Sunteți pe pagina 1din 3

Primul ajutor in caz de hemoragii

Hemoragia reprezinta iesirea sangelui dintr-un vas sangvin si se produce prin distrugerea totala sau partiala a vaslui.Hemoragiile pot fi externe si interne. Dupa felul vasului lezat din care iese sangele, hemoragiile pot fi arteriale venoase sau capilare. Hemoragiile arteriale, sunt cele mai periculoase, deoarece sangele arterial se scurge sub forma de tasnituri puternice, ritmate, sincrone cu contractia inimii, ceea ce face ca in timp scurt sa se piarda o cantitate mare de sange, putant provoca moartea. Hemoragiile venoase, sunt mai putin grave deoarece sangele venos vine de la periferice, cu o presiune mai mica. Daca vasul din care se face sangerarea nu este prea mare, hemoragia se poate opri printr-un simplu pansament.Datorita faptului ca vena este insotita intotdeauna de o artera se poate intampla ca hemoragia sa fie in acelasi timp arteriala si venoasa. Hemoragia capilara se produce prin ranirea vaselor mici din piele, muschi etc. Sangele este mai putin abundent, aparand ca picaturile de roua asa cum se poate vedea in julituri si este usor de oprit. Gravitatea hemoragiei depinde atat de cantitatea de sange pierduta cat si de particularitatile organismului care a suferit hemoragia. O cantitate de 1l de sange pierdut de un adult nu-i produce acestuia o tulburare deosebita, dar unei persoane slab dezvoltate ii poate provoca tulburari grave, iar in cazul unui copil de 6-7 ani ii poate provoca moartea. Recunoasterea hemoragiilor In cazul unei sangerari externe sau in hemoragiile interne care se exteriorizeaza, cel mai important semn este observarea sangelui. Alte semne sunt: ameteala, dureri de cap, vajaieli in urechi, neliniste, sete, pulsul slab, dar acceleratm, putand ajunge la 100-140 batai/minut.Pulsul crescut se explica prin faptul ca inima este obligata sa-si creasca frecventa batailor pentru a putea trimite mai repede sange in circulatie. Cresterea frecventei respiratorii se produce pentru ca sangele sa se incarce mai bine cu oxigen. Daca tensiunea arteriala maxima scade sub 7cmHg, bolnavul este invelit, incalzit la maini si la picioare, i se dau ceaiuri calde si dulci, el fiind in stare de soc hemoragic.Trebuie transportat de urgenta la cel mai apropiat spital. In cazurile in care hemoragiile nu sunt prea abundente, organismul reuseste sa ia o serie de masuri eficiente in vederea mentinerii functiei circulatorii. Prin vasoconstrictie se realizeaza o distribuire preferentiala a sangelui in diverse teritorii si orane din corp. Acesta este drept scop menajarea unor organe vitale cum este cazul creierului, inimii si rinichilor. Astfel, sangele din unele teritorii, mai putin esentiale cum este piele, este trimis in circulatia generala prin contractia sfincterelor vasculare de la nivelul arteriolelor precapilare. Concomitent, se mobilizeaza sangele de rezerva stocat in splina, ficat si muschi, iar lichidele din spatiul intercelular trec in vase. In hemoragiile mari, in care se pierde peste 30% din volumul total de sange, puterea de adaptare a acestor mecanisme fiziologice este depasita. Scaderea excesiva a globulelor rosii face imposibil transportul de oxigen la tesuturi si favorizeaza intoxicarea acestora cu CO2. La inceputul excesului de CO2 are o influenta excitanta asupra centrilor nervosi din creier dar mai tarziu le provoaca leziuni ireversibile.

