HEMORAGIA

Sef lucrari Dr.Danila Vlad

Medic primar Chirurgie
O.M.F.
• HEMORAGIA reprezinta scurgerea sângelui în afara
sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii de
continuitate.
I.Dupa tipul vasului lezat poate fi:
1. capilara;
2. venoasa;
3. arteriala;
1.Hemoragia capilara : este o hemoragie difuza, fara a se identifica
un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei.
Hemostaza se realizeaza prin presiune directa la nivelul plagii.

2.Hemoragia venoasa : sângele e de culoare rosu închis (mai putin

oxigen, mai mult CO2) si se exteriorizeaza cu presiune constanta,in
flux continuu; Hemostaza se realizeaza prin presiune directa asupra
plagii.

3.Hemoragia arteriala: în care sângele este de culoare rosu deschis,

bine oxigenat si tâsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; Presiunea
in artere este mult mai mare ca in vene sau capilare, de aceea o
sângerare arteriala necontrolata duce la deces in scurt timp.
Hemostaza se realizeaza prin presiune directa, sau prin presiune pe
punctele de presiune. (compresia directa a unei artere pe un plan
osos).
 II.În functie de sediul sângerarii:

• externa: sângele se scurge în afara, printr-o solutie de

continuitate tegumentara ( plaga )

• interna: sângele se acumuleaza într-una din cavitatile normale

ale organismului;

• exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna într-un organ

cavitar, urmata de eliminarea sângelui la exterior pe cai naturale
III.Dupa cantitatea de sânge pierdut, hemoragia poate fi:

1.mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml

2.medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar

urmatoarele semne: agitatie, ameteli în ortostatism;

3.mare: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar

semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie,
transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee;

4.cataclismica: pierderi de sânge de peste 1500-2000 ml,

TA nemasurabila, pacient inconstient;
 Denumiri dupa sediul sangerarii
EPISTAXIS – hemoragie nazala
OTORAGIE – hemoragie din ureche
HEMATEMEZA – varsatura cu sange (rosu
viu, daca hemoragia este la nivelul
esofagului, aspect de zat de cafea, daca
sangele a fost digerat in stomac)
HEMOPTIZIE – prezenta sangelui in
continutul expecorat
 Denumiri dupa sediul sangerarii

MELENA – scaun de culoare neagra, cu

aspect de pacura (hemoragie la nivelul
cailor digestive inferioare)
RECTORAGIE – sangerare la nivelul
rectului
HEMATURIE – sange in urina
METRORAGIE – hemoragia vaginala
 Hemostaza

• Definitie: oprirea sângerarii;

• Ea poate fi spontana în cazul unor

hemoragii mici, prin interventia
mijloacelor proprii organismului, dar
de cele mai multe ori este necesara
interventia altor persoane, care sa
realizeze hemostaza.
 Exista trei metode prin care se poate
realiza hemostaza:

• Aplicarea presiunii directe pe plaga;

• Ridicarea membrului

• Aplicarea presiunii in punctul de

presiune
 Anumite boli transmisibile cum ar fi hepatita sau HIV pot fi contactate prin
contactul cu sângele unei persoane infectate. Riscul este cu atât mai mare cu cât sângele
infectat ajunge la nivelul unei rani de la nivelul propriului tegument. Desi riscul de a
contacta hepatita sau HIV este mic in cazul contactului cu un tegument indemn, veti
putea minimaliza acest risc purtând manusi de protectie
 I.Presiunea directa
• Majoritatea hemoragiilor externe pot fi controlate aplicând presiune directa pe
plaga. Aplicati un pansament uscat steril, direct pe plaga si tineti apasat

• Daca nu dispuneti de comprese sterile, utilizati cea mai curata bucata de material
disponibila. Pentru a mentine presiune directa la nivelul plagii, legati strâns plaga si
compresa cu un bandaj compresiv. Nu indepartati compresa dupa aplicare, chiar
daca se imbiba cu sânge. Aplicati alta compresa deasupra si apasati-le pe ambele.

OBS: Aceasta tehnica nu poate fi utilizata atunci cand :

1.in punctul hemoragic este prezent un corp strain ;
2.cand zona este în mod evident deformata (indicând a fractura)
 Pansamente
• Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:
1. La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment
fiind capelina care începe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra
sprâncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv înainte si înapoi
(spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pâna când acopera tot
capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu câteva ture circulare.
2.Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament ‘în
prastie’, cu ajutorul unei fâsii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte
centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legând capetele taiate încrucisat.
3.În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim
comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de
leucoplast pe TREI laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând
pansamentului sa functioneze ca o supapa. În timpul inspirului, când toracele
se destinde, pansamentul se va lipi de torace nepermitând intrarea aerului. În
timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele
toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel.
4.Daca avem o plaga abdominala vom folosi
pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe
toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata
cu evisceratie (iesirea organelor abdominale în
exterior) vom folosi un pansament umed.
5.La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul
feselor circulare, în spirala.
6.Daca plaga este produsa de un corp contondent,
care se afla înca în plaga, se lasa acolo, va fi
imobilizat în pozitia gasita si se transporta de
urgenta la spital.
II.Ridicarea membrului
 III.Punctele de presiune
• Daca combinatia de presiune directa si ridicarea membrului afectat nu
opreste sângerarea, va trebui sa controlati indirect sângerarea:
comprimarea unei artere mari pe un plan osos. (comprimând o
artera pe un plan osos veti obtine acelasi efect ca atunci când calcati
un furtun de apa).
• Desi sunt mai multe puncte de presiune, punctul de presiune al
arterei brahiale si punctul de presiune al arterei femurale sunt cele
mai importante.

• Punctul de presiune al arterei brahiale este localizat intre umar si cot;

• Punctul de presiune al arterei femurale este localizat inghinal, unde
artera femurala este plasata superficial.
 Daca este efectuata corect, aceasta tehnica (in combinatie cu
presiunea directa si ridicarea membrului) va opri imediat orice
hemoragie distal de punctul de aplicare.
Primul ajutor medical in cazul epistaxisului