Condţiiile ce trebuie să le îndeplinească un
Etapa de obturare a canalelor radiculare
canal pentru a putea fi obturat definitiv
Momentul optim pentru obturare
- dinte asimptomatic. Dintele nu trebuie
sa prezinte sensibilitate dureroasa la
palpare, percutie sau spontana.
- canal uscat. Umiditatea pe canal
poate fi determinata de un apex larg
sau o leziune chistica ce nu a fost
vindecata.
- sa nu prezinte fetiditate. Fetiditatea
tradeaza mentinerea bacteriilor pe
canal, deci un canal infectat.
- sa nu prezinte fistula. Daca dintele nu
prezenta fistula, nici nu trebuie sa
apara. Daca a existat fistula dinainte,
atunci ea trebuie sa se fi rezolvat prin
tratament.
- obturatia coronara provizorie in cazul
unui tratament medicamentos canalar
anterior trebuie sa fie intacta, sa fi
asigurat etanseitatea, deci canalul sa
nu fie contaminat.
Istoric gutaperca
1843- Sir Jose d’Almeida prezinta
gutaperca la Societatea Regala la Londra
EdwinTrumanintroducegutapercain
stomatologi ca materialprovizoriude
e obturatie
1867- CA Bowman introduce gutaperca
pentru obturatiile radiculare
1883- Perry introduce primul sistem de
carrier pentru obturatia radiculara :
gutaperca pe fir de aur
1887- SS White Company incepe
producerea conurilor de gutaperca
1893- Rollins combina gutapercacu oxid de
mercur pentru obturatia radiculara
1914- Callahan introduce tehnica de
condensare laterala
1953- Acerbach propune obturarea
canalelor cu conuri de argint
1959- Ingle si Levine propun standardizarea
instrumentelor de canal si a celor de
obturare radiculara
1961- Sampeck asociaza un sigilant cu
conuri din otel inoxidabil
1979- McSpadden introduce tehnica de
termocompactare
4.
4.1. Instrumente si materiale utilizate în
etapa de obturare radiculară
Obiectivul final al terapiei canalului
radicular este obturarea tridimensională a
spațiului endodontic după ce acesta a fost
complet curățat, preparat și dezinfectat
(Castelluci A., 2005).
Obturaţia radiculară are drept scop
prevenirea pătrunderii microorganismelor
înapoi în sistemul canalar fie din cavitatea
orală dacă obturaţia coronară s-a compromis,
fie prin fenomenul de anachoreză. În al doilea
rând are ca scop împiedicarea pătrunderii
fluidului tisular în interiorul sistemului canalar
ce ar putea constitui mediu de cultură pentru
orice microorganism rămas în interiorul
dintelui după tratament.
Sigilarea apicală se poate obţine prin
adaptarea foarte bună a conului principal la
nivelul constricţiei apicale completată cu
conuri accesorii astfel încât canalul să conţină
maximum de gutapercă (neresorbabilă) şi
minimum de ciment de sigilare (resorbabil), cu
obţinerea unei obturaţii omogene, compacte,
etanşe tridimensional.
Sigilarea coronară se realizează prin aplicarea
la nivelul orificiilor de deschidere ale
canalelor radiculare si a podelei camerei
pulpare a unui strat de ciment (glassionomer)
ce blochează comunicarea canalelor principale
si laterale din zona de furcaţie cu cavitatea de
acces si zona interradiculară.
Cercetările demonstrează că sigilarea podelei
camerei pulpare poate fi mai importantă chiar
decât sigilarea apicală. Trebuie însă subliniat
încă odată că, indiferent de metoda de obturare
aleasă, succesul este direct dependent de
modul în care s-a realizat debridarea şi
antiseptizarea canalului.
Recomandările privind materialul ideal de
obturare radiculară rămân cele legate de
gutapercă; cimenturile se dizolvă în timp
creând spaţii de percolare, deci rolul lor
rămâne doar acela de a închide spaţiile fine
dintre pereţii radiculari şi materialul propriu-
zis de obturaţie. Până acum cea mai bună
sigilare o conferă gutaperca în ciuda multor
alte materiale cercetate şi experimentate
explicând astfel tendinţa de a pune la punct
metode cât mai facile, mai comode de
introducere a gutapercii calde în canal putând
astfel completa foarte bine neregularităţile
canalului.
Grossman (1982) enunta 10 cerinte pentru
materialul ideal pentru obturarea radiculara:
1. să fie capabil să se adapteze complet la
pereții canalului radicular preparat
(lateral si apical).
2. sã fie ușor de introdus in canal.
3. să fie stabil dimensional.
4. sã nu fie iritant.
5. sã fie bacteriostatic sau, cel puțin, să
nu încurajeze creșterea bacteriană.
6. să nu modifice culoarea dintelui.
7. sã fie hidrofob.
8. sã fie radioopac.
9. sã fie steril sau sterilizabil imediat
inainte de realizarea obturatiei.
10. sã fie ușor de eliminat din canalul
radicular daca este necesar.
Au fost adaugate in timp si alte cerinte (Iliescu
2002, Castelluci 2005):
11. să fie neresorbabil pentru o durată
nedeterminată de timp.
12. sã fie semi-solid în timpul inserției și
solid după inserție.
13. sã fie capabil să închidă canalele
laterale.
14. sã nu conducã modificãrile termice.
15. sã fie ușor expansibil dupã aplicare.
Aceste proprietăţi sunt în mare parte
îndeplinite de gutapercă. Gutaperca se obţine
din latexul arborelui Palaquium gutta, fam.
Sapotaceae, denumirea provenind din limba
malaeziana: „getah”guma, „pertja”numele
arborelui. Gutaperca este izomerul trans al
cauciucului (trans-1,4-poliizopren) si are
proprietăţi elastice foarte reduse.
trans-1,4-poliizopren
Gutaperca există în două forme: alfa şi
beta. Faza alfa este forma naturală, iar forma
beta rezultă după prelucrarea prin căldură şi
deci este forma uzuală din conurile folosite în
obturarea radiculară. Aceste conuri conţin doar
20% gutapercă, restul fiind reprezentat de oxid
de zinc (75%), iar restul este reprezentat de
răşini diverse (plasticitate), sulfaţi metalici
(radioopacifiere) în proporţii care variază după
fiecare producător.
Gutapercainformabruta–compozitie (Friedman si col)
Gutta – 75-82 %
Alban – 14-16%
Fluavil – 0.4-0.6%
Gutaperca comercializata – compozitie
Matrice organica – gutaperca 20%
 Umplutura anorganica – oxid de zinc 66%
 Radioopacifianti metalici
anorganici–
11% sulfati
Plastifianti organici – rasini 3% Compozitie organic/anorg
Continut organic – gutaperca + rasini = 23%
continut anorganic ZnO + sulfati metalici
= 77%
Se comercializează sub formă de conuri
standardizate ISO cu conicitate 2%,
corespunzătoare acelor Kerr clasice, conicitate
4%, 6%, 8%, 10%, 12% pentru tehnicile de
obturare ce folosesc ace cu conicitate
modificată (Stephen Buchanan a introdus
conurile „GT gutta-percha” si „Autofit”) şi
conuri accesorii, nestandardizate folosite în
tehnica condensării laterale. Pentru tehnicile
ce folosesc gutaperca termoplasticizata este
disponibila sub forma de baghete, granule,
batoane (Obtura, Ultrafil), dispozitive
acoperite cu gutaperca (tehnica Thermafil),
seringi (Successfil, Alphaseal) sau incorporata
intr-un sigilant cum este Guttaflow. Mai exista
si sigilanti ce contin gutaperca dizolvata in
cloroform sau eucaliptol. O noutate o
reprezinta si conurile de gutaperca cu actiune
medicamentosasa prin combinarea gutapercii
cu hidroxid de calciu, iodoform sau
clorhexidina diacetat. Acestea au o consistenta
ferma, se introduc si se indeparteaza usor din
canal, nu lasa reziduuri in canal. Au
dezavantajul ca actioneaza un timp de scurt (1
saptamana), radiotransparente si nu au o
eliberare sustinuta a ionilor Ca+ si HO-.

