ediu
peste 21 - sco r rid ic a t
Item u l 16 p erm ite m a su ra re a d u re rii ev alu ativ e. P u n ctaju l poate v a ria intre 0-15
puncte:
5-10 p u n cte - sco r m ed iu

peste 11 - scor ridicat

Itemii de la 17-20 perrmit masurarea a diverse forme de durere. Punctajul poate

varia intre 0-46 puncte:
15-30 - scor mediu
peste 31-scor ridicat
Indexul total de masurare al durerii se realizeaza prin sumarea celorlalte
măsurători. Punctajul poate varia intre 0-205 puncte:
68-136 - scor mediu
peste 137 - scor ridicat
Se mai calculeaza un indicator suplimentar - nr de cuvinte alese. Pot avea valori
intre 0-78 puncte:
26-52 - scor mediu
Peste 53 - scor ridicat
Intensitatea durerii actuale poate lua valori intre 0-5 puncte:
2-3 puncte - scor mediu
peste 4 - scor ridicat
Pt CD - S, itemii de la 1-11 acopera durerea senzoriala si poate lua valori intre 0-33 puncte:
11 -22 puncte - scor mediu
peste 23 - scor ridicat
Itemii de la 12-15 acopera dimensiunea afectiva a durerii. Valorile pot fi intre 0-12 puncte:
4-8 puncte - scor mediu
peste 9 - scor ridicat
intensitatea durerii prezintă indicator de 0-5 puncte:
2-3 puncte - scor mediu
peste 4 puncte - scor ridicat

Indexul vizual analog al durerii poate lua valori de la 0-100 %:

33-66 % - scor mediu
Peste 67 - scor ridicat
 Chestionarul du rerii (CD-L. d q . 531. McGill

- este un ghid de interviu conceput de Melzack in 1975

- urmăreşte perceperea subiectiva a durerii
- este un instrument utilizat pe scala larga care a devenitun standard in evaluarea
durerii
- are 2 forme:
o CD-L - forma lunga
o CD-S - forma scurta (pg. 55)
Aplicare si scorare CD-L
- intervievatorul solicita pacientului sa indice unde este localizata durerea folosind
un
desen anatomic (marcheaza cu x); apoi, i se cere pacientului sa identifice acei
descriptori ai durerii care indica durerea sa prezenta (fior, tremur etc.)
- i se cere pacientului sa descrie patternul, modelul durerii si sa indice
intensitatea
acesteia pe o scala de la 0 la 5
- se calculeaza un index total al durerii prin sumarea valorilor durerii asociate
cuvintelor relatate (fior - lp .... batai puternice - 6p)
In d ica to ri CD
a. durerea senzoriala, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de evaluator
la
itemii de la 1 la 10
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 114 puncte
- evaluare
o intre 0 si 37 p - scor scăzut
o intre 38 si 76 p - scor mediu
o intre 77 si 114 p - scor
ridicat
b. durerea afectiva, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de evaluator la
itemii
de la 11 la 15
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 30 puncte
- evaluare
o intre 0 si 9 p - scor scăzut
o intre 10 si 20 p - scor mediu
o intre 21 si 30 p - scor ridicat
c. durerea evaluativa, se calculeaza prin sumarea valorilor acrodate de evaluator
la
itemul 16
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 15 puncte
- evaluare
o intre 0 si 4 p - scor scăzut
o intre 5 si 10 p - scor mediu
o intre 11 si 15 p - scor ridicat
d. diverse forme de durere, se calculeaza prin sumarea valorilor acordate de
evaluator
la itemii de la 17 la 20
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 46 puncte
- evaluare
o intre 0 si 14 p - scor scăzut

5
 o intre 15 si 30 p - scor mediu
o intre 31 si 46 p - scor ridicat

- indexul total de masurare a durerii se realizeaa prin sumarea valorilor la

indicatorii
prezentati anterior, sau prin sumarea valorilor acordate de evaluator la toti cei
20
de itemi
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 205 puncte
- evaluare
o intre o si 67 p - scor scăzut
o intre 68 si 136 p - scor mediu
intre 137 si 205 p - scor ridicat