Scaderea brutala a volumului de sange circulant, poate sa antreneze moartea rapida prin prabusirea circulatiei sau colaps, stagnarea circulatiei sangelui care vine spre inima, avand drept urmare stopul cardiac. Cauzele si formele hemoragiilor Cea mai frecventa cauza a hemoragiei este ranirea, cu care ocazie se produce distrugerea unui organ (piele, muschi, oase, plamani, ficat, splina etc.), si se rup vase de sange. Hemoragia din nas se numeste epistaxis Persoana cu hemoragie nazala trebuie asezata pe un scaun sau fotoliu, cu capul usor inclinat pe spate, sprijinit de spatarul scaunului, departe de surse de caldura si ferit de caldura soarelui. Daca hemoragia este usoara ea se opreste fie spotan, fie prin unele masuri simple, cum ar fi de exemplu, apasarea cu degetul pe aripa nazala,dupa ce in prealabil s-a introdus in nara un mic tampon de vata imbibat usor intr-o solutie de apa oxiginata sau antepirina.Oprirea sangerarii se face dupa 5-10 minute. Daca aceste masuri au ramas fara efect, se impune controlul medical. Sangerarea gingiilor se numeste gingivoragie si reprezinta in general semnul unei tulburari de coagulare a sangelui. Acestea sunt hemoragii mici care se opresc singure in majoritatea cazurilor. Masuri de prim ajutor Hemostaza reprezinta actul prin care se opreste sangerarea. Cand hemoragia se opreste singura avem de-a face cu hemostaza spontana. Hemostaza spontana se produce in vasele mici si se datoreaza unui fenomen de vacoconstrictie si formarea cheagului prin care sangerarea este oprita. Formarea cheagului este un proces biochimic complex la care participa o serie de substante existente in trombocite sau dizolvate in plasma ele se numesc factori ai coagularii. Acestea sunt : fibrinogenul, trombina, calciu, vitamina C, vitamina K, etc. In locul unde vasul s-a rupt se formeaza cheagul oprind sangerarea. Formarea cheagului este asociata si de fenomenul de vasoconstrictie, facand ca orificiul prin care se scurge sangele sa devina mai mic si astfel sangele sa curga mai incet. Lipsa unor factori ai coagularii determina prelungirea timpului de sangerare. Hemoragiile din vasele mari nu se opresc spontan ele necesitand interventia medicului care realizeaza oprirea hemoragiei operatie numita hemostaza definitiva. Pana la transportul persoanei la spital trebuie sa se cunoasca masurile de prim ajutor pentru realizarea unei hemostaze provizorii. In esenta trebuie sa se incerce oprirea sangelui prin blocarea circulatiei prin compresie, care se realizeaza prin: compresiune digitala si pansament compresiv si hemostaza prin garou. Compresiunea executate pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii, adica intre rana si inima, atunci cand avem de a face cu o plaga arteriala, in timp ce hemoragiile venoase compresiunea trebuie sa se faca sub plaga, tinand cont de sensul circulatiei sangelui care prin artere este de la inima spre periferie iar prin vene este in sens invers, de la periferie spre inima. Compresiunea directa: pe vase se face cu degetul sau cu toata mana numai pentru hemostaza de scurta durata si necesita unele cunostinte precise spre anatomiei vaselor. Compresiunea vaselor se face indeosebi pe un plan dur, osos pentru a putea fi turtita prin apasare si sa putem opri astfel sangerarea. Oprirea hemoragiei se realizeaza prin aplicarea unui pansament compresiv pe rana. In lipsa unui pansament steril se poate pune pe plaga o batista sau o carpa curata, peste care se aplica strangand, pansamentul circular. De cele mai multe ori, pansamentul circular opreste

hemoragia. Pansamentul insa nu trebuei sa fie prea strans, pulsul trebuie sa se simta sub pansament, iar daca este vorba de un membru ranit, acesta trebuie mentinut ridicat pentru a favoriza circulatia venoasa de intoarcere. Hemostaza prin garou: este modalitatea cea mai rapida de a realiza hemostaza. Garoul este confectionat dintr-o banda elastica de cauciuc. La nevoie el poate fi improvizat din alte materiale existente la indemana; fasa de pansament, o curea, o cravata, etc. Prin aplicarea garoului se opreste circulatia pe tot segmentul aflat dedesubt, de aceea mentinerea garoului un timp mai indelungat, peste 1-2 ore poate duce la compromiterea circulatiei segmentului respectiv. De aceea este obligatoriu sa se ataseze la garou un bilet in care sa se mentioneze ora instituirii garoului, mai ales cand este nevoie ca accidentatul sa fie transportat timp mai indelungat. In aceste cazuri este bine sa se slabeasca garoul din ora in ora, pentru scurt timp, pentru a permite improspatarea sangelui in teritoriile respective.

Bibliografie www.sfatulmedicului.ro http://www.studentie.ro/ http://wikipedia.org www.scribd.com