La sfârşitul activităţii de instruire elevii vor fi capabili:

 O1: să definească notiunea de „prim ajutor”;

 O2: să explice importanța acordării primului ajutor în caz de
accidente la locul de munca;
 O3: să enumere instrumentelor componente ale trusei de prim
ajutor;
 O4: să identifice etapele urmarite in acordarea primului ajutor;
 O5: să deosebeasca tipurile de accidente posibile;
 O6: să descrie fenomenul electrocutarii, insusindu-si prima reactie
in acordarea de ajutor intr-un caz de electrocutare (izolarea victimei
de sursa de curent)
 O7: să deosebeasca cele doua tipuri de hemoragii: interna si externa
 O8: sa descrie cu propriile cuvinte ce se intelege printr-o fractura,
diferentiind fractura „inchisa” de cea „deschisa”
 O9: sa cunoasca acordarea primului ajutor in cazul arsurilor si
evaluarea acestora.
Măsuri de prim-ajutor în caz de accidente:
arsuri, fracturi, hemoragii, electrocutări
 DEFINITIE
 Primul-ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse
imediat dupa producerea unui accident (de munca),
pana la momentul interventiei cadrelor medicale de
specialitate.
 La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor
medicale de specialitate, primul-ajutor trebuie acordat de catre persoane
care sunt pregatite in acest scop - salvatori. Salvatorul nu inlocuieste
medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa
evite:
- inrautatirea starii accidentatului;
- aparitia complicatiilor;
- producerea mortii victimei.

Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod

periodic, pentru ca salvatorii sa poata actiona oricand si oriunde.
 ATENTIE!
O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina; obligatiile sale sunt:
- sa nu atinga victima;
- sa cheme pe cel mai apropiat salvator;
- sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat;
- sa organizeze protectia victimei;
- sa previna extinderea starii de accident.
Cum se anunta accidentul?
- Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina informatii despre: ce s-a intamplat, locul
accidentului, accesibilitatea drumului, numarul victimelor si starea acestora, tipurile de leziuni
produse, identitatea apelantului.
- Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis si sa
ramana la telefon pentru a primi eventuale recomandari legate de modul in care se poate acorda
primul-ajutor la fata locului. 
Cum se protejeaza victima?
- Se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si persoanele care ar putea fi
expuse la riscurile identificate.
- Se suprima riscurile.
- Se instituie un "baraj de securitate" in jurul victimei, indepartand persoanele neavizate.
Cum se examineaza victima?
- Se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata: sangereaza
abundent; raspunde la intrebari; respira; are puls.
- Se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor.
- Se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.
 ATENTIE!
Este foarte important sa va creati un mediu sigur in
care sa acordati primul-ajutor.
Ce trebuie sa faceti ca sa va protejati:
- nu intrati in contact direct cu fluidele pacientului
(sange, saliva) deoarece se pot transmite boli;
- folositi echipament de protectie, masti, manusi;
- asigurati-va ca victima este intr-o zona lipsita de
pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de
prabusire etc.).
 Cum se acorda primul-ajutor?

 Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls: asezarea in pozitie de siguranta;
acoperirea victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta si a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

 Daca
victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
manevra Heimlich; respiratia "gura la gura" sau "gura la nas".

 Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac
extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

 Daca
victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie
manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

 Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.

 Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari: oricare ar fi semnele, se actioneaza ca
si cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualele deformari la
nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.
 Daca victima prezinta plagi:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata,

ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea

sangerarii etc.;
 plagi simple: curatarea si pansarea plagii.
 CE TREBUIE SA CONTINA O TRUSA SANITARA PENTRU ACORDAREA PRIMULUI
AJUTOR?

 Trusa sanitara pentru acordarea primului ajutor se compune dintr-o cutie din
material plastic, cu colturi si muchii rotunjite, in care sunt depozitate
instrumente si materiale sanitare, medicamente si materiale diverse.

Cutia trusei sanitare trebuie sa fie rigida, realizata din material plastic
rezistent, cu marginile si colturile rotunjite. Ea trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:
- sa asigure etanseitatea corespunzatoare pentru protejarea continutului fata
de praf si umezeala, printr-un sistem de inchidere ferm;
-  sa fie inscriptionata, vizibil de la o distanta de minimum 5 m, cu denumirea
produsului si a furnizorului sau, dupa caz, a producatorului;
-  sa permita vizualizarea continutului sau sa aiba inscriptionata lista
continutului;
- sa fie dimensionata si compartimentata corespunzator, in vederea depozitarii
si asigurarii integritatii componentelor.
Continutul minim obligatoriu al trusei sanitare folosite pentru acordarea primului ajutor medical, este
urmatorul:
- foarfece– 1 bucata;
- garou 50 cm – 1 bucata;
- deschizator de gura din material plastic – 1 bucata;
- dispozitiv de respiratie gura la gura – 1 bucata;
- pipa Guedel marimea 4 – 1 bucata;
- pipa Guedel marimea 10 – 1 bucata;
- manusi de examinare – 4 perechi;
- pahare de unica folosinta – 5 bucati;
- batiste de hartie cu solutie dezinfectanta – 10 bucati;
- atele din material plastic – 2 bucati;
- fesi din tifon mici 5 cm/4 m – 5 bucati;
- fesi din tifon mari 10 cm/5 m – 3 bucati;
- bandaj triunghiular I = 80 mm – 2 bucati;
- vata hidrofila sterila – 2 pachete a 50 g
- ace de siguranta – 12 bucati;
- leucoplast 5 cm/3m – 1 bucata;
- leucoplast 2,5 cm/2,5m – 1 bucata;
- alcool sanitar – 200 ml;
- comprese sterile 10 cm/8 cm – 10 bucati;
- pansament individual 2 cm/6 cm – 10 bucati;
- pansament cu rivanol 6 cm /10 cm – 5 bucati;
- plasture 6 cm/50 cm – 1 bucata;
- creion – 1 bucata;
- caiet a 50 de pagini – 1 bucata;
- brosura cu instructiuni de prim ajutor – 1 bucata;
- rivanol solutie 1 la mie – 200 ml;
- apa oxigenata sau perogen;
- alcool iodat 200 – ml.
 Dacă te tai...

In primul rand ia un servetel curat sau o compresa de tifon steril si apasa cu putere
asupra ranii. Daca te-ai taiat la mana sau la picior, ridica-l mai sus de nivelul inimii, pentru
a incetini circulatia sangelui in zona si a permite sangelui sa se coaguleze mai usor.
Incearca sa nu schimbi compresa, pentru ca odata inlaturata, taietura va începe sa sangereze
din nou.
Greseala : sa pui sapun pe rana!
Daca te-ai taiat la deget pune-l sub jet de apa pentru cateva secunde Daca ai pierdut
peste jumatate de litru de sange sau daca simti ca ti-e sete ori frig (sau ambele), e posibil sa
intri in stare de soc. Suna imediat ambulanta. Apoi incearca sa opresti sangerarea fara sa
intri in panica. Daca este grav, poate dura si 20 de minute.
 Daca te arzi...

In primul rand pune suprafata afectata sub apa rece timp de cinci minute, daca are un
diametru mai mic de 7-8 cm. Daca pielea nu e basicata sau innegrita (acestea sunt
semnele unei arsuri serioase), ia doua pastile de antiinflamator si lasa arsura expusa la aer.
Greseala : să pui gheaţă pe arsură! Astfel, intrerupi procesul de refacere al tesuturilor.
Cea mai buna alegere este apa calda.
 Dacă osul e scrântit sau rupt...

Indiferent daca e o luxatie sau o ruptura, pune o compresa cu gheata in zona afectata
(in reprize de cate zece minute, cu pauze de aceeasi durata intre ele).
Greseala : sa apelezi la atele sau bandaje! Daca ai auzit un scrasnet infiorator sau
daca bratul tau e curbat intr-o pozitie nefireasca, nu mai exista nicio indoiala: te-ai ales cu o
fractura. Daca poti misca incheietura si osul fara probleme, nu e fractura.
 PRIMUL AJUTOR IN CAZUL ARSURILOR

 Arsura este o leziune provocata de actiunea caldurii asupra

tesuturilor; o temperatura care depaseste 46 grade celsius este
nociva pentru tesuturi.