- se mai calculeaza un indicator suplimentar constând din numărul de cuvinte

alese
de subiect
- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 78 puncte
- evaluare
o intre 0 si 25 p - scor scăzut
intre 26 si 52 p - scor mediu

o intre 53 si 78 p - scor ridicat

- indicatorul intensitatii duererii prezente are o plaja de valori cuprinsa intre 0 si 5

puncte
- evaluare
o intre 0 si 1 p - scor scăzut

o intre 2 si 3 p - scor mediu

o intre 4 si 5 p - scor ridicat

Chestionarul durerii fCD-S. pa. 551

- conţine o selecţie de 15 dintre cei mai frecvenţi descriptori ai durerii din CD-L
- CD-S este o forma paralela a CD-L, mai expeditiva
- subiectul este invitat sa evalueze pe o scala de la 0la 3 puncte intensitatea cu care
simte manifestările enumerate; apoi, ise cere sa aprecizeze pe scalaindexului
durerii prezente intensitatea pe care o simte siin final, ise solicita sa ierarhizezepe
scala vizuala analoga intre fara durere si durere procentual, intensitatea durerii
sale.

In d ic a to rii CD-S
a. durerea senzoriala, se calculeaza prin sumarea valorilor la itemii 1-11
- plaja de valori este situata intre 0 si 33 puncte
- evaluare
o intre 0 si 10 p - scor scăzut
o intre 11 si 22 p - scor mediu
o intre 23 si 33 p - scor ridicat

5
 b. durerea afectiva, se calculeaza prin sumarea valorilor itemilor de la 12 la 15
- plaja de valori se situeaza intre 0 si 12 puncte
- evaluare
o intre 0 si 3 p - scor scăzut
o intre 4 si 8 p - scor mediu
o intre 9 si 12 p - scor ridicat

c. intensitatea (indexul) durerii prezente, poate lua valori intre 9 si 5 puncte

- evaluare
o intre 0 si 1 p - scor scăzut
o intre 2 si 3 p - scor mediu
o intre 4 si 5 p - scor ridicat

d. indexul vizual analog al durerii, are plaja de valori situata intre 0 si 100%

- evaluare:
o intre 0 si 32% - scor scăzut
o intre 33 si 66% - scor mediu
intre 67 si 100% - scor ridicat

Fidelitatea CD.
- Melzack a aplicat pacienţilor chesionarul in forma lunga pe o perioada de 3 ani
la
intervale intre 3 si 7 zile si a calculat o consistenta interna de 0,70
- pe un alt grup de pacienţi cu durere cronica, pentru CD-L s-agăsit ofidelitate test-
retest de 0,83 pentru indexul măsurării durerii, 0,76 pentru durerea senzoriala, 0,78
pentru durerea afectiva si 0,47 pentru durerea evaluativa

V aliditatea instrum entului

- Melzack si alţii au constatat ca forma lunga a chestionarului CD este
sensibila la
schimbări ale durerii datorate tratamentului
- In 1987 a găsit ca fiecare subscala ca si scorurile totale ale scoruluidurerii erau
strâns corelate cu scalele corespunzătoare din versiunea CD-L

- Melzack si Katz in 1992 au ajuns la concluzia ca CD poate face diferente

intre diferite sindroame ale durerii.

5
 CD-L
Prenumele ____________________ Vârsta-------
Numele

Alegeţi care dintre următoarele atribute caracterizează, în prezent, durerea d v s .:

G rupe
Dogoritor ----- 15. Jalnică
1. Fior _ Orbitoare
Tremur _ Mistuitor —
8. Fumicător — 16. Supărătoare
Pulsatil Stînjenitoare
Palpitaţie Mâncărime ----
Şfichiuitor ---- Cumplită.
Bătaie
Usturător __ Intensă
Bătăi puternice
9. Nedesluşit — De neîndurat
2. Săltăreaţă
Inflamat — 17.întinsă
Junghi slab
Jenant — Radiantă
Junghi puternic
Dureros — Penetrantă
3.înţepător
Greu de suportat __ Ascuţită
Sfredelitor
lO.Slabă — 18.Strângere
Sfredelitor puternic
încordată — Amorţire
Străpungător
Aspră — Confuz
înjunghieri
Puternic ___ Stors
4.Ascuţit Epuizant
Tăios 11 .Obositor —
Extenuant __ 19. Răcoros
Sfâşietor
12.în.ecător — Rece
5. Ciupitor
Sufocant .— De gheaţă
Apăsător
13.înfricoşător — 20. Enervant
Erodantă
înspăimântător _ Greţos
Spasmic
Terifiant — Agonizant
Zdrobitor
14. Violent _ Teribil
6.Zvâcnitor
Istovitor _ Chinuitor
Tragere
Smulgător Cumplit _
7.încins Vicios
Arzător Ucigător

