In functie de volumul de sange pierdut, hemoragia se poate clasifica astfel: - mica: cand se pierde mai putin de 500 ml sange

- medie: cand se pierde 500 - 1000 ml de sange - mare: cand se pierde 1000 - 1500 ml sange - masiva: cand se pierd peste 1500 ml sange. In functie de vasul de sange lezat, hemoragia poate fi: - arteriala: sangele este de culoare rosu aprins si curge pulsatil - venoasa: sangele are o culoare visinie si curge lent. - capilara: sangele se scurge egal de pe toata suprafata plagii. Simptome Sus In cazul unei hemoragii, ca urmare a scaderii oxigenului in celule si tesuturi, se declanseaza o reactie de aparare a organismului: creste frecventa cardiaca (pulsul arterial se accelereaza), tegumentele si mucoasele devin palide, pielea este acoperita de transpiratii si victima se simte ametita, slabita. Simptomele si semnele care insotesc o hemoragie, variaza in functie de volumul sangvin pierdut, de viteza de pierdere a sangelui si de starea de sanatate a organismului inainte de hemoragie. Hemoragia mica: - starea generala este buna - tensiunea arteriala (TA) normala - frecventa cardiaca (FC) normala Hemoragia medie: - senzatie de slabiciune, ameteli la ridicarea in ortostatism - paloare tegumentara, extremitati reci - TA sistolica se mentine inca peste 100mmHg - FC sub 100 batai/minut. Hemoragia mare: - agitatie, transpiratii reci - paloare tegumentara - hipotensiune (TA sistolica scade sub 100 mmHg) - tahicardie (FC peste 100 batai/minut) Hemoragia masiva: - confuzie sau chiar pierderea constientei - hipotensiune (TA sub 70 mmHg) - puls slab, greu perceptibil. In hemoragiile cronice, care se produc treptat, in decurs de zile-saptamani, simptomatologia poate fi absenta mult timp. In hemoragiile acute, cand se pierde o cantitate mare de sange in timp scurt, starea de sanatate se altereaza rapid, putandu-se ajunge in scurt timp la soc hemoragic. Recunoasterea hemoragiei Sus Hemoragia externa este usor de recunoscut: sangele se scurge inafara corpului. Uneori hemoragia se produce in interior dar se exteriorizeaza ulterior prin orificii anatomice: - epistaxisul: hemoragia nazala - hemoptizia: hemoragia din arborele respirator, cand sange rosu, aerat, spumos, este eliminat in timpul tusei - hematemeza: hemoragie din tubul digestiv superior, sangele de culoare neagra, ca "zatul de cafea" (sau rosie in hemoragiile masive) fiind eliminat prin cavitatea bucala impreuna cu resturi alimentare, sub forma de varsatura - melena: hemoragie din tubul digestiv, sangele fiind eliminat prin scaun, care este negru, ca "pacura" - rectoragia: hemoragia provenind din tubul digestiv inferior (anus, rect), cand sangele este rosu, nedigerat - metroragia: hemoragia de la nivelul uterului exteriorizata prin vagin (in afara perioadei menstruale) - hematuria: hemoragia de la nivelul tractului urinar, exteriorizata in timpul urinarii. Insa uneori, hemoragia poate fi interna, caz in care nu se evidentiaza nici o sangerare la suprafata corpului, sangele acumulandu-se in interior. In acest caz apar doar semnele clinice ale pierderii de sange: paloare, extremitati reci, ameteala, hipotensiune, tahicardie (accelerarea frecventei cardiace), tahipnee (respiratii rapide) si starea generala a victimei se altereaza progresiv.

