Acordarea primului ajutor

Educatia pentru sanatate ar trebui sa fie o preocupare constanta a oamenilor. Primul ajutor acordat uneori chiar de nespecialisti reprezinta o metoda eficienta de salvare a vietii in situatii neprevazute (accidente, traumatisme, stop cardio-respirator, coma).

Etape ale primului ajutor:

1. incercam sa stabilim comunicarea cu persoana ranita/cu victima (prin intrebari de genul: ma auziti? cum va numiti?, ce va doare?). a. daca raspunde inseamna ca este constienta b. daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali sau la atingeri inseamna ca nu este constienta si atunci trebuie verificate imediat cele doua functii vitale: respiratia (daca victima respira spontan) si circulatia (daca inima functioneaza controlul pulsului - la nivelul gatului, artera carotida, la nivelul incheieturii mainii , artera radiala).

resuscitarea cardio-respiratorie
Este bine sa se cunoasca faptul ca in caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de 3 - 4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera ca hipoxia cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni cerebrale care vor transforma bolnavul, eventual salvat, intr-o fiinta pur vegetativa. Masajul cardiac extern isi propune sa inlocuiasca functia de pompa a inimii, care trimite in circulatie cantitatea de sange oxigenat. 1. Bolnavul trebuie sa fie asezat pe o suprafata dura si plata (masa, pat rigid, scandura). 2. Se realizeaza compresiuni cu podul palmei pe treimea inferioara a sternului , cealalta palma se suprapune peste prima, pentru a intari forta de presiune. Compresia asupra toracelui victimei se realizeaza cu un ritm de 50-60 compresii pe minut. 3. La patru-cinci compresii ritmice pe stern se realizeaza o respiratie artificiala (gura-la-gura sau gura-la-nas).

Reguli generale de comportare in cazul dezastrelor

(incendii, accidente, cutremure de pamant, inundatii,etc) pastrati-va calmul, nu intrati in panica pentru ca sa puteti actiona eficient in favoarea dumneavoastra si a familiei; este important sa aveti pregatit din timp un stoc de provizii (apa, alimente, medicamente) pentru a supravietui cateva zile; la indemana trebuie sa se afle si trusa de prim ajutor (fasa, comprese sterile, alcool, apa oxigenata,etc); nu produceti scantei, nu aprindeti lumanari, chibrituri, alte surse de foc deschis daca simtiti miros de gaze sau de produse petroliere; nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice avariate;

 daca este necesara parasirea locuintei in caz de dezastre (evacuare), luati actele de identitate, o sursa de iluminat (lanterna), un aparat de radio cu baterii, telefonul mobil, cateva provizii de apa, alimente, medicamente; acordati ajutor ranitilor, batranilor, copiilor si anuntati echipele de prim ajutor pentru a interveni; anuntati telefonic autoritatilor locale evenimente cum ar fi incendii, inundatii, accidente, alunecari de teren, prabusiri, etc.

Intepaturile de insecte In urma intepaturilor de insecte (albine, viespi, furnici etc.) pot apare atat reactii locale la locul intepaturii, manifestate prin eritem (roseata), edem (umflare) si prurit (mancarime) sau durere, cat si reactii generalizate, unele putand chiar pune viata in pericol. Reactia generalizata poate apare daca victima este intepata de un numar mai mare de insecte sau daca prezinta o sensibilitate individuala (alergie) la intepatura de insecte. Primul ajutor: - se incearca indepartarea acului albinei ramas infipt in piele, cu ajutorul unui ac sau cutit, dar fara a stoarce zona sau strivi acul - pe locul intepaturii se poate aplica apa oxigenata, alcool sanitar sau se spala cu apa - se aplica o punga cu gheata sau ceva rece, pentru a determina vasocontrictie locala, fapt ce scade absorbtia veninului la nivel local - in cazul reactiilor alergice grave, cand survine stopul cardio-respirator, se apeleaza serviciul 112 si se incep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie. Muscatura de animale Muscaturile provocate de animale, sunt periculoase atat prin leziunile tisulare pe care le antreneaza, cat si prin riscul unor infectii grave, dintre care cele mai cunoscute sunt rabia (turbarea) sau tetanosul. Primul ajutor: - se curata si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii - se curata si dezinfecteaza plaga (rana), punandu-se sub un jet de apa rece - se aplica comprese sterile - victima trebuie sa se prezinte la o unitate medicala, pentru examinarea si pansarea plagii si pentru vaccinare antitetanica sau antirabica, daca este cazul. De retinut! Uneori muscatura poate determina leziuni tisulare importante, cum ar fi lezarea unui vas de sange important cu hemoragie consecutiva, ruptura musculara etc. In astfel de cazuri masurile de prim ajutor se vor adapta la leziunile produse: oprirea hemoragiei, transportul de urgenta la spital si, daca este cazul, resuscitare cardio-respiratorie. Muscatura veninoasa O atentie deosebita trebuie acordata in cazul muscaturilor veninoase, care pot fi produse de serpi, scorpioni, paianjeni etc., cand leziunile tisulare locale sunt nesemnificative fata de riscul pe care-l prezinta difuzia veninului (toxinelor) in circulatia sangvina. De aceea in astfel de cazuri: - in cazul muscaturii de sarpe, deasupra muscaturii (la radacina membrului) se va aplica un garou, pentru a impiedica raspandirea veninului in restul corpului - in cazul muscaturii de scorpion sau paianjen se va aplica un garou la radacina membrului

iar peste zona intepata se va pune o punga cu gheata (ceva rece) - si se transporta victima de urgenta la spital. In cazul turistilor care urmeaza sa calatoreasca intr-o zona a carei fauna specifica cuprinde scorpioni, paianjeni sau serpi veninosi, acestia ar trebui sa aiba asupra lor un antidot specific (ser antivenin). Inteparea cu spini, aschii si alte obiecte ascutiteSus In cazul inteparii pielii in spini, aschii sau alte obiecte mici si ascutite, acestea determina de obicei plagi mici, dar obiectul ascutit sau fragmente din acesta pot ramane infipte in piele. Primul ajutor: - curatarea zonei din jurul intepaturii, prin spalare cu apa si sapun - extragerea obiectului ascutit cu ajutorul unei pensete sau cu ajutorul unui ac steril, cu care se indeparteaza usor pielea din jur pana ce se descopera capatul corpului strain ramas in piele, care se extrage apoi cu penseta; daca nu poate fi scos, solicitati ajutor medical - dupa indepartarea corpului strain din piele, leziunea se trateaza ca orice plaga: se dezinfecteaza cu dezinfectanti slabi (apa oxigenata, rivanol) si apoi se panseaza cu comprese sterile - deoarece de cele mai multe ori corpul strain nu este unul steril, exista riscul unei infectii, leziunea se urmareste cateva zile si daca in zilele urmatoare apar semne de infectie (inflamatie, durere, puroi) consultati medicul.