Modelul durerii Locaţia anatomică a durerii

Intensitatea durerii prezente
scurtă ____ _ Vă rugăm să faceţi un semn
0 - nici o durere ____
periodică____ pe desenul de mai jos în
1 - slabă ____ zonele în care simţiţi durere.
2 - deranjantă ____ constantă
Puneţi E dacă este extemă
3 - dureroasă sau I dacă este internă lângă
4 - chinuitoare ____ locurile pe care le marcaţi.
5 - înfiorătoare

Indexul evaluării durerii

T otal____ (1 - 2 0 )
Senzitiv (1 - 10)____ Afectiv (11 - 15)_____ Evaluativ (16)_____ Altele (17 - 19)_
Numărul total de cuvinte alese____. Intensitatea durerii prezente____ .
 CD-S
Numele Prenumele Vârsta

Vă rugăm să evaluaţi intensitatea cu care simţiţi, în prezent, fiecare dintre următoarele

atribute ale durerii. Utilizaţi următoarea scală de apreciere :
0 - deloc 1 - slab 2 - suportabil 3 - sever

1. Palpitaţie ____
2. Junghi ____
3. Străpungător ____
4. Ascuţit ____
5. Spasmic ____
6. Roadere ____
7. Mistuitor ___ _
8. Dureros ____
9. Greu de suportat ____
10. Slab ____
11. Puternic ____
12. Obositor/Extenuant____
13. înecător ____
14. înfricoşător ____
15. Violent/Cumplit ____

Indexul durerii prezente

0 - nici o durere
1 - slabă
2 - deranjantă
3 - dureroasă
4 - chinuitoare
5 - înfiorătoare

Scala vizuală analogă

I I
Fără durere Durerea cea mai cumplită
C E S - D Radloff
Indice de depresie
S D Z Zung
Indice de depresie
H D R S Hamilton
Indice de depresie
S M Bech - Rafaelsen
Indice de depresie
M S R S Beigel - Murphy - Bunny
Indice de comportament maniacal
A S Q Lehrer - Woolfolck
Indice de anxietate somatică
Indice de anxietate comportamentală
Indice de anxietate cognitivă
Indice de anxietate globală
S A H Hamilton
Indice de anxietate psihică
Indice de anxietate somatică
Indice global de anxietate
I E A D Kleinknecht
Tend.de evitare a tratam.stomatologic
Reacţia de teamă în timpul tratam.st.
Reacţia fiziologică în timpul tratam.st
Ind.global de anxietate faţă de dentist
A A T Alpert - Haber
Anx. ce împiedică însuşirea cunoşt.
Anx. ce facilitează însuşirea cunoşt.
T A S I H Glass-Merluzzi-Biever
Indice de anxietate pozitivă
Indice de anxietate negativă
C C B Pilowski - Spence
Indice de ipohondrie
Indice de convingerea bolii
Indice de acuze psihologice/somatice
Indice de tulburare afectivă
Indice de inhibiţie afectivă
Indice de negare
Indice de iritabilitate
S I S C Horowitz-Wilner-Alvarez
Indice de intruziune
Indice de evitare
Indice global de tulb.sub.după traumă
C E F M Templer
Indice de anxietate faţă de moarte
I E S 0 (LEYTON) Cooper
Indice de simptome obsesive
Indice de trăsătale personalit.obsesive
Indice de rezistenţă la simpt.obsesive
Ind. de interferenţă a simpt.obs. cu act.
SECOC (YALE-BROWN) Goodman
Indice de evaluare a obsesiilor
Indice de evaluare a compulsiilor
Indice global de comport.obs.-compuls'..
C L E C C Freund-Steketee-Foa
Indice comport.compuls.de spălare
Indice comport.compuls. de verificare
Indice global de simptome compulsive
C E F Marks - Mathews
Indice de agorafobie
Indice de fobie faţă de sânge/rănire
Indice global de evaluare a fobiei
Indice de anx.-depresie asociate fobiei
C E G S C A Chambless
Indice de teamă de pierdere control
Preocup.pentru simptomele somatice
Ind. de eval. gânduri în agorafobie
Ind.de eval.senzaţii corporale în agora£
I M A Chambless
Eval.comport.evitant în agoraf-însoţit
Eval.comport.evitant în agoraf-singur
Nr.atacuri de panică în ultimele 7 zile
I M DWest Haven - Yale
Indice de efect al durerii
Indice de reacţii ale celorlalţi
Indice de implicare în activităţi
i C D Mc Gill
Indice de durere senzorială ------
Indice de durere afectivă
Indice de durere evaluativă
Indice al unor diverse forme de durere