Arsurile pot fi de diferite tipuri:

- arsuri termice: provocate de caldura sub forma de corpuri solide
supraincalzite (fierul de calcat), lichide sau vapori fierbinti, flacari
- arsuri chimice: provocate de acizi sau baze
- arsuri electrice: prin electrocutare
- arsuri prin radiatii: radiatii solare, UV
 Masuri de siguranta

 Pentru ca salvatorul sa nu devina el insusi o victima trebuie sa aiba in vedere cateva masuri
de siguranta:
- se va intrerupe sursa agresiunii: curentul electric, gazul
- se va indeparta victima din mediu (incendiu) sau din apropierea sursei de caldura
- daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul trebuie sa-si ia masuri de siguranta
suplimentare: sa nu atinga victima cu mainile goale ci sa folosesca materiale electroizolante
 - se va indeparta victima dintr-o zona cu risc de explozie
- in cazul unui incendiu se va incerca evitarea inhalarii fumului, fie prin folosirea unor masti
speciale fie prin aplecarea capului la intrarea in cladire
- focul se stinge cu apa, stingator CO2 sau, de la caz la caz, cu paturi, zapada, pamant etc.
- in cazul unei victime ale carei haine au luat foc, aceasta va fi oprita sa alerge (desi aceasta
este de obicei reactia victimelor), se va culca la sol si eventual se va acoperi cu o patura.
 Evaluarea arsurilor

 In functie de profunzimea leziunilor provocate, sunt 4 grade de arsuri:

- gradul I: cand este afectat doar stratul superficial al tegumentului (epidermul); pielea este
rosie, inflamata si dureroasa; exemplu de arsura de gradul I este eritemul solar.
- gradul II: cand este afectat si dermul (stratul mijlociu al pielii); pielea este rosie, inflamata,
foarte dureroasa si acoperita de flictene cu continut clar (basicute cu lichid galbui); exemplu
de arsura de gradul II sunt arsurile provocate de lichidele fierbinti sau metale supraincalzite.
- gradul III: pielea alba cu flictenele au continut sangvinolent si durerea este mai putin
intensa, datorita distrugerii terminatiilor nervoase
- gradul IV: cand sunt distruse toate straturile pielii, aparand necroza, cruste negre, tesuturile
fiind complet carbonizate.
 Primul ajutor in arsurile termice
Arsura de gradul I si II
In cazul arsurilor usoare (gradul I si II) primul ajutor se limiteaza la expunerea zonei afectate
sub un jet de apa rece (20 minute) dupa care se panseaza cu comprese sterile. Se pot aplica
eventual spray-uri speciale pentru arsuri.
Arsura de gradul III si IV
In cazul arsurilor grave (gradul III si IV):
- in cazul arsurii cu flacara se va stinge cat mai rapid flacara, de preferat prin culcarea
victimei la pamant si acoperirea cu o patura sau o haina; se va impiedica victima sa alerge
(aceasta fiind reactia fireasca a unui om cuprins de flacari) deoarece curentii de aer intretin
focul
- nu se va dezbraca victima daca hainele sunt lipide de pielea arsa
- se va stropi cu apa rece (sau cu zapada) si se vor aplica comprese cu apa rece pe zonele
lezate
- se va transporta victima la spital cat mai rapid
- nu se vor sparge flictenele si nu se vor aplica creme sau alte substante pe leziuni.
Primul ajutor in arsurile chimice
In cazul arsurilor determinate de substante chimice primul ajutor consta in
limitarea contactului substantei chimice cu tesuturile si diminuarea
concentratiei substantei. In acest scop:
- se indepartea rapid hainele imbibate in substanta nociva
- se spala suprafata afectata cu jet de apa timp de 20-30 minute
- exceptie face arsura cu varul nestins, in care nu se toarna niciodata apa,
deoarece varul se activeaza in prezenta apei. In acest caz se tamponeaza doar
cu un tampon uscat si abia dupa ce varul a fost indepartat se poate spala cu
apa.
De retinut!
Nu este indicat sa se incerce neutralizarea substantei chimice deoarece in
urma reactiei de neutralizare se elimina o mare cantitate de caldura care poate
agrava leziunile. Abia dupa spalarea cu apa se poate eventual incerca
aplicarea antidotului: apa bicarbonatata in cazul arsurilor cu acizi sau otet in
cazul arsurilor cu baze.
 PRIMUL AJUTOR SI METODE DE APLICARE A RESPIRATIEI
ARTIFICIALE IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE

A. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT

Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana
accidentatului. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele :
1. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare, deconectarea
instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat
cel cauzat de curentul electric, de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze
securitatea celui accidentat in caz de cadere.
2. In caz de deconectare, pot fi stinse concomitent si luminile. De aceea, trebuie luate
masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare, faclii, lumanari, un iluminat de
rezerva, felinare cu acumulatoare, etc.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza
deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat.
3. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede,
atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare
de curent de care este agatata si anume:
 Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei
electrice de aceasta, trebuie sa se faca uz de o haina, o franghie uscata sau un bat, sau
orice mijloc asemanator neconductor si uscat; nu se pot intrebuinta in aceste cazuri
obiecte metalice sau umede; pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile
conducatoare de curent, se poate trage de haina lui, daca este uscata si este departata de
corp (poalele hainei), evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice
inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine;
 De asemenea, nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare, fara a se lua
masurile necesare, deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile
pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate; persoana care intervine isi va
pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata; in cazul cand nu are
asemenea obiecte, isi va pune sub picioare un covor de cauciuc
electroizolant, scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante.
 B. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT
Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe pericolul inghitirii limbii sau al inecarii
cu voma in cazul unui lesin, accidentatul se aseaza in decubit ventral, ca in imaginea
urmatoare:

Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta, el trebuie intins pe un loc neted si comod; i se
desface imbracamintea la piept si la gat, se iau masuri pentru improspatarea aerului, se
evacueaza din incapere persoanele de prisos, apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac, se
stropeste cu apa, i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. Medicul trebuie sa fie
chemat cat mai urgent.
 In cazul cand accidentatul respira greu, foarte rar si convulsiv, la fel ca un muribund, i se
va face respiratie artificiala si un masaj in regiunea inimii.
In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia, bataile inimii, pulsul
sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Moartea poate fi adesea numai aparenta,
dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor, facandu-i-se respiratie
artificiala. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu, pana la sosirea medicului,
care, in aceste cazuri, trebuie chemat urgent.
Pulsul se verifica la artera carotida, fara a presa excesiv
 C. PRINCIPALELE INSTRUCTIUNI OBLIGATORII APLICABILE LA
EXECUTAREA RESPIRATIEI ARTIFICIALE
Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira
deloc sau respira rar, convulsiv, cu sughituri, ca un muribund, sau daca respiratia se
inrautateste. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul
a fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere.

Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale, este necesar :

• Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica
respiratia (gulerul de la camasa, fularul), sa se desfaca cureaua de la pantaloni.
• sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature
protezele dentare daca exista);
• Daca gura accidentatului este inclestata, ea trebuie deschisa, in care scop falca
inferioara este impinsa in afara; pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele
patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare, apoi, prin
apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii, aceasta este impinsa in afara, astfel
ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior.
 In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura, atunci se va
recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la
colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza
dintii. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura, se inveleste cu un material textil pentru
a proteja dantura. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn.)

Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii:

1 2

3
 D. METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru ca este
usor de invatat si practicat, poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. In plus,
ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur.

Gura la gura
Eliberarea cailor respiratorii

Gura la nas
 Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii:

- Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. - Plasati

corpul accidentatului pe spate, astfel incat pieptul sa fie in extensie - Prindeti mandibula
si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi (vezi imaginea
anterioara);
- Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii, care este deseori
inghitita de persoana in stare de inconstienta.
Acum se incepe respiratia artificiala:
- Cu o mana se strang narile accidentatului.
- Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc, apoi insufla aerul prin gura accidentatului.
- Daca maxilarele sun inclestate, inca se mai poate folosi aceasta metoda, aerul trecand
printre dinti, altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas. Expiratia accidentatului trebuie
sa se produca natural, la oprirea insuflatiei.
Daca e nevoie, respiratia artificiala trebuie combinata cu masajul cardiac. In cazul a
doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut - o data la 5 compresii cardiace; In cazul
unui singur salvator, se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. In
cazul cand accidentatul este copil, ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut,
se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea
medicului. Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale, cea mai mica
intarziere poate fi fatală!
 Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat
în partea inferioara a sternului. (apendicele xifoid - locul de întâlnire a coastelor). La acest
nivel se aseaza podul palmei uneia dintre mâini, aceasta fiind locul în care trebuie facute
compresiunile toracice.
Aseazam cealalta mâna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mâna situata
pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.
 Cu coatele întinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu
linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel încât sa înfundam sternul cu o
adâncime de aproximativ 4-5 cm (numarând cu voce tare, şi 1 şi 2 si 3 si 4 si 5). Frecventa
compresiunilor externe trebuie sa fie de 60-80/min.

La copiii mici (până la 4 ani) apăsarea se va efetua mai domol – doar cu 2 degete
dar cu o frecvenţă mai mare 100/min.
 Primul ajutor in caz de hipotermie (expunere la temperaturi joase)

Hipotermia apare cand corpul uman se raceste si pierde caldura intr-o mai mare
masura fata de capacitatea lui de a o sintetiza. Temperatura normala, luata intrarectal
este intre 36.4 grade C si 37 grade C.
Simptomele initiale includ:
- frisoane
- pielea rece, palida sau de culoare albastra
- apatie (lipsa de interes sau grija)
- afectarea capacitatiilor intelectuale
- tulburari de echilibru
- tulburari de vorbire (pronuntie nedeslusita)
- parestezii (amorteli) la nivelul mainilor si degetelor
- dificultate in a indeplini sarcini.

Tratamentul hipotermiei usoare include scoaterea din mediul care a

determinat-o, folosind paturi calde, incalzitoare si sticle cu apa fierbinte.
Hipotermia moderata sau severa este tratata, de preferat, intraspitalicesc
de catre medici specialisti.
  Primul ajutor în hemoragii
Hemoragia este pierderea de sânge provocată de ruperea unui vas.
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR:
       
NR. CRITERII DE TIPUL HEMORAGIEI SEMNE DE RECUNOAŞTERE
CRT. CLASIFICARE
      - Când sângele se scurge în interiorul corpului
I După locul unde 1. Hemoragie internă
apare 2. Hemoragie externă - Când sângele se scurge în exterior
      - Când sângele se scurge în ţâşnituri regulate,
      - Este de culoare roşu deschis
II După tipul de vas 1. Hemoragie arterială - Este mai gravă
din care se scurge
sângele   - Când sângele curge continuu,
2. Hemoragie venoasă - Are culoare roşu închis, aproape negru
1. Mică - se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml

2. Medie - se pierde 500-1000 ml de sânge si apar

III După cantitatea de urmatoarele semne: agitatie, ameteli în
sânge pierdut ortostatism;

3. Mare - cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar

semnele clinice sunt urmatoarele: paloare,
tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune
arteriala, tahipnee;
4. Cataclismică - pierderi de sânge de peste 1500-2000 ml, TA
nemasurabila, pacient inconstient;
 Semnele de recunoaştere a hemoragiei interne:
◦ Paliditate neobişnuită (pielea devine ca ceara)
◦ Anemia scoarţei cerebrale (ameţeli, vâjâituri în urechi, agitaţie, leşin)
◦ Accelerarea pulsului
◦ Sete puternică
 Măsuri de prim – ajutor în hemoragiile arteriale sau venoase:
 Se apasă manual artera sau vena din care se scurge sângele
 Se culcă victima cu capul mai jos decât trunchiul
 Se aplică GAROUL (ATENŢIE ! ÎNTRE INIMĂ ŞI RANĂ)
 Se notează pe un bileţel data şi ora aplicării garoului
 Se pansează rana
 Se trimite urgent accidentatul la spital

 Măsuri de prim – ajutor în hemoragia nazală (epistaxis)

 Accidentatul este dus la aer
 Se aşează pe scaun cu capul dat pe spate
 I se aşează o compresă rece la rădăcina nasului
 I se apasă puternic nasul pe partea care sângerează
  Hemostaza
Oprirea sângerarii poarta denumirea de hemostaza. Ea poate fi spontana în cazul unor hemoragii
mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara
interventia altor persoane, care sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau
definitiva.
Hemostaza proviorie se poate realiza prin:
 compresiune digitala

 pansament compresiv

 Garou

Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice

deasupra ranii în cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga în cazul unei hemoragii
venoase, tinând cont de sensul circulatiei. Când hemoragia nu poate fi stapânita prin
compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa în care caz
compresiunea vasului ce sângereaza se face cu degetul introdus direct în plaga. Aceasta
metoda nu poate fi decât de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca
si sa o completeze.
 Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostaza provizorie. În lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga
o batista, o cârpa curata, peste care se strânge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam.

• Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravata, fular, sfoara, etc.
• Se foloseste doar în cazuri extreme si în situatia în care hemoragia nu se putea controla
prin alte metode (amputatie de membru).
• Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu
oprirea sângerarii, produce oprirea circulatiei sângelui în portiunea de membru situata
dedesubtul lui.
• Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de
grave. Totdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care însoteste bolnavul,
si pe care se noteaza obligatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii
garoului.
 Din 30-30 minute se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
 Ridicarea garoului se face doar în conditii de spital si de personal competent.
      
 Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sângereaza. Cel
mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
ATENTIE! In caz de accidentare, se va asigura primul
ajutor, se va anunta seful locului de munca, si se va apela
unul din telefoanele urmatoare:
 112-Serviciul comunicatii speciale (servicii reunite –politie
-pompieri- salvare);
 961-Serviciul salvare.
 VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE ȘI RECEPTIVITATE !