Hemoragia interna este o urgenta si trebuie anuntat serviciul 112; singura masura de prim ajutor in astfel de cazuri este, asezarea victimei in pozitie culcat, cu picioarele mai susu decat capul si hidratarea victimei, daca este constienta, pana la sosirea echipei medicale. De retinut! Nu i se vor da lichide sa bea unei victime inconstiente. Daca victima este inconstienta sau daca prezinta greturi si varsaturi va fi asezata in decubit lateral (culcat pe o parte) si nu in decubit dorsal (culcat pe spate). Realizarea hemostazei Sus Primul ajutor in cazul unei hemoragii externe, consta in: - limitarea sangerarii: asezarea victimei in pozitie de repaus cu segmentul sangerand in poztitie ridicata (mai sus decat restul corpului) - oprirea sangerarii: procesul de oprire a sangerarii se numeste hemostaza. Organismul uman are capacitatea de a realiza o hemostaza spontana, prin agregarea trombocitelor si coagularea sangelui la locul leziunii vasculare, cu formarea unui cheag (tromb). Cand aceste mecanism este insuficient, este necesara realizarea hemostazei artificial. Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai simplu printr-o compresie aplicata pe vasul sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii sangelui, astfel incat sa se opreasca sangerarea. Aceasta compresie asigura o hemostaza provizorie, pana la sosirea echipei medicale sau pana la ajungerea intr-un serviciu medical unde se poate realiza hemostaza definitiva. Daca victima este constienta va fi incurajata sa consume lichide. Compresia hemostatica se poate realiza: - cu degetul aplicat pe vasul sangvin: compresie digitala - cu pansament compresiv: se acopera si se comprima rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.) - cu garoul - un cordon elastic cu care se leaga in amonte de leziune (in sensul de unde curge sangele); in lipsa unui garou se poate folosi un fular, curea, cordon, elastic etc. Locul compresiei Compresia se efectueaza intotdeauna in amonte de sensul curgerii sangelui, astfel: - plagi ale arterelor antebratului: compresia se aplica la nivelul bratului (artera brahiala) - plagi ale bratului: compresia in axila (artera axilara) - plagi ale umarului: se comprima cu degetele in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei (artera subclavie) - plagi ale gambei si piciorului: compresie in fosa poplitee - in spatele genunchiului - plagi ale coapsei: compresia intr-o zona numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu degetele mari de la maini suprapuse in timp ce cu palmele se inconjoara coapsa - plagi ale aortei si arterelor iliace: compresia peretelui abdominal cu pumnul, pana la coloana (mai dificil de realizat) - plagi superficiale ale fetei: compresia in fata urechii - anterior de tragus (artera temporala superficiala) - plagi faciale: compresia la nivelul mandibulei in cazul leziunii in teritoriul arterei faciale, sau compresie pe carotida comuna (atentie: nu se face compresia carotidiana in ambele parti simultan) in plagi faciale si ale scalpului. Pansamentul compresiv Sus Pansament compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se acopera rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza curata (batiste, haine etc.) care se comprima cu podul palmei sau cu fasa. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un pansament compresiv sunt: - sa comprime suficient esuturile pentru a asigura hemostaza - sa fie facut in conditii de asepsie pentru a preveni infectia - sa nu stanjeneasca circulatia de dedesubt (risc de leziuni ischemice) - sa fie facut in asa fel incat sa poata fi mentinut 48 de ore. Garoul Sus Aplicarea garoului este o masura extrema, care se aplica numai in caz de hemoragii arteriale masive, atunci, cand nu este posibila realizarea hemostazei prin alte metode. Garoul este un cordon elastic, care este folosit pentru realizarea hemostazei in cazul unor hemoragii care

nu pot fi oprite altfel, de obicei in cazul plagilor membrelor. In absenta unui garou, se poate folosi: un fular, cordon, curea, cravata, snur, elastic etc. Deoarece, prin aplicarea garoului, se intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul lezat cat si circulatia intregii portiuni situate distal de garou, ceea ce poate determina leziuni grave pana la necroze, garoul ramane o solutie de rezerva. In cazul in care se aplica garoul, acesta nu se aplica direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau alt material moale si se ataseaza neaparat un bilet pe care se noteaza numele victimei si ora exacta a aplicarii garoului. La fiecare 15 minute se va slabi pentru scurt timp garoul, pentru a permite alimentarea cu sange a membrului. Epistaxisul Sus Epistaxisul este hemoragia de la nivelul foselor nazale. De cele mai multe ori epistaxisul este redus cantitativ, insa in unele cazuri pot apare hemoragii mari. Primul ajutor in cazul epistaxisului consta in adoptarea unei pozitii cu capul usor aplecat in fata si aplicarea unei compresii digitale pe aripa nazala de unde este hemoragia. Amputatia de membre Sus In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui membru: - oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui garou la radacina membrului ranit fie printr-un bandaj compresiv - membrul sectionat va fi introdus intr-o punga de plastic si un recipient cu gheata - victima va fi asezata in decubit cu membrele inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil cu membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii - victima va fi transportata cat mai repede la spital. Hemoragiile sunt traumatizante att pentru cel afectat ct i pentru cei care i pot acorda primul ajutor. Muli se pierd cu firea la vederea unei rni deschise, din care curge mult snge. Pentru a acorda primul ajutor n caz dehemoragie, avem nevoie de calm i stpnire de sine. Hemoragiile externe metode de intervenie pentru oprirea acestora Hemoragiile externe pot fi cauzate, cel mai frecvent, de traumatisme de tot felul la nivelul coprului. n aceste cazuri, acordarea primului ajutor este esenial pentru oprirea sngerrii i, uneori, pentru salvarea vieii victimei. Hemoragia poate fi oprit prin dou metode. Cea mai eficient metod este aplicarea de pansamente i comprese direct pe plag. La plgile cu hemoragii mici (venoase sau capilare) este suficient un pansament compresiv; sngerarea din plgile extremitilor se poate opri prin simpla ridicare a braului sau piciorului rnit, prin flexarea sa maxim din articulaie, cnd vasele se comprim i hemoragia se oprete. Dac nu dispunem de un pansament steril sau de un prosop foarte curat, compresia plgii se poate face direct cu mna, n punctul de sngerare. A doua metod folosit pentru oprirea hemoragiei const n aplicarea unui garou din band elastic, astfel nct sngele s nu mai ajung la plag. Tehnica aceasta nu este, ns, lipsit de pericole. Ca s tim dac aplicm garoul sub plag sau deasupra acesteia, trebuie s distingem mai nti felul sngerrii. Dac sngele este mai nchis la culoare i hemoragia este continu, atunci este vorba despre o sngerare venoas i punem garoul sub plag. Dac sngele este rou aprins i hemoragia este ritmic (sngele nete), atunci este o sngerare arterial, iar garoul se aplic deasupra plgii. Dac situaia impune, dup trecerea a 1- 2 ore, garoul se slbete pentru scurt timp, pentru a asigura circulaia sngelui n extremitate, dup care se pune din nou. Dup 45 de minute se slbete pentru a doua oar, slbirile ulterioare efectundu-se din 30 n 30 de minute. Hemoragiile interne urgene medicale destul de grave Hemoragii interne pierderile de snge care se produc n interiorul organismului sunt urgene medicale destul de grave. Dac victima expectoreaz sau vomit snge, prezint hemoragie rectal sau vaginal, ameeal, lein, puls slab, senzaie de sufocare, piele palid, transpiraie rece, putem suspecta o hemoragie intern. Singurul mod n care o putem