Lipotimia (lesinul)
Lipotimia reprezinta pierderea reversibila a constientei de scurta durata (secunde-minute). Apare de obicei printr-un mecanism reflex, ca urmare a scaderii oxigenarii cerebrale, in conditiile stationarii prelungite in ortostatism, in aglomeratie, incaperi aglomerate si neaerisite; mai poate aparea in conditii de stres psihic sau fizic, in suprasolicitari, insolatii, hipoglicemii etc. Aceasta stare este reversibila spontan chiar si fara nici un ajutor din exterior. Atitudinea in fata unei persoane care lesina este urmatoarea: - daca este posibil, victima va fi prinsa in brate, pentru a nu se lovi in cadere - se va aseza culcat, cu fata in sus si cu capul intr-o parte - se vor ridica membrele inferioare mai sus decat trunchiul - se stropeste victima cu apa rece pe fata - se supravegheaza pana ce-si recapata constienta sau daca aceasta stare se prelungeste se solicita ajutorul medical de urgenta.

Hipoglicemia
Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei de glucoza in sange, sub un anumit nivel. Poate apare in conditiile lipsei aportului alimentar sau a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool, dar cel mai frecvent apare la pacientii diabetici ca urmare a unei doze prea mari de insulina in raport cu aportul lor alimentar. Semnele unei hipoglicemii sunt: - agitatie, tremuraturi, transpiratii, senzatie de foame - in formele severe poate apare confuzie, tulburari de comportament, convulsii, pierderea starii de constienta pana la coma hipoglicemica. Primul ajutor: - recunoasterea semnelor hipoglicemiei si evaluarea functiilor vitale - la o persoana constienta i se va oferi repede ceva dulce: o lingurita de zahar, o bomboana, suc dulce etc.

- nu i se va oferi nimic sa bea sau sa manance unei persoane inconstiente: se va solicita ajutor medical de urgenta (112) - daca functiile vitale sunt absente se vor incepe manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Convulsii
Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele pot afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura - convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale la nivelul creierului. Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii: - convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee febrile - tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica sau uremica - traumatisme cerebrale - intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool etc. Primul ajutor: - se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi - se intoarce daca este posibil victima in pozitie de siguranta (pe o parte) si se solicita ajutor medical.

Criza de astm bronsic

Astmul bronsic este o boala cronica caracterizata printr-o hiperreactivitate a cailor respiratorii la diversi stimuli; in functie de mecanismul declansator poate fi astm bronsic extrinsec (alergic) sau astm bronsic intrinsec (infectios). Bolnavii care sufera de astm bronsic pot avea de la perioade complet asimptomatice pana la simptome severe zilnice. O criza de astm bronsic se caracterizeaza prin: - simptomele care anunta o criza: rinoree, stranut, cefalee, lacrimare, tuse seaca iritativa - apare dispnee, tuse seaca iritativa, agitatie, transpiratii - care trezesc bolnavul din somn - dispneea devine paroxistica, expirul suierator (whhezing), bolnavul sta in sezut sau in fata geamului (nu sta culcat), este agitat, cianotic - la sfasitul crizei tusea devine productiva cu expectoratie alba-vascoasa, aerata si apare poliurie (urineaza mult). - dureaza approximativ 1-2 ore. Atitudinea in timpul unei crize de astm bronsic: - eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul alergic - administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray, aerosol). Bolnavii astmatici au un plan terapeutic stabilit impreuna cu medicul lor curant, care cuprinde atat tratamentul de fond (administrat zilnic) cat si tratamentul necesar in timpul unei crize de astm bronsic. Daca criza dureaza mai mult de 1-2 ore, daca simptomele nu cedeaza la medicatia antiasmatica sau daca starea bolnavului se agraveaza, apare bradicardie, hipotensiune, cianoza, astenie marcata trebuie solicitat ajutor medical de urgenta.

Infarctul miocardic
Infarctul reprezinta necroza unei portiuni din muschiul inimii, ca urmare a ischemiei

prelungite, ce se produce prin scaderea fluxului de sange ce iriga muschiul inimii. Aceasta se datoreaza fie unui spasm la nivelul arterelor coronare fie datorita obstruarii lumenului unei ramuri a arterelor coronare. Simptomul caracteristic este durerea toracica de intensitate mare, aparuta de obicei la efort dar nu numai, cu caracter de constrictie, gheara, apasare, cu durata de peste 30 minute, care poate iradia la baza gatului, in umar sau in membrul superior stang, insotita de transpiratii si anxietate. Cand apar astfel de simptome, mai ales daca nu cedeaza la repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual, trebuie avut in vedere un posibil infarct miocardic. Primul ajutor: - repaus: se va intrerupe orice efort fizic - se solicita ajutor medical calificat - bolnavul constient va mesteca jumatate de comprimat de Aspirina - se evalueaza functiile vitale si daca este nevoie se incep manevrele de resuscitare cardiorespiratorie - daca bolnavul este singur poate fi de ajutor sa-si pastreze calmul, sa inspire adanc si sa incerce sa tuseasca cu putere; repetand aceasta succesiune inspir adanc-tuse se asigura o mai buna oxigenare si se stimuleaza circulatia sangelui spre inima.