Forme disponibile de gutaperca

 Conuri standardizate ISO Kerr (conicitate
2%, marime 15-120)
 Conuri auxiliare, nestandardizate ce
patrund in canal pana la umplerea Fig.4.1 Conuri de gutapercă.
canalului (condensare laterala)
 Conuri nestandardizate, cu conicitate de
4%-12% (ex., Mynol, GT, Autofit)
 Baghete/granule folosite in tehnici de
injectare a gutapercii termoplasticizate
(ex. Obtura, Ultrafil)
 Dispozitive (carrieri) din otel, titanium sau
plastic acoperite cu gutaperca alfa (ex.
Thermafil)
 Seringa cu gutaperca alfa , vascozitate
scazuta (ex. Success-fil, Seal -fil)
 Gutta flow : pulbere de gutaperca
incorporata intr-un sigilant pe baza de
rasina Fig....... Conuri de gutapercă
 Sigilanti cu gutaperca (cloroperca, standardizate ISO 2%
eucoperca) : gutaperca este dizolvata in
cloroform/eucaliptol Dezavantajele gutapercii sunt puţine:
 Conuri de gutaperca cu actiune - se poate deforma dacă se exercită o
medicamentoasa presiune prea mare putând fi forţată
- Hidroxid de calciu : 58%, 42% dincolo de foramenul apical;
gutaperca (ISO 15-140). Actiunea - nu este foarte rigidă, ceea ce face ca să fie
Ca(OH)2 este initiata de umiditatea din mai dificil de introdus în canalele subţiri;
canal - conurile, deşi standardizate ISO, nu sunt
- Hidroxid de calciu cu adaos de agenti confecţionate cu aceeaşi precizie ca
dentensivi ce reduc tensiunea instrumentele metalice. De aceea este
superficiala si intensifica actiunea necesară probarea lor în canal şi adaptarea
Ca(OH2 de 3 ori. Au un pH mai mare lor atunci când este necesar.
si cresc capacitatea de inmuiere a
suprafetei dentinare si implicit a Forme de gutaperca
proprietatilor antibacteriene. Actiunea Alfa α
alcalina ridicata se mentine 1  maleabila si lipicioasa la 56o-
saptamana 64oC
- Conuri cu iodoform ce ramane inert  disponibila sub forma de
pana intra in contact cu fluidele batoane si granule
tisulare moment in care se produce
 folosita in tehnica obturarii cu
eliberarea lui si initierea actiunii
gutaperca termoplasticizata
antibacteriene.
Beta β
- Clorhexidina diacetat 5% in amestec
 rigida si solida la 42o-44oC
cu gutaperca folosita ca medicament
intracanalar.  disponibila sub forma de conuri
si batoane
  stare topita
Starile αβ γ sunt interconvertibile
α – vascozitate scazuta: lipicios,
curge β – vascozitate crescuta:
solid, ductil γ – forma instabila
Obturarea optimă cu gutaperca depinde în
mare măsură de îndepărtarea smear layer
(detritus dentinar remanent) ce se formează
prin acţiunea instrumentelor de răzuire, mai
ales a celor rotative. El reprezintă un amestec
de resturi dentinare fine amestecate cu debriuri
pulpare şi eventual microorganisme ce
blochează canaliculii dentinari şi menţin în
interiorul sistemului canalar placă bacteriană.
Dacă acest strat de smear layer este îndepărtat
gutaperca poate pătrunde chiar şi în aceste
spaţii. De aceea, înainte de obturarea
radiculară trebuie mai întâi să se irige canalul
cu soluţie EDTA 17% urmată de o irigare cu
soluţie NaOCl 2.5%-5%, urmată de uscare cu
conuri de hârtie (fig. ).
a.
b.
Fig.4.3a,b Conuri de hârtie
Gutaperca devine fragila, sfaramicioasa prin
imbatranire datorita fenomenului de oxidare si
in cazul in care este expusa la lumina
artificiala. Se poate reconditiona prin imersie
in apa incalzita la 55oC pentru una-doua
secunde si imediat in apa rece pentru cateva
secunde.
Gutaperca nu se poate steriliza la cald. Pentru
dezinfectie se introduce in NaOCl 5.25%
pentru 1 minut si apoi clatita cu apa oxigenata
sau alcool etilic.
Gutaperca este solubila in solventi ca ulei de
eucaliptol, cloroform, sa. Metoda se poate
folosi pentru plasticizare si compactare mai
buna in timpul obturarii canalare, dar trebuie
tinut cont de faptul ca se contracta in timpul
solidificarii cu 1-2%.
Materiale utilizate pentru obturarea canalului
radicular
 conuri de argint
 gutaperca
 resilon
 carrieri metalici, titanium sau
plastici inveliti in gutaperca
 sigilanti canalari
Conuri de argint
Introduse de Jasper (1941) si recomandate
pentru rigiditatea lor ce le permite sa fie
introduse in canale subtiri, curbe fara sa se
deformeze. Dezavantajul este ca se corodeaza
din cauza urmelor de cupru, nichel pe care le
contin. Ele nu se adapteaza pe sectiunea
ovalara a unui canal si nu sunt indicate nici in
canale largi.
Resilon
 sistem de obturare pe baza de rasini
Epiphany (Pentron Technologies,
Wallingford, CT) si Real Seal (Sybron
Endo);
 miezul obturatiei este pe baza de rasini
(poliester, metacrilat, sticla bioactiva,
particule radioopace) si sigilantul o rasina;
 este netoxic, nonmutagenic, biocompatibil;
 este disponibil sub forma de conuri si
granule putand fi folosit in tehnicile de
compactare laterala, compactare verticala
la cald sau injectare in forma plasticizata;