ajuta este s sunm imediat la salvare. n general, oprirea hemoragiei se face numai prin intervenie chirurgical. Trebuie s meninem victima calm i nemicat. Nu trebuie s i dm nimic de mncat sau de but. Hemoragiile nazale Ce puteam face n cazul unei hemoragii nazale? Hemoragia nazal epistaxisul - apare frecvent la vrstnicii cu hipertensiune, la tinerii cu afeciuni de coagulare a sngelui, la persoanele care sufer un traumatism la nivelul nasului sau, mai rar, dup viroze respiratorii. Persoana care sufer o hemoragie nazal trebuie s stea cu capul uor aplecat n faa i s-i sufle nasul, pentru evacuarea cheagurilor de snge. Apoi se face o compresie pe aripile nasului (sub sept) i se respir pe gur. Bolnavul se aaz pe un scaun, fotoliu, cu capul ridicat uor pe spate i se face o compresie cu degetul pe aripa nazal respectiv; concomitent, se introduce un tampon de vat mbibat ntr-o soluie de ap oxigenat, antipirin, soluie slab de oet etc. Se pot aplica comprese reci pe ceaf, frunte, fa, nas. n cazul unei hemoragii nazale, dac sngerarea nu se oprete dup aproximativ 15 minute, apelai de urgen salvarea. Oricum, dup oprirea hemoragiei, pacientul trebuie sa se adreseze unui medic specialist. Atunci cand ai de a face cu o situatie in care o persoana sangereaza puternic (ex.accident rutier), primul lucru pe care trebuie sa-l faci este sa suni la urgente la numarul 112. Urmatorul pas este sa te speli pe maini si sa iti pui niste manusi, daca este posibil si sa acorzi primul ajutor. Important de stiut in cazul in care ranitul prezinta o rana deschisa in zona abdominala, nu incerca sa repozitionezi organele la locul lor, pune doar pansament peste rana. In cazul unei hemoragii severe, este bine sa urmezi urmatoriipasi: 1)Aseaza ranitul in pozitie culcat si daca este posibil, pozitioneaza usor capul mai jos decat trunchiul sau ridica-i picioarele. Aceasta pozitie reduce riscul de a lesina datorat cresterii nivelului de sange in creier. 2)Purtand manusi pentru a evita orice infectie, indeparteaza orice urma de murdarie sau alte obiecte de pe rana cu precizarea de a evita scoaterea obicetelor adanc infipte in rana. Nu incerca sa cureti amanuntit rana, scopul tau este sa opresti sangerarea. 3)Apasa peste rana. Daca este posibil, fa-o cu ajutorul unui bandaj sterile, carpa curata sau chiar o piesa de imbracaminte a ranitului. In cel mai rau caz, foloseste mana. 4)Mentineti apasata zona, pana cand sangerarea se opreste. Tine apasat cel putin 20 de minute, fara sa verifici daca sangerarea s-a oprit. Puteti mentine presiunea prin folosirea unui bandaj legat strans cu banda adeziva. 5)Nu scoateti bandajul sub nici o forma. Daca sangerarea mai continua si se infiltreaza prin bandaj, cel mi bine este sa mai adaugi tifon sau alt material absorbant deasupra ranii. 6)Daca hemoragia nu se opreste, apasa peste artera principala care duce la rana. In cazul unei rani la mana, tine apasata partea inferioara a bratului, mai sus de cot, chiar laga subsuoara. Daca sangerarea este la vreun picior, punctele pe care poti sa aplici presiune in spatele genunchiului sau in vintre. Apasa peste aceste zone, tinand degetele plate. Cu cealalta mana, exercita presiune asupra ranii. 7)In momentul in care hemoragia s-a oprit, imobilizati partea vatamata. Hemoragia externa se poate sa se fii oprit dar extsa riscul unei hemoragii si la nivel intern.

Semnele care indca o hemoragie interna sunt: - sangerare din urechi, nas, rect, vagin - tuse si vomitat cu sange - rana pe gat, piept, abdomen, sau intre coaste si sold - rani care au patruns in craniu, piept sau abdomen -sensibilitateabdominala, insotita de rigiditate sau spasme ale muschilor abdominali - fracturi - soc indicat de slabiciune, sete, anxietate sau piele rece la atingere