Oricat ai fi de atent cu sanatatea ta sau cu obiectele pe care le manuiesti, este imposibil sa nu fii victima sau martor la un mic "accident". De aceea este foarte important sa stii cum se acorda primul ajutor, in diverse situatii. Ameteala poate aparea din numeroase cauze: varsta (ametelile apar mai des la persoanele iin varsta), unele boli, schimbarea brusca a pozitiei, spaima, stresul, hipotensiunea, alimentatia bogata iin grasimi etc. Ce poti face atunci cand, brusc, te apuca ameteala ? - Daca esti intr-o iincapere, asaza-te, inchide ochii, apleaca-ti capul inainte si respira adanc. Roaga pe cineva sa deschida fereastra. Daca esti acasa, intinde-te incet iin pat. Incearca sa stai cu picioarele mai sus decat restul corpului, pentru ca sangele sa circule mai bine spre creier. - Daca esti pe strada, opreste-te din mers. Asaza-te, iar daca nu ai pe ce, macar sprijina-te de un zid. Incearca sa tii capul nemiscat. De obicei, in cateva minute, ameteala trece. * Poate ca ameteala a aparut din cauza ca n-ai mancat nimic. Bea repede un suc de rosii sau de fructe sau ia o lingurita de miere. Important! Cheama Salvarea daca in afara de ameteli apar si simptome ca tremuratul mainilor si al picioarelor, vedere tulbure, greutati in vorbire sau in mentinerea echilibrului. Nu uita! Daca ametelile apar des sau dureaza mult, trebuie neaparat sa te duci la medic. Numai asa poti afla exact cauza si cum te poti trata. Insa de cele mai multe ori ametelile sunt trecatoare. Primul ajutor in caz de arsuri Lichidele sau vaporii fierbinti, focul, soarele, unele substante chimice si curentul electric pot provoca arsuri mai mult sau mai putin grave ale pielii. Cu cat leziunea este intinsa pe o portiune mai mare a corpului, cu atat mai grava este arsura. Ce faci daca te-ai ars? - Daca arsura este usoara, adica pielea este doar rosie, inflamata si dureroasa, dar nu apar basicile, introdu imediat zona lezata in apa rece sau tine-o sub jet de apa rece timp de 10

minute (chiar mai mult daca durerea nu cedeaza). Nu uita! Jetul nu trebuie sa fie puternic si nici sa curga direct pe rana. Daca nu ai apa la indemana poti folosi lapte sau bere rece. - Daca apar basicile, in niciun caz nu le sparge, caci se pot infecta. Pulverizeaza zona cu un spray pentru arsuri (Oximed), apoi panseaza-te cu pansament steril. Nu folosi vata, caci pot ramane scame in rana, si nici leucoplast. Nu pune pe arsura unguente, grasimi, alifi, caci sub acestea se poate dezvolta o infectie. - Daca arsura este profunda, indeparteaza toate obiectele din zona (ceas, bijuterii, verigheta) inainte sa apara umflatura. - Daca au luat foc hainele, flacarile trebuie stinse cu o patura sau altceva, care sa nu fie din material sintetic ori usor inflamabil. Hainele arse se indeparteaza cu atentie, prin decuparea cu o foarfeca, iar zonele arse trebuie puse sub apa rece pana la sosirea medicului. Atentie! Nu incerca sa scoti hainele care s-au lipit de piele. Pana la sosirea ambulantei sau pana se ajunge la spital, pacientul trebuie acoperit cu cearsafuri curate, pentru a feri ranile de microbi. Nu uita! In afara de arsurile usoare (de gradul I), toate celelalte trebuie tratate intr-o institutie medicala, de catre personal specializat.

Primul ajutor in caz de epistaxis (sangerare nazala)

Sangerarea nazala (numita medical epistaxis) poate fi cauzata de o lovitura, inflamatia mucoaselor nazale, infectie a cailor respiratorii superioare, dar poate aparea si daca nasul este suflat puternic si repetat, ori dupa un stranut, mai ales daca narinele sunt deja sensibilizate din cauza guturaiului sau gripei. Masurile de prim ajutor constau in oprirea sangerarii si prevenirea trecerii sangelui iin esofag sau in plaman. Cum procedezi daca iti curge sange din nas? - Sufla-ti bine nasul, pentru a elimina mucusul sau cheagurile de sange. - Nu apleca capul pe spate! Asaza-te pe un scaun si tine capul in fata, aplecat spre podea. - Respira pe gura si apasa cu degetul aratator narina care sangereaza, timp de 10 minute. - Daca sangerarea nu se opreste, continua sa apesi narina cu o compresa cu apa rece, alte 10 minute. - Poti introduce in narina cu pricina un tampon imbibat iin apa oxigenata, in suc de lamaie sau in otet (atentie, tamponul sa fie suficient de mare ca sa nu ramana inauntru). - Daca hemoragia s-a oprit, evita sa-ti atingi sau sa-ti sufli nasul in urmatoarele ore, pentru a nu indeparta cheagul format. Intinde-te in pat pentru o jumatate de ora si odihneste-te. Nu uita! Daca dupa 30 de minute de apasare si aplicatii reci hemoragia nu s-a oprit trebuie sa te adresezi imediat unui medic. Primul ajutor in caz de lesin Lesinul intervine atunci cand creierul nu mai primeste suficient sange oxigenat, lucru care se poate intampla in numeroase situatii: durere foarte mare, emotii puternice, hipoglicemie (cauzata de oboseala si nemancare), sederea iintr-o incapere unde aerul este inchis, irespirabil, statul prea mult in picioare nemiscat, din cauza unor accidente etc. In general, victima unui lesin isi pierde cunostinta pentru scurt timp, 1-2 minute, si isi revine repede daca se fac manevre pentru a-i reoxigena creierul. Cum se face asta? Daca imprejurarile arata ca o persoana a suferit un lesin simplu, din cauze lipsite de gravitate, iata ce trebuie sa faci: - Culca persoana si ridica-i picioarele cu 15-30 de centimetri mai sus decat corpul (nu-i pune

perna sub cap), ca sa ajunga mai mult sange la creier. - Slabeste cravata sau gulerul prea strans. - Sterge-i fruntea cu o compresa inmuiata in apa rece sau trece-i pe sub nas otet, ulei de camfor sau de menta. - Nu incerca sa-i dai sa bea ceva pentru ca victima este inconstienta si s-ar putea ineca. - Asigura-te ca persoana lesinata are caile respiratorii libere, adica poate respira bine. - Dupa ce isi revine, victima trebuie sa mai stea culcata cateva minute. Nu uita! Cheama de urgenta medicul daca persoana nu-si recapata cunostinta in cel mult 5 minute, daca este vorba de cineva in varsta, care ar fi putut suferi un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral sau daca stii ca bolnavul are diabet (ar putea fi vorba de coma diabetica). ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR In caz de accident in primul rand este necesar sa stim ce trebuie ce trebuie si ce nu trebuie facut. Daca persoana care acorda primul ajutor nu are aceste cunostinte se poate intampla ca, in loc sa ajute, dimpotriva, sa accentueze suferinta, putand chiar provoca aparitia unor complicatii care sa intarzie vindecarea. Dar nu numai atat, un ajutor incorect acordat poate duce la pierderea definitiva partiala sau chiar totala a capacitatii de munca a accidentatului. Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa dea dovada de calm si stapanire de sine. Este necesar sa fie indepartate persoanele care provoaca panica si impiedica astfel acordarea rapida a masurilor adecvate de prim ajutor. Daca cel care acorda ajutor nu a fost de fata la momentul producerii accidentului el trebuie sa se orienteze asupra naturii acestuia, cerand informatii fie de la persoanele din jur, fie, in masura in care este posibil, chiar de la cel accidentat. Aceasta informare este deosebit de importanta deoarece indica masurile rapide care trebuie sa se adreseze simptomelor principale prezentate de accidentat. In acordarea primului ajutor este recomandabil sa limitam pe cat este posibil orice manevra care accentueaza suferinta accidentatului sau bolnavului, miscarile strict necesare trebuie sa fie blande, precise si simple. De exemplu, transportul unui accidentat trebuie organizat cu prudenta si indemanare, astfel incat sa nu zdruncine, sa nu agraveze suferinta. In caz de traumatism (lovitura violenta, cadere) este absolut necesar sa nu se mobilizeze regiunea traumatizata, sa nu se efectueze tractiuni sau alte manevre asupra ei. Nu sunt indicate nici incercarile de a pune osul in pozitia normala in caz de fracturi. Acestea sunt manevre dificile care necesita o pregatire speciala. In conditiile practicarii crescande a sporturilor de munte accidentul a devenit un fapt inerent, caruia trebuie sa-i dam o atentie din ce in ce mai sporita. Pentru ca interventia sa fie prompta si sa poata fi acordat un prim ajutor de calitate, anuntarea unui accident trebuie sa cuprinda: locul, posibilitati de acces, conditii meteo, ora la care s-a petrecut accidentul, numarul accidentatilor, diagnosticul prezumtiv, daca pana la ora anuntarii i-a fost acordat primul ajutor, datele celui care anunta accidentul (nume si prenume, adresa, locul de la care face comunicarea). Ordinea urgentei acordarii primului ajutor, in caz ca avem de-a face cu un grup de accidentati, este urmatoarea: cazurile de asfixie, hemoragiile, politraumatisme si fracturi, urgente medico-chirurgicale (otraviri, abdomen acut etc.). Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde

pe munte si actionam fara sa avem asupra noastra materiale tehnice de transport, este absolut necesar sa cunoastem cateva din mijloacele improvizate folosite la transportul accidentatului. Acestea pot fi confectionate din: o coarda ce se va folosi pentru a transportul in spate al accidentatului, confectionarea din coarda sau cordelina impletita a unei targi, confectionarea unei targi dintr-un hanorac in care s-au introdus bete rezistente, o ranita careia i s-au facut doua gauri pentru transportul in spate al accidentatului, o craca solida ce poate fi folosita la transport prin tarare etc. Doua reguli de baza pentru cazul ranirii unui alpinist, avand ca urmare durerea si socul: - nu se va administra nici un fel de medicament (morfina, tranchilizante, aspirina, etc.); - se va pansa, imobiliza, impacheta, instala, transporta ranitul cu suficienta grija pentru a reduce suferinta la minimum. In cazuri bine justificate se pot utiliza anumite medicamente care-i permit alpinistului iesirea din situatii critice, pentru a ajunge la loc sigur, pentru a se aclimatiza mai bine cu la altitudine. Luxatiile nu pot fi reduse decat de medic. Fracturile vor fi imobilizate in pozitia cea mai buna, adica in axul membrului respectiv, eventual cu o usoara tractiune. Nu se dau bauturi alcoolice unui ranit sau unui socat. In lupta contra frigului se pot utiliza bauturi pe cat posibil calde, in cazul unui ranit in stare de constienta, fara soc si fara traumatisme abdominale. Respiratia artificiala Succesul reanimarii este conditionat de trei imperative: - rapiditatea interventiei; este vorba de secunde. O victima revine rareori la viata, daca n-a respirat timp de 5 minute; - necesitatea absoluta a unei bune permeabilitati a cailor respiratorii prin impiedicarea limbii de a intra in faringe si a obtura aceste cai; - continuitatea efortului de reanimare. Reanimarea trebuie continuata pana cand victima isi regaseste propria sa autonomie respiratorie si circulatorie sau pana la constatarea decesului de catre un medic. Se recomanda trei metode de respiratie artificiala: - gura la gura sau eventual gura la nas; - prin compresiune toracica, intr-un ritm de 12 inspiratii pe minut, prin metoda Silvester: ranitul culcat pe spate pe o suprafata tare, umerii ridicati cu 15 cm, astfel incat sa fie mai jos si intors pe o parte. Salvatorul in genunchi, in spatele victimei ridica pentru respiratie bratele acesteia la verticala, apoi le intinde la orizontala catre spate; pentru expiratie, antebratele sunt stranse la piept, pe care salvatorul il comprima cu putere, cu ajutorul propriei sale greutati. - prin metoda Nielsen: victima sta pe burta, antebratele indoite, mainile una peste alta, barbia pe maini, capul bine indoit pe spate. Salvatorul asezat pe un singur genunchi la capul victimei. Expiratia: palmele salvatorului pe spinarea victimei la nivelul omoplatilor, salvatorul face sa basculeze intreaga sa greutate inainte apasand cu bratele ramase intinse si verticale. Inspiratia: se face intr-o miscare tripla impusa de coate: tractiune catre fata, ridicare si apropiere de linia mediana. Atentie: capul victimei sa nu se dezlipeasca de mainile placate pe sol.

Masajul cardiac extern In caz de stop respirator si cardiac, respiratia artificiala nu este suficienta si trebuie insotita de masajul cardiac extern. Medicamentele pentru reanimarea respiratorie nu se administreaza decat de catre medic. Transportul - ranitul trebuie ferit de frig si de dureri; - se controleaza respiratia: se va evita asfixia prin inghitirea limbii sau voma; - in caz de hemoragie: se va folosi si se va verifica pansamentul sau garoul; - in caz de ranire la piept: pozitia semiasezat; - in caz de ranire la abdomen: pozitia culcat, genunchii usor ridicati; - in caz de ranire la coloana vertebrala: se culca ranitul pe un plan dur (schiuri, scandura etc.); - in caz de ranire la craniu: pozitia de securitate (culcat pe spate, in pozitie joasa si bine imobilizat, un picior indoit din genunchi); - in caz de ranire la picioare: capul spre vale. Netransportabili sunt: - cei cu stop respirator; se incearca mai intai respiratia artificiala; - cei in stare de soc; se incearca aducerea intr-o stare satisfacatoare; - cei cu leziuni locale importante (raniri, fracturi, hemoragii); trebuie luate masuri inainte de transport. In caz de coma trebuie reduse la minimum preparativele si ingrijirile generale si sa se faca transportul cat mai repede posibil. Primul ajutor in camp Asigurarea unei bune securitati a copiilor inseamna a permite fiecaruia sa-si gaseasca locul sau si astfel sa existe un grup bucuros sa faca ceva, unde fiecare se simte responsabil, unde riscurile vor fi calculate si acceptate, unde frica nu va fi intalnita. In timpul activitatilor cercetasesti pot surveni accidente. Ce este de facut in asemenea situatii ? Observati cu atentie situatia. Care a fost motivul accidentarii? Daca prezenta voastra nu este absolut necesara, lasati-i pe cei indreptatiti sa actioneze. Evaluati Evaluati eventualele riscuri care mai exista pentru raniti si ajutoare. Ganditi-va in liniste pentru a putea actiona eficient. Actionati protejati-va; asigurati-va ca nu au mai avut loc si alte accidente; indepartati in mod civilizat curiosii sau trimiteti-i dupa ajutor; transportati ranitii in afara zonei periculoase;

verificati care este starea generala a ranitilor: raspund la intrebari, respira, sangereaza, au pulsul normal? In cazul in care accidentul a fost deosebit de grav si este nevoie de interventie medicala imediata, dati alarma; telefonati de urgenta la salvare si la politie; dati date despre cel care telefoneaza; relatati exact cele intamplate, ora si locul la care s-a petrecut accidentul, numarul de raniti si tipul ranilor acestora, alte informatii pe care le considerati importante, particularitatile zonei etc. Pana la sosirea Salvarii incercati sa stabiliti consecintele accidentului asupra ranitilor. Infirmeria: - Este obligatorie existenta unei infirmerii in camp; - Daca tabara este amplasata intr-o cladire trebuie rezervata o camera pentru infirmerie; - Pentru taberele alcatuite in intregime din corturi se poate utiliza un cort tip "familial", de preferinta cu o camera si un antreu ferite de soare si de caldura excesiva situata in apropierea responsabilului; - Un cort sau o incapere trebuie sa fie rezervate izolarii bolnavilor care nu necesita transportare la spital; - Infirmeria trebuie semnalizata cu semne distinctive si cunoscuta de toti. Este bine sa se indice pe usa: numele resposabililor calificati pentru acordarea ingrijirilor medicale si orarul; - Infirmeria trebuie sa fie curata, de aceea va fi spalata mereu; - Medicamentele si produsele periculoase vor fi puse sub cheie, dupa ce se verifica data de expirare; - Infirmeria este un loc de refugiu, unde fiecare poate gasi calm, securitate, confort... Cine este responsabilul cu infirmeria? un responsabil calificat, brevetat in acordarea primului ajutor; daca exista mai multi responsabili calificati este cu atat mai bine; ei sunt singurii care asigura ingrijirea medicala, in cadrul competentelor lor; este important pentru toti sa stie cine sunt responsabilii calificati. Ce trebuie retinut? - Trebuie sa existe un loc (o camera sau un cort) pentru izolare; - Diagnosticul si prescriptiile sunt acte medicale; acestea tin de competenta unui medic; - Trebuie sa existe cel putin un responsabil calificat; - Tinerea sub cheie a medicamentelor si produselor. Ce se gaseste in infirmerie? - unul sau doua paturi, paturi; - o farmacie de camp curata, bine aranjata si bine aprovizionata cu instrumente; - truse de prim ajutor, verificate dupa fiecare iesire; - o parte rezervata administratiei cuprinzand: caietul infirmierului cu explicatii exacte; retete si tratamentele care se afla in desfasurare; numerele de telefon utile (afisate);

un sistem de iluminare autonom; un cos de gunoi rezervat deseurilor rezultate dupa acordarea ingrijirilor medicale;

Pentru copii: fisele medicale personale completate si semnate de doctori; un certificat medical ce autorizeaza practicarea unui sport (daca este cazul); autorizatiile parintilor pentru spitalizare si interventii chirurgicale; Pentru responsabili: fise medicale; un certificat medical ce autorizeaza practicarea unui sport (daca este cazul) o radiografie pulmonara (recenta, minim 2 ani); autorizatiile parintilor pentru responsabilii minori. Rolul responsabilului cu infirmeria: asigura primele masuri de ajutor si acorda ingrijirile medicale dupa prescriptiile unui medic; evita sa puna singur diagnostice si nu ezita faca apel la un medic; se ocupa de relatiile cu medicul sau medicii si cu spitalul; asigura urmarirea exacta a prescriptiilor medicale; se ocupa de farmacia campului si reinnoieste produsele necesare si pe cele perimate; verifica intretinerea truselor de prim ajutor; nu va lasa pe nimeni sa se ingrijeasca (medical) singur; are rol de formator pentru invatarea unor metode elementare de prim ajutor si igiena (in particular pentru infirmierii unitatilor); completeaza si semneaza caietul infirmierului dupa fiecare ingrijire medicala; intretine o relatie afectiva, privilegiata si de protectie cu participantii; se ocupa de alimentatia, toaleta bolnavilor, de animarea lor; merge in vizita la spital (daca exista participanti care au fost spitalizati); La sfarsitul campului, trimite parintilor fisele medicale ale copiilor. Remarci asupra ingrijirilor medicale: Nu se acorda ingrijire medicala unui copil decat dupa consultarea fisei medicale personale; Pentru fiecare medicament verificati inainte de folosire, printre altele, prescriptia medicala, indicatiile, contraindicatiile, doza prescrisa (atentie sa nu administrati un medicament destinat adultilor unor copii) si data expirarii; Ustensilele trebuie sa fie curate si dezinfectate dupa fiecare utilizare; Efectuarea ingrijirilor se va face la ore fixe, cunoscute de toti; Atentie, anumite persoane sunt alergice la anumite medicamente; Pentru pansarea ranilor este de preferat, in mod special, folosirea manusilor de protectie (chirurgicale).

Cateva sfaturi: - Pentru a-ti calcula ritmul de mers cu un rucsac greu de 5 kg: pe un teren drept - 4 km/h

pe teren in panta - 2 km/h - Cand mergeti sub soarele torid de vara purtati o palarie pentru evitarea radiatiilor solare. Poate aveti pielea mai fragila? Atunci ganditi-va la procurarea unor creme de protectie. Beti lichide in mod frecvent atunci cand va intoarceti dintr-o calatorie pentru a nu va deshidrata. Asigurati-va ca apa este potabila. <!--[if !vml]--><!--[endif]-->Animalele care pasc in zonele cu izvoare, pot transmite paraziti in apele paraiaselor. Daca nu sunteti siguri de curatenia apei, fierbeti-o inainte de a o consuma.

Aveti grija de posibila crestere a apelor. Chiar daca nu ploua, nu va instalati intr-o rapa, prea aproape de un rau sau intr-o groapa. Nu uitati sa va informati asupra starii vremii inainte de a incepe o calatorie pe munte. Inainte de plecare ganditi-va sa va notati numerele de telefon de urgenta ale: taberei, pompierilor, medicului, centrului medical, politiei, etc. Basicile din talpa: Spargerea lor se fac cu ajutorul unui ac dezinfectat si un fir. Strapungeti cu acul basicile treceti firul prin ele, lasandu-l acolo pentru scurt timp. Daca aveti posibilitatea schimbati-va incaltamintea. Pentru evitarea formarii basicilor puneti un pansament pe zonele semsibile.

Cateva safturi de prim-ajutor: 1. Respiratie artificiala Cand functia organismului de absorbire a oxigenului din aer si de eliminare a acidului carbonic inceteaza (inec, strangulare sincopa, asfixie, lesin) se recurge la respiratia artificiala. Semnele lesinului: un om lesinat se cunoaste dupa : - ingalbenirea la fata; - caderea pe spate; - bolnavul nu face nici o miscare. Primele masuri : Cand se observa semnele unui inec, asfixie, lesin etc. se iau in primul rand urmatoarele masuri : - se indeparteaza toate legaturile (curea, fular, esarfa, sireturi) care pot sa-l jeneze pe bolnav; - se aseaza cu corpul putin mai ridicat decat capul;

- i se desface gura cu o lingura; - se curata fundul gurii de toate mucozitatile; - se excita pielea prin: frectie cu mustar, cataplasma si flagelare (palme usoare); - se gadila omusorul si nu se administreaza nici un fel de bautura; - se produce un curent de aer facand vant cu un basc sau cu o hartie; - i se da sa respire eter, amoniac sau otet; - daca bolnavul isi revine i se dau cateva picaturi de apa cu rachiu, eter sau rom;

- un inecat se aseaza pe burta cu capul in jos; i se tine gura deschisa si limba scoasa pentru a i se elimina apa din plamani. Apoi, tinandu-se limba scoasa, este asezat pe o parte, asteptand sa-i revina respiratia. Daca bolnavul nu si-a revenit nici dupa aceste masuri i se face respiratie artificiala.

Din metodele de respiratie artificiala ne oprim asupra sistemului Schafer, intrebuintat la inec sau asfixiere. Principiul pe care se bazeaza acest sistem este scoaterea din plamani a aerului si readucerea lui in plamani. Se procedeaza astfel : 1. Se culca inecatul pe burta cu fata intr-o parte si bratele intinse iar salvatorul se aseaza cu fata spre capul inecatului. 2. Salvatorul, asezat calare peste coapsele inecatului, ii pune mainile pe sale in partea de jos, degetele neatingand decat ultimele coaste. 3. Salvatorul se apleaca cu bratele intinse lasandu-si toata greutatea corpului pe maini timp de 3 secunde. Prin aceasta miscare toracele inecatului primeste o presiune verticala, puternica si continua, pantecele este apasat de pamant iar aerul din plamani este dat afara. 4. Fara sa ridice mainile, salvatorul se ridica in sus incetand presiunea timp de doua secunde. Se continua presiunea toracelui, ca mai sus, cu un ritm de 12 presiuni pe minut pana cand inecatul, incetul cu incetul, isi revine si apoi se continua pana cand respira normal. Nu trebuie sa va descurajati daca nu-si revine repede; s-au vazut cazuri cand si-au revenit dupa 3 - 4 ore de respiratie artificiala. Dupa ce inecatul si-a recapatat respiratia, va fi invelit cu paturi, flanele sau

se vor folosi sticle cu apa calda puse la talpile picioarelor si sub brate. Salvatorul continua sa supravegheze pe cel aproape readus la viata din inec inca una - doua ore. La inecati respiratia artificiala se face asezand victima cu fata in jos, iar la asfixiati cu fata in sus. 2. Muscaturi si intepaturi Intepaturi (muscaturi) de insecte: nu aveti incredere in viespi sau bondari, pot fi periculosi. In acest caz nu va instalati intr-un loc unde aceste insecte sunt numeroase sau aproape de

un roi sau un furnicar. Aveti grija sa nu inghititi vreuna in timp ce mancati.

In cazul muscaturilor de serpi, masurile imediate de prim ajutor sunt: - se leaga strans garoul deasupra muscaturii; - se spala rana cu amoniac, apa sarata, alcool; - se tine victima tot timpul treaza; - se stoarce rana; - bolnavul se prezinta cat mai repede la medic. In zonele in care se stie ca exista serpi, din trusa campului nu trebuie sa lipseasca serul antiveninos (antiviperin). In cazul unei muscaturi de vipera asezati si calmati ranitul, iar cat se poate de repede acordati ingijirile medicale necesare.

Muscaturile de caini: Turbarea se propaga ca o epidemie printre animalele salbatice (mai ales vulpile). Ea poate fi transmisa la animalele domestice sau oameni prin muscatura. Boala conduce, cand apare, la moarte, chiar si pentru oameni. Animalele turbate se comporta foarte ciudat: ele dau tarcoale asezarilor, pot parea foarte familiare (prietenoase) pentru ca apoi sa devina dintr-o data agresive si sa inceapa sa muste. Saliva acestor animale bolnave este purtatoarea bolii care se instaleaza cu cateva zile inainte ca ele sa aiba acest comportament bizar. Cum se evita infectarea? Nu trebuie sa va apropiati de un animal cu un comportament bizar sau dubios si nu lasati sa va linga astfel de animale. Nu aveti incredere, in mod particular, in animalele salbatice ce se apropie cu o incredere putin naturala. Nu atingeti animalele moarte. Izgoniti orice animal agresiv.

Semnalati primului post de politie sau unui veterinar orice animal suspect de turbare care este viu, mort sau pe moarte, indicand locul precis unde se gaseste acesta. In caz de muscatura: - se dezinfecteaza rana si se panseaza; - se transporta cat mai repede bolnavul la medic; - cainele se tine sub supraveghere. Intepaturi Intepaturile de albina, viespe, tantar, paianjen, musca de camp, se ingrijesc astfel : - se scoate acul insectei (atentie pentru a nu descarca punga cu venin in rana); - se freaca locul intepat cu sare, otet, alcool, amoniac sau se unge cu tinctura de iod; - se pun comprese reci. In locurile cu tantari se pleaca cu spray-uri sau alte metode contra tantarilor. 3. Hemoragii Hemoragia se opreste cu ajutorul mai multor mijloace : 1. Comprimarea nasului (cu degetul sau cu un tampon). 2. Compresiune cu tub elastic (cauciuc). 3. Compresiune cu fase si o bucata de lemn. 4. Compresiunea Garot (un dublu nod sub care se introduce un bat; se strange fasa prin rotirea lemnului pana se comprima artera). 5. Medicamente ca: apa oxigenata, solutie de antiperina dizolvata in apa, (un vas) alcool, cenusa de carpa arsa. 6. Legaturile facute de medic. Scurgerea sangelui din nas (epistaxis) se opreste astfel : - se apasa narile (nu se sufla niciodata nasul); - se pun comprese reci pe frunte si pe cap; - se ridica bratul de pe aceeasi parte cu nara prin care curge sangele; - se tamponeaza nara cu o solutie de antiperina, apa oxigenata, spirt, apa sarata. Nu se trage apa pe nas. 4. Insolatie Semnele insolatiei : - ameteala, dureri de cap; - figura rosie si umflata. Ingrijirile ce se dau sunt : - bolnavul se intinde orizontal la umbra sau in loc racoros, oferidu-i-se libertatea miscarilor respiratorii si circulatorii; - se pun comprese reci pe cap si mustar la picioare; - se stropeste fata cu apa rece; - se pun ventuze; - se face respiratie artificiala ( in cazurile grave). 5. Arsuri si degeraturi Orice arsura trebuie considerata infectata. Arsurile sunt de 3 grade:

- gradul 1- pielea se inroseste, se umfla si devine dureroasa; - gradul 2 - se formeaza basici cu lichid; - gradul 3- tesuturile sunt modificate. Primul ajutor consta in : - se curata regiunea arsa cu apa si sapun (arsurile produse de acizi se spala cu apa calda, cu putina soda si bicarbonat de sodiu); - se pun deasupra carpe fierte sau comprese sterile; - se prepara un medicament din doua parti egale de untdelemn si apa de var, bine amestecate; - se inteapa (cu un ac dezinfectat) basicile si se scurge lichidul fara a se ridica sau taia bucatile de piele arsa; - se aplica apoi un pansament cu medicamentul preparat ca mai sus (sau miere de albine); - bolnavul este tinut apoi la caldura sau i se ofera bauturi calde (ceai, lapte); - cel mai bun tratament este insa cel cu tanin. Ca medicamente se mai intrebuinteaza: (in afara celor din farmacii) untdelemn, miere de albine, albus de ou, smantana, unt. Hipotermia (temperaturi scazute ale organismului sau degeraturi) In cazul unei protectii insuficiente impotriva frigului, mainile, picioarele, nasul, urechile si obrajii sunt alimentate mai putin cu sange si, deci, devin foarte sensibile. Degeraturile se disting prin dureri, pierderea sensibilitatii in partea corpului atinsa, de asemenea se disting printr-o culoare rosiatica ce se schimba intr-una palida si uneori apar basici. Inghetarea generala poate apare daca cineva este prins de o avalansa sau dupa ce a cazut in apa foarte rece pe timp de iarna. Se poate recunoaste dupa urmatoarele simptome: raceala pielii, pielea gainii si tremurat, oboseala, dureri ale muschilor si membrelor, si, in cazurile grave, pierderea cunostintei. Cum puteti evita aceste dureri cauzate de frig? Schimbarea imbracamintei umede. Imbracarea cu haine calduroase si moi. Mai multe straturi subtiri, izoleaza mai bine decat unul singur si gros. Faceti miscari rapide. Acoperiti-va reciproc. Masati in directia inimii partile de corp care par a fi in pericol si miscati-va mult. Atentie! Somnul, fumatul si alcoolul pot fi fatale. Cum procedati in cazul unei inghetari generale? Protejati-l pe cel inghetat de frig, de umiditate, de vant; incalziti-l de la miloc spre membre, administrati-i bauturi calde; incalziti apoi progresiv partile periferice ale corpului, imbracati-l cu haine suplimentare, incalziti-l pana la o temperatura normala (o crestere prea rapida de temperatura ii poate pune viata in pericol). Cum procedati in cazul unei degeraturi locale? Miscati membrul degerat, incalziti-l printr-o baie calda (nu mai mult de 45 0C) in jur de 30 minute, nu spargeti basicile; in cazurile grave (partea de corp degerata este insensibila, palida si dura) trebuie de la inceput tratata ca si degerarea generala. 6. Intoxicatiii

In general, primul ajutor in cazuri de intoxicatii (otraviri) se refera la: golirea stomacului, golirea intestimului subtire, golirea intestinului gros si la administrarea antidotului. Golirea stomacului Alimentele nu stau mai mult de 3 ore in stomac. Golirea stomacului se poate face astfel : - cu degetul sau cu o pana se gadila omusorul; - prin cantitate mare de apa calduta cu sare (1/2 kg) - faina de mustar (o lingura la un pahar cu apa calduta, la fiecare 3 minute). - prin purgative. - prin clisme. Se pot produce intoxicari prin introducerea in organism a unei otravi necunoscute. In situatia aceasta se administreaza bolnavului: - apa cu albus de ou; - praf de carbune (4 - 5 lingurite in apa); - lapte dulce (fiert sau nefiert). Impotriva otravurilor cu vitriol, esenta de otet, apa tare, acid fenic, se administreaza: apa cu bicarbonat de sodiu, apa cu sapun, var de pereti, cenusa cu apa, lapte dulce, apa de var. Nu trebuie provocata varsatura, existand arsuri pe esofag si stomac. Impotriva intoxicarilor cu baze (var nestins, soda caustica) se administreaza: otet, lamaie, bors, untdelemn, multa apa calda, sare de lamaie dizolvata in apa. Contra otravirii cu cocleala (vase de arama) se administreaza: apa albuminoasa, zahar in cantitate mare, ceai de orz, lapte, cataplasme calde pe burta. Contra otravirii cu arsenic: apa sarata in cantitate mare, apa albuminoasa, apa de var, lapte, cafea neagra. Impotriva otravirii cu sublimat - mercur. Nu se administreaza acid ci: apa albuminoasa, apa calda, lapte. Transportati-l cat mai repede pe cel otravit la medic. Intoxicatia cu ciuperci In primul rand cercetasii sunt cei care trebuie sa deosebeasca o ciuperca buna de una otravitoare. In general caracteristicile celor doua tipuri de ciuperci sunt : Ciupercile bune: miros proaspat, placut, gust placut, carnea tare, alba, sfaramicioasa, nu isi pierd prin taiere culoarea, au fata neteda fara luciu, lamelele sub palarie sunt roz. Ciupercile otravite: miros gretos de iarba, gust putin sarat, carnea moale, isi schimba culoarea prin apasare, au fata scortoasa, lucioasa, lamelele sub palarie sunt albe. Nu se vor consuma ciupercile care traiesc la umbra si in locuri intunecoase. Semnele otravirii cu ciuperci apar dupa cateva ore, timp in care otrava s-a raspandit in organism si cu greu se mai poate inlatura. Ele sunt: dureri de burta, ameteli, tremuraturi, respiratie accelerata, batai rapide de inima, lesin, delir, sudori reci, tulburari ale vederii. Pana la sosirea medicului i se vor provoca bolnavului varsaturi si apoi i se vor administra: multa apa calda, ricina (purgativ), clisma, cafea tare, picaturi de eter cu zahar, picaturi de rachiu cu zahar, lapte. 7. Lovituri, entorse, fracturi Lovitura (vanataie) In cazul unei lovituri, sub piele se formeaza o umflatura unde are loc o sangerare interioara.

Se imobilizeaza membrul in cauza, apoi pe rana se pun comprese cu apa rece, eventual se aplica sulfat de aluminiu. Entorse O miscare exagerata sau neobisnuita a unei articulatii pot face ca ligamentele care tin legate oasele intre ele sa se deplaseze sau sa se rupa. Durerea si umflatura sunt cauzate de patrunderea sangelui in urma ranirii. Luxatia In urma unei lovituri sau a unei miscari neobisnuite, osul se scranteste. Articulatia se deformeaza si nu se mai poate misca. Membrul trebuie imobilizat intr-o pozitie care sa provoace cat mai putina durere. Atentie! Nu incercati sa puneti articulatia la loc (e periculos pentru rana). Adresati-va repede unui medic sau conduceti ranitul la spital. Fractura este ruperea sau plesnirea oaselor. Deosebim fracturi simple (osul nu a iesit din piele), deschise (osul a patruns pielea) si cominutive (osul sfaramat in mai multe bucatele). Fracturile pot fi sau nu insotite de rana (plaga). <!--[if !vml]--><!--[endif]--> O fractura se recunoaste dupa urmatoarele semne : - in locul unde s-a produs fractura se localizeaza si durerea; - echimoza (vanataia) apare mult mai tarziu (1 - 2 zile dupa accident); - regiunea fracturata se deformeaza sau se scurteaza; - bolnavul nu poate misca membrul fracturat.

<!--[if !vml]--><!--[endif]--> In toate cazurile se imobilizeaza fractura cu ajutorul atelelor (sau lopatele de lemn, cartoane tari, sindrila, jgheaburi de tinichea, impletituri de sarma) astfel: se inveleste partea fracturata cu vata (la o fractura complicata se panseaza si se bandajeaza plaga); cand lipseste vata atelele se imbraca in fulare, bluza, camasa, batiste, prosop, ciorapi. Atelele invelite de, asemenea, in vata se aseaza deoparte si de alta a membrului fracturat. Se fixeaza atelele printr-un bandaj spiral de jos in sus sau cu fulare, sfoara, curele, etc. Cu multa grija spre a nu produce deplasarea osului sau dureri, pacientul se aseaza pe targa si se transporta fara intarziere la medicul cel mai apropiat. 8. Pansamente Ranile nu se pot vindeca daca sunt lasate in contact cu microbii din aer si sub actiunea efectelor atmosferice. O rana trebuie pansata. Pansamentul grabeste si asigura vindecarea plagii deoarece : - o fereste de intemperii si loviri;

- o pune la adapost de microbi, muste, insecte si praf; - absoarbe lichidul (secretia) sau puroiul din rana si deci ajuta la vindecarea bolnavului. Un pansament uscat se compune din: o compresa sterilizata, vata hidrofila (sterilizata) iar la cel umed se adauga si o folie de plastic sau gutaperca, panza cauciucata sau hartie impermeabila. Pansamentul se fixeaza cu bandaj. Cand nu se dispune de pansamente, acestea se improvizeaza din carpe curate, bine fierte si stropite apoi cu alcool. Pansamentul astfel improvizat se pune pe rana iar peste pansament alt rand de carpe curate dar uscate si totul se fixeaza cu ajutorul fularului de cercetas (esarfa) sau al batistei. Atentie ! Nu puneti pe rani comprese muiate in tinctura de iod. 9. Bandaje Bandajul fixeaza pansamentul pe plaga. Un bandaj are: un inceput si un glob. Globul se tine in mana stanga iar inceputul la dreapta cu fata in sus. <!--[if !vml]--><!--[endif]--> Bandajul circular - fasa se roteste in jurul capului (la frunte), la mana, la picior, mijloc, etc. Bandajul oblic - se bandajeaza un ochi. Bandajul spiral - fesa inconjoara mana sau picorul la fel ca moletierele. Bandaj spica - se face in doua regiuni - la subtioara si intre picioare. <!--[if !vml]--><!--[endif]--> Bandajul plastic - se face la barbie, nas si buze

10. Transportul ranitilor. Targa Ranitii la cap vor fi transportati de o singura persoana, in spate (in carca). Cei raniti la picioare sau la cap vor fi transportati de doua persoane. <!--[if !vml]--><!--[endif]-->

Cand sunt disponibile doua persoane, in cazul ranitilor la cap sau picioare, se poate improviza un scaun utilizand un inel confectionat prin rulare. In lipsa de altceva, se poate utiliza esarfa.

<!--[if !vml]--><!-[endif]--> Se poate improviza o targa cu ajutorul a doua bastoane legate cu franghii, curele, pantaloni, fulare, infasurate intr-o patura sau trecute prin manecile a doua bluze de cercetas sau se improvizeaza un scaun de brat. http://www.crucearosie.ro/activitati/prim-ajutor/sfaturi-de-prim-ajutor/compresia-toracica-sirespiratia-gura-la-gura.html