 obturatia rezultata este monobloc si

avantajul este obtinerea unei sigilari foarte
bune;
 contractie mica (0.5%) dupa solidarizarea
sigilantului cu miezul Resilon prin
polimerizare ceea ce inseamna ca nu apar
goluri intre peretii canalari si obturatie.
Obturarea radiculară se face asociind
obligatoriu miezului neresorbabil un ciment de
sigilare.
Sigilanţi canalari
Au un rol foarte important în obturarea
canalelor radiculare.
Grossman enumera cerintele si
caracteristicile unui sigilant ideal:
1. Sa fie lipicios cand se malaxeaza pentru a
asigura o aderare buna cu peretii dentinari,
radiculari. Aceasta cerinta o indeplinesc
doar sigilantii policarboxilati,
glassionomerii si rasinile.
2. Sa asigure o sigilare etansa.
3. Radioopac, astfel sa se poata vizualiza pe
radiografie. Radioopacitatea este asigurata
prin adaosul de sarurile metalelor cum sunt
argintul, bariul, bismutul.
4. Particulele de pulbere sa fie foarte fine
pentru a se amesteca usor cu lichidul.
5. Sa faca priza lent. Timpul de lucru, adica
de malaxare si introducere in canal
impreuna cu timpul in care face priza
sigilantul este dependent de constituentii
sigilantului, marimea particulelor,
temperatura, umiditatea mediului ambiant.
Nu exista un timp standard recomandat
pentru aceasta etapa, dar este bine sa fie
suficient de lung pentru a asigura
introducerea pe canal, realizarea miezului
solid si, eventual, daca se impune, o
rectificare a obturatiei.
6. Sa nu sufere contractii dupa priza. Toti
sigilantii sufera contractii dupa priza si de
aceea este bine ca stratul sa fie cat mai
subtire pentru a nu lasa goluri si sa
favorizeze percolarea.
7. Sa nu coloreze dentina. Exista coloratii
rosietice induse de sigilanti cum sunt
cimentul Grossman, endomethasone, N2.
AH-26 da o coloratie gri, Diaket (cea mai
discreta coloratie) si Tubliseal coloratii roz
deschis, pasta Riebler o coloratie rosu
inchis.
8. Sa fie bacteriostatic sau sa nu permita
multiplicarea bacteriana. Toate pastele
exercita actiuni antibacteriene in diverse
grade si mai ales cele cu continut de
paraformaldehida.
9. Insolubil in fluidele tisulare pentru a nu
permite percolari si efecte toxice la nivel
periradicular.
10. Sa nu fie iritant pentru tesuturile
periapicale, mai ales in cazul extrudarii in
timpul realizarii obturatiei radiculare.
11. Sa fie solubil intr-un solvent obisnuit daca
este necesara dezobturarea canalului.
In timp s-au mai adaugat doua cerinte la
cele stabilite de Grossman, si anume:
12. Sa nu declanseze raspuns imun in tesutul
periradicular.
13. Sa nu fie matagen sau cencerigen.
Calitatile unui sigilant ideal (Grossman)
Sa fie lipicios cand se malaxeaza pentru a asiguraoaderar
radiculari.
 Sa asigure o sigilare etansa. Radioopac.
Particulele de pulbere sa fie foarte fine pentru a se ame

Sa faca priza lent.

Sa nu sufere contractii dupa priza. Sa nu coloreze denti
Sa fie bacteriostatic. Insolubil in fluidele tisulare.





 Sa nu fie iritant pentru tesuturile
periapicale.
Sa fie solubil intr-un solvent obisnuit.
Sa nu declanseze raspuns imun in tesutul periradicular.
Sa nu fie mutagen sau cancerigen.
Rolurile unui sigilant canalar sunt:
1. Agent antimicrobian.
2. Sa obtureze spatiile fine dintre miezul
obturatiei si peretii laterali radiculari.
3. Sa realizeze adeziunea miezului solid cu
peretii dentinari.
4. Agent lubrefiant facilitand alunecarea
conurilor din materiale semisolide spre
apical.
5. Radioopacifiere astfel incat sa se poata
vizualiza radiografic eventualele canale
auxiliare, zone de rezorbtie interna, fracuri
radiculare, forma foramanului apical.
Rolurile unui sigilant canalar
 Agent antimicrobian.
 Sa obtureze spatiile fine dintre
miezul obturatiei si peretii laterali
  Agent de adeziunei.
 Agent lubrefiant.
 Radioopacifiere.
Modul de introducere a unui sigilant in canalul
radicular:
 introducere cu acul Lentulo.
 introducere cu ajutorul unui ac pila
incarcat cu sigilant, introdus pe toata
lungimea de lucru si indepartat din canal
concomitent cu rotire in sens antiorar.
 injectare cu seringi speciale.
 incarcarea cu sigilant a conului principal si
tapetarea peretilor cu sigilant.
De mentionat faptul ca in cazul dintilor cu
apex larg, deschis este mai putin recomandata
introducerea sigilantului cu acul Lentulo
pentru a evita extrudarea lui in spatiul
peripaical.
Clasificare
Se cunosc o mulţime de sigilanţi, multe
clasificari, dar în cele ce urmează se va face o
împărţire după conţinutul în constituenţii de
bază: pe bazặ de eugenol, non eugenol şi
medicamentoase.
Sigilanti pe baza de eugenol:
a. Cimenturi cu argint
Kerr (Rickert,
1931)
Procosol cu Ag (Grossman, 1936)
b. Cimenturi fara argint
Procosol fara Ag (Grossman, 1958)
Tubliseal (Kerr, 1971)
Tubliseal EWT®
Grossman (Grossman, 1974)
Wach (Wach)
Sigilanti ce nu contin eugenol si sunt
constituite din substante chimice diverse:
AH26
Diaket
Nogenol
Endofil
Glassionomer
Ciment policarboxilat
Ciment fosfat de calciu
Hydron
Cloroperca
Sigilanti cu proprietati medicamentoase:
SPAD
Endomethaso
ne DiaketA
N2
Pasta Ca(OH)2
Pasta
iodoformata
Pasta Riebler
Sigilanţi ce conţin eugenol
Formula Rickert (1931) sau sigilantul Kerr:
- pulbere: ZnO, pulbere de argint precipitat,
oleorasini, iodura de timol
- lichid: eugenol, balsam de Canada
- avantaje: bun sigilant, actiune bectericida,
timp de lucru suficient (mai mult de 30
min) cand se respecta raportul 1:1
(pulbere:lichid).
- dezavantajul este că argintul colorează
dentina în gri închis si nu trebuie lasat in
cavitatea de acces, la nivel coronar. Se
indeparteaza cu o buleta cu xilen.
Formulele Grossman contin sau nu argint.
Primul ciment introdus de Grossman in 1936
continea:
- pulberea: argint, oxid de zinc, rasini
hidrogenate, oxid de magneziu.
- lichid: eugenol si balsam de Canada.
Ulterior (1958, 1974) s-a renuntat la argint si
s-a introdus o rasina pe baza de colofoniu, o
sare de bariu ce marea timpul de priza si
bismut ca substanţă radioopacă.
Aceste cimenturi au bune calitati de sigilare,
dar particulele de rasina sunt destul de aspre,
greu de spatulat, de inglobat intr-o pasta
omogena, putandu-se fixa pe peretii dentinari
si impiedicand alunecarea conurilor de
gutaperca. o
Cimentul face priza in aproape 2h la 37 C.
Timpul de priza este influentat de calitatea
ZnO, tehnica de spatulare, umiditatea mediului
ambiant, temperatura spatulei si placutei pe
care se face amestecul.
Tubliseal (1961): este o formula modificata a
pastei Rickert pentru a elimina dezavantajul
coloratiei date de argint. Sistemul este
reprezentat de două paste, baza si catalizator.
- baza: oxid de zinc, oleorasini, trioxid de
bismut, iodura de timol, ceara.
- catalizator: eugenol, rasina
autopolimerizanta, annidalin (substitut al
iodoformului).

Este usor de praparat, nu coloreaza dentina, isi

mareste volumul dupa priza.
Timpul de priza este destul de scurt, 20 de
minute pe placuta de sticla si 5 minute in
canal, ceea constituie un dezavantaj. Tubliseal
EWT® este o formulă cu timp de lucru Endoflas este un sigilant cu actiune
prelungit. medicamentoasa. Contine:
Vascozitatea redusa poate conduce la - pulbere: oxid de zinc, iodoform, hidroxid
extrudarea dincolo de foramenul apical. Este de calciu, sulfat de bariu.
iritant periapical. Se indica atunci cand este - lichid: eugenol, paraclorfenol.
insotita de o rezectie apicala sau cand Timpul de lucru este de 35-40 de minute.
vascozitatea redusa a sigilantului poate fi
folosita ca un avantaj pentru alunecarea unui
con de gutaperca intr-un canal ingust si curb.

Pastele pe baza de oxid de zinc si eugenol fac

priza datorita unei reactii duble fizice si
chimice ce conduc la formarea de eugenolat
de zinc. Sunt usor de manipulat, nu au
modificari semnificative volumetrice,
radiopace, bacetricide, nu coloreaza dentina,
priza lenta, timp de lucru sufucient. In schimb,
eugenolul liber este citotoxic si poate declansa
un raspuns inflamator in tesutul conjunctiv
periapical. Aceste cimenturi nu se resorb usor
din tesuturile periapicale.

Sigilanţi ce nu conţin eugenol

Sealapex este un sigilant pe baza de rasina
polimerica si hidroxid de calciu si contine:
- baza: hidroxid de calciu, oxid de zinc, oxid
de calciu, butilbenzen, silicon dioxid.
- catalizator: sulfat de bariu, dioxid de - lichid: eter bifenoldiglicidil
titaniu, stearat de zinc, salicilat de izobutil,
di/tri salicilat, trioxid de bismut.

Este biocompatibil, se resoarbe in 4-5 luni in

cazul extrudarii lui in periodontiul apical. Face
priza definitiva in 3 saptamani marindu-si
volumul (prin absorbtia apei). In atmosfera
uscata nu face priza niciodata.
Are timp lung de manipulare şi aderă foarte
bine la dentină, daca este indepartat smear
layer-ul corect. Antibacterian, contractie mica
dupa priza. Timpul de priza este de 36-48 de
ore la temperatura corpului si 4-5 zile in
atmosfera ambianta. AH Plus este dezvoltat
pentru a evita colorarea dentinei, cand
cerintele estetice sunt mari si este reprezentat
de doua paste.
- pasta A: rasini epoxi, tungstatat de calciu,
oxid de zirconiu, siliciu.
- pasta B: adamantianamine, dibenzil
Răşini epoxidice AH26 recomandate de diamnine, tungstatat de calciu, siliciu,
Shroeder in 1957 cu o pulbere galbena si un silicon ulei.
lichid vascos pe baza de rasina epoxidica. Se amesteca pastele A si B in proportii
- pulbere: oxid de bismut, hexametilen egale pe suport de hartie cu o spatula
tetramine, argint, oxid de titaniu metalica pana se obtine o pasta omogena.
 Diferente intre AH26 si AH Plus Glassionomeri Ketac-Endo este un sigilant ce
AH 26 AH Plus se prapara dintr-o pulbere si un lichid:
 Pulbere + lichid  Pasta A + Pasta B
- pulbere: fluorosilicati de calciu, aluminiu,
 Elibereaza cantitati  mai putin toxic,
mici de biocompatibil volframat de calciu, acid silicic, pigmenti.
formaldehida la - lichid: acid polietilen policarbonic/acid
spatulare, ceea ce il maleic, copolimer, acid tartaric, apa.
face usor toxic in - Are calitati adezive foarte bune la dentina,
natura  nu coloreaza se manipuleaza usor, dar nu se poate
 coloreaza dentina dentina
 strat subtire 39μm  strat subtire de
indeparta din canal in caz de retratament,
 timp de priza 24- 20μm necunoscandu-se pana in prezent un
36h  timp de priza 8h solvent pentru glassionomer. Totusi se
 radiopac  radiopacitate mai poate incerca indepartarea mecanica cu
 solubilitate scazuta buna instrumente de mana, ultrasunete.
 solubilitate la
jumatate fata de
AH26
Endo-Fill: este o rasina siliconica injectabila
si consta intr-un monomer siliconic si un
catalizator tot siliconic plus o umplutura de
Diaket este o rasina de polivinil, o poliketonă
subnitrat de bismut. Timpul de priza poate fi
introdusa de Schmidt in 1951, formata dintr-o
controlat de la 8 la 90 de minute in functie de
pulbere şi un lichid vâscos:
cantitatea de catalizator folosit. Cu cat este
- pulbere: oxid de zinc si fosfat de bismut.
mai mult catalizator este prelungit timpul de
- lichid: 2,2 dihidroxi 5,5 clorodifenilmetan,
priza, dar si coeficientul de contractie e mai
B-diketona, trietanolamina, acid caproic,
mare.
copolimeri de vinil clorid, vinil acetat si
Se manipuleaza usor, nu este resorbabil, dar
vinil isobutil eter.
nu poate fi folosit in prezenta apei oxigenate,
Are calitati adezive foarte bune, dar trebuie
canalul trebuie sa fie perfect uscat. se
preparată în decurs de 8 minute şi introdusă
indeparteaza foarte greu din canal.
ralativ repede în canal. Este destul de dificil de
manipulat pentru ca este foarte lipicios. priza
Resilon: un material nou, dezvoltat sa
este influentata de prezenta camforului sau
inlocuiasca gutaperca si sigilantii
fenolului din canal din paste medicamentoase
traditionali. Are cateva avantaje fata de
folosite anterior. Daca extrudeaza in zona
gutaperca: se contracta mult mai putin
periapicala poate conduce la o parodontita
(0.5%) la revenirea dupa plastifiere si
fibroasa.
formeaza o obturatie monobloc prin reactia
chimica ce solidarizeaza sigilantul de miez.
Sigilanti pe baza de siliconi Sigilantul, la randul lui, adera si penetreaza
peretii dentinari ai canalului radicular.
Polimeri siliconici. Roekoseal contine
polidimetil siloxane si este un sigilant usor de Este reprezentat de urmatoarele componente:
manipulat, cu vascozitate scazuta, Primer autogravant (self etch primer) ce
biocompatibil, solubilitate scazuta. Rezultatele contine un monomer functional cu acid
sunt inca destul de incerte. sulfonic terminal, HEMA, apă și un agent de
inițiere al reacției de polimerizare.
Sigilant Resilon:este o rasina comppozita cu
priza duala bazat pe o rășină composită a
cărei matricie conține Bis-GMA, Bis-GMA
etoxilat, UDMA și metacrilați bifuncționali
hidrofili. Ca material de umplere (70% din
masa) conține Ca(OH)2, BaSO4, sticlă de
bariu, bismut oxiclorhidre (BiOCl) și silicat.
primer cu acid sulfonic
terminal
 Miez solid Resilon: este un poliester
termoplastic sintetic ce contine sticla
bioactiva, bismut oxiclorhidre (BiOCl) și
sulfat de bariu. Umplutura reprezinta 65%
din masa materialului.
Conceptul de obturatie monobloc
Conceptul de obturatie monobloc presupune
prezenta unui singur material solid si adeziv,
in mod continuu de la un perete dentinar la
celalalt. Principiul de obturatie monobloc
contribuie la cresterea resistentei radacinii
cu aproximativ 20%.
Obturatiile monobloc, pot fi clasificate pe
baza numarului de interfete prezente intre
materialul de umplutura (miezul obturatiei)
si substratul adeziv (substratul la care adera)
in trei catergorii:
Primare: in acest caz obturatia se realizeaza
complet cu materialul de umplutura, ca in
cazul utilizarii MTA in cazul apexifierii.
Secundare: in acest caz, exista o legatura
intre dentina gravata impregnata cu dopuri
de rasina care sunt atasate cimentului rasinic
care adera la miezul restaurarii (materialul de
umplutura), ca in cazul sistemului Resilon.
Tertiar: in aceasta tehnica, suprafata
gutapercii conventionale este acoperita cu
rasina care adera la sigilant, care, la randul
sau adera la peretii canalari, ca in cazul
sistemelor Endo Rez si Activ GP.
Mod de utilizare
Canalul se prepara in tehnica aleasa.
Indepartarea smear layer: Hipocloritul de
sodiu nu trbuie sa fie ultimul folosit in canal
din cauza reactiei cu rasinile. Se recomanda
irigarea finala cu solutie EDTA 17% sau
solutie clorhexidina 2%.
Aplicarea primer-ului: Dupa uscarea
canalului cu conuri de hartie se aplica primer-
ul pana la nivel apical. Excesul de primer se
indeparteaza tot cu conuri de hartie. Rolul
primerului este de a crea o matrice colagenica
ce creste suprafata de adeziune si datorita
vascozitatii scazute ce conduce sigilantul in
tubulii dentinari.
Introducerea sigilantului: se face cu
ajutorului acului Lentulo sau cu ajutorul
conului principal.
Obturare: canalul se obtureaza in tehnica
preferata.
Polimerizare: Obturatia din Resilon poate fi
expusa lampii cu halogen pentru 40 secunde.
Restaurarea coronara: Se poate realiza o
restaurare temporara sau permanenta pentru
sigilarea cavitatii de acces.
Avantaje Epiphany
 obturatie monobloc
 sigilare apicala si coronara buna
 biocompatibil
 netoxic
 nonmutagenic
 creste rezistenta la fractura a radacinii
Dezavantaje Epiphany
 isi pierde maleabilitatea foarte repede
dupa incalzire
 dezobturare dificila in caz de retratament
Sigilanţi cu substanţe active
medicamentoase
Endometazona este compusa dintr-o pulbere
si un lichid, are formula asemanatoare cu N2.
- Pulbere: oxid de zinc, subnitrat de bismut,
dexametazona, hidrocortizon, iodura de
timol, paraformaldehida.
- Lichid: eugenol.
Având în vedere principiile unui tratament de
canal, nu se justifică prepararea unor paste de
canal definitive cu efect terapeutic. Substanţa
 Greu de introdus in canal, de manipulat
de bază în majoritatea acestor sigilanţi este
paraformaldehida asociată de obicei cu un  Timp de priza prelungit
corticosteroid. Trebuie multă atenţie la  Scump
alegerea unui asemenea sigilant deoarece Pentru o mai uşoară înţelegere şi memorare a
difuzarea lui în ţesuturi poate avea efecte instrumentarului folosit în obturarea
nedorite. radiculară, vor fi prezentate doar câteva
instrumente şi principii de tehnică în funcţie
Mineral trioxid agregat (proRootMTA): de starea fizică (solidă sau plastică) a
A fost pus la punct de Mahmoud Torabinejad gutapercii şi modul ei de introducere pe canal
& col. (Loma Linda University, 1995), şi a (tabel 3).
fost indicat iniţial ca material de obturare
pentru porţiunea apicală a canalului în
chirurgia periradiculară. Acum tinde să ia
locul hidroxidului de calciu în cazurile în care
se doreşte inducere de ţesuturi dure noi
(fracturi radiculare, apexifiere, perforaţii,
rezorbţii).
 Compozitie: silicat tricalcic, oxid tricalcic,
oxid siliciu, urme din alţi oxizi. Oxid de
bismut pentru radiopacitate.
 pH – 12.5 dupa priza
 Timpul de priza: 2 ore si 45 minute
 Rezistenta la compresiune de 40mpa
imediat dupa priza si ajunge pana la 70
mpa dupa 21 de zile.
 Modificari nesemnificative ale masei
totale dupa priza

Avantaje MTA
 Mai putin toxic decat alte materiale
 Excelenta biocompatibilitate in contact
cu tesuturile periapicale
 Induce formare de tesut conjunctiv si
cement cu o reactie inflamatorie minima
 Hidrofilic, nefiind afectat de prezenta
sangelui sau discreta umiditatea canalului
 Radiopac
 Sigilare superioara
Dezavantaje MTA
Gutaperca poate fi introdusă în canal sub Tehnici de obturare:
formă solidă, de conuri: În cele ce urmează se va folosi termenul de
 Con unic compactare în locul celui de condensare,
 Con calibrat Ac Lentullo deoarece se consideră că se potriveşte mai
 Con principal şi conuri Hands-spreader bine cu tehnicile moderne de obturare,
accesorii Finger spreaders recomandare făcută de Asociaţia Americană
(compactare laterală la de Endodontie în 1998 şi adoptată şi de
rece)
Asociaţia Europeană de Endodonţie.
Gutaperca poate fi introdusă în canal sub
formă solidă, de conuri şi plastifiată în canal
Hands-spreaders 1. Tehnici de obturare ”non-carrier“
 Compactare
laterală la cald Machtou heat carriers/
pluggers Obturare cu con unic (tehnica mono-con)
Endotec A fost prima metodă de obturare a canalelor
Heat carrier-Touch’nHeat radiculare. Ea se realizează introducând pastă
 Compactare Schilder pluggers de sigilare în canal cu ajutorul acelor Lentullo
verticală la cald Heatcarrier- Touch’nHeat şi apoi introducând un con de gutapercă
(Schilder, Buchanan) SystemB Heat Source adaptat la lungimea de lucru. Avantajul
Buchanan pluggers tehnicii este simplitatea, dezavantajul major
 Compactare termo Compactor McSpadden este imposibilitatea obturării tridimensionale
mecanică cu gutapercă, o mare parte a canalului fiind
(McSpadden, Tagger) Gutta-condensors
~Unifile ocupată de sigilant, un ciment ce se poate
 Tehnica hibridă
(compactare laterală Engine plugger
solubiliza în timp în fluidul tisular, cu apariţia
pentru regiunea consecutivă a spaţiilor de percolare şi deci
apicală & compactare nefiind conformă principiilor unei obturări
termomecanică pentru ideale (fig.4.5).
regiunea medie şi Odată cu apariţia unor noi tehnici de
coronară a canalului) preparare cu ace de conicitate 4% sau 6% au
 Compactor JS Quick-Fill apărut însă şi conuri de gutapercă cu aceeaşi
acoperit cu conicitate care să se adapteze intim la
gutapercă preparaţia canalară şi să lase deci un spaţiu
Gutaperca poate fi introdusă sub formă plastică mult mai mic pentru sigilant decât în tehnica
în canal: clasică cu un singur con, gradul de etanşeitate
 Injectare Obtura II System
fiind totuşi inferior celui obţinut prin
Ultrafil System
Hygenic compactare laterală.
 Dispozitive (carrier-i) Thermafil
încărcate cu gutaperca Endodontic
termoplastifiată Obturators
 Aplicare intraoperatorie SuccessFil
a gutapercii pe carrier technique
Alphaseal technique
 Compactor-carrier Compactor NiTi
încărcat intraoperator
cu gutapercă cu
vâscozităţi diferite
(gutaperca multifază)
Tabel 3. Instrumente si materiale pentru
obturarea radiculară
Fig.4.5. Aspect obturaţie radiculară prin
tehnica cu con unic
Tot o tehnică cunoscută, dar mai dificil de
aplicat este cea în care operatorul îşi calibreză
conul de gutapercă prin plastifiere chimică sau
termică. Conul de dimensiuni mai mari decât
diametrul canalului este înmuiat fie chimic cu
ajutorul solvenţilor (cloroform, terebentină,
ulei de eucalipt), fie prin imersie în apă caldă.
Se introduce apoi cu uşoară presiune în canal
şi se aşteaptă 10-15 secunde pentru ca să se
modeleze după forma canalului în zona
apicală. Se marchează conul astfel încât să se
poată repune în aceeaşi poziţie şi se repetă
manopera până se obţine un con calibrat pe
toată lungimea de lucru. Se dezinfectează şi se
trece la obturare după tehnica cunoscută.
Sunt confecţionate din oţel inoxidabil şi au
rolul de a compacta conurile accesorii în jurul
conului principal de gutapercă. Cele cu mâner
lung nu sunt standardizate pe când finger-
spreaders-ele sunt standardizate ISO la fel ca
şi acele Kerr, sunt în număr de şase şi prezintă
avantajul că nu pot exercita presiuni laterale
atât de mari ca cele cu mâner lung. Riscul de
fractură radiculară este deci mai mic, deci e
recomandat mai ales începătorilor.

Condensarea laterală la rece

Compactarea laterală la rece poate fi
considerată metoda de referinţă în evaluarea
celorlalte tehnici de obturare, dar obturarea
ideală s-ar obţine prin compactarea verticală la
cald. Fig.4.8.Schiţă condensare laterală la
Dezavantajul acestei tehnici este legat de rece
faptul că are nevoie de un anumit numãr de
conuri care sunt separate printr-o cantitate mai
mare sau mai micã de ciment de sigilare. Un
alt dezavantaj este că obturarea canalelor
laterale are loc cu o frecvență mai redusă
comparativ cu condensarea verticală (Reader
CM.1993).
Compactarea laterală a gutapercii se realizează
cu ajutorul spreader-elor. Este tehnica de
obturare actuală cea mai folosită. Spreader-ele
sunt de două tipuri, cu mâner lung (hand
Fig.4.9 Aspect obturare prin
spreaders) şi scurte (finger spreaders) (fig.4.6,
condensare laterală la rece
fig4.7, fig.4.8.).
Tehnica propriu-zisă:
- irigarea şi uscarea canalului;
- alegerea conului principal de obturare (con
master) cu acelasi diametru ca al master
apical file (MAF), se verifică în canal daca
e adapat la nivelul stopului apical astfel
încât să întâmpine o uşoară rezistenţă la
încercarea de îndepărtare din canal (tug-
back). Conul trebuie sa fie intim adaptat la
peretii canalului in cei 3-5 mm apicali. Se
Fig.4.6 Hand spreaders şi finger marchează prin îndoire la dimensiunea
spreaders stabilită a lungimii de lucru sau se ia un
reper ţinându-se sigur în pensă. Se
dezinfecteaza prin introducerea in
 hipoclotit de sodiu urmata de uscarea prin Compactare laterala la rece
exprimare pe o compresa sterila;  cea mai frecventa tehnica de obturare
- conul principal (sau MAF) este introdus în
 canalul trebuie sa aiba un stop apical
pasta de sigilare şi cu el se tapetează
bine definit
pereţii laterali ai canalului cu pastă cu
 conul principal de gutaperca se introduce
mişcări du-te-vino, înainte de plasarea lui
pe toata lungimea de lucru si se verifica
în poziţia finală;
tugback-ul (sigilare apicala)
- se alege un finger spreader, se fixează
stopper-ul de cauciuc cu 1-2 mm mai putin  dezinfectarea conului cu solutie de
decat dimensiunea lungimii de lucru, se hipoclorit de sodiu
introduce în canal de-a lungul conului de  alegerea spreader-ului
gutapercă şi se compactează doar cu  uscare canal si aplicarea sigilantului
presiune spre apical. Se lasă în această  introducerea in canal a conului principal
poziţie 30 secunde pentru ca gutaperca să tapetat cu sigilant
se deformeze în această poziţie asigurând  introducerea spreader-ului de-a lungul
sigilarea apicală; conului, pana la 1-2 mm de stopul apical
- se indeparteaza spreader-ul prin miscari de  indepartarea spreader-ului prin rotatie
rotatie buton de ceas; buton de ceas
- se aleg conurile accesorii, se introduc în  introducerea si compactarea succesiva a
sigilant; conurilor accesorii pana la umplerea
- etapa de compactare a conurilor accesorii canalului
se recomandă să se facă utilizând ambele  taierea capetelor conurilor de gutaperca
mâini: mâna dreaptă ţine conurile ce ies la nivelul orificiului de deschidere a
din canal cu ajutorul unei pense într-o canalului cu instrument incalzit si
singură direcţie a coroanei în timp ce mâna condensarea usoara a gutapercii.
stângă roteşte spreader-ul în arc de cerc  aplicarea unei obturatii din compomer in
30°-40°. Scopul este de a nu lăsa conurile lacasul de la nivelul orificiului de
accesorii să se „relaxeze”, adică să nu se deschidere a canalului (sigilare coronara)
creeze spaţii între conuri ce nu vor mai  radiografie de control
putea fi obturate;
- operaţia se repetă până la completarea
canalului cu conuri accesorii;
- îndepărtarea excesului de gutapercă din
canal utilizând un fuloar încălzit însoţită de
o compactare uşoară a gutapercii la nivelul
orificiilor de deschidere ale canalelor
radiculare pentru sigilarea accesului
coronar spre canal;
- aplicarea unui strat de ciment ionomer de
sticlă modificat pe podeaua cameri pulpare
pentru completarea sigilării coronare. Dacă
se urmăreşte o reconstituire corono-
radiculară cu pivoţi nu mai este necesară
această etapă;
- radiografie de control pentru evaluarea
obturaţiei; aceasta se va păstra pentru a
putea fi comparată cu radiografiile
ulterioare în perioada de urmărire a
tratamentului (2-3 ani).

Condensarea verticală la cald
Tehnica de condensare verticalã la cald utilizeazã
gutaperca termoplastifiatã și are ca scop crearea
unei sigilãri tridimensionale complete a canalului
radicular care sã previnã recurența infecției
bacteriene, microinfiltrațiile la nivelul canalului
radicular și al țesuturilor periapicale. Este
considerată standardul de aur al unei obturaţii
radiculare. Gutaperca termoplasticizată pătrunde în
toate neregularităţile canalului. În mod particular
este foarte utilă în obturarea canalelor cu rezorbţii
interne, canale in formă de C, canale fine, deltă
apicală şi penetrează chiar în canaliculele
dentinare în condiţiile îndepărtării smear-layer
(Gutmann JL, 1993).
Principiile compactării verticale la cald
au fost enunţate de Schilder H. în 1967,
obiectivul fiind obturarea cu o cantitate
maxima de gutaperca si un minim de sigilant,
dar este o metodă dificil de aplicat şi necesită
mult timp (fig.4.10). Tehnica necesita un canal
larg, cu o conicitate mare si un stop apical
foarte bine definit. Largirea conica este
necesara pentru a avea acces cu pluggerele
fara sa se exercite presiuni pe peretii canalului
si sa se evite astfel riscul de fracturare
radiculara. Stopul apical bine definit este
esential pentru a evita extrudarea gutapercii
prin foramenul apical. Se recomanda ca stopul
apical sa nu aiba diametru foarte mare,
pluggerul ramanand obligatoriu la distanta de
4-4mm de constrictia apicala in timpul
compactarii, la nivelul stopului apical
realizandu-se spatiu doar pentru conul
principal de gutaperca ce urmeaza a fi
compactat.
Tehnica
- Aplicarea digăi.
- Uscarea canalelor radiculare cu conuri
de hârtie.
- Etapa de adaptare a conului. Aceastã
etapã este necesarã pentru a evita extruzia
în spațiul periapical a conului de gutapercă
după aplicarea unei forțe verticale.
- Conul de gutapercă ales dupa dimensiunea
MAF este secționat cu un dispozitiv
special. Daca este un canal drept si larg, se
presupune ca la compactarea verticala
conul se mobilizeaza cu pluggerul mai
usor spre apical si de aceea se recomanda
scurtarea cu 1-2 mm. Daca este un canal
mai ingust si cu curbura mai accentuata
atunci pluggerul nu va putea mobiliza atat
de usor conul spre apical, riscul de
extrudare dincolo de apex este mai mic si
de aceea conul principal se scurteaza mai
putin, sub 1mm. Daca se scurteaza mai
mult se poate intampla sa se obtina o
obturatie mai scurta, subdimensionata.
- Desi scurtat, conul principal trebuie sa
prezinte tug back pentru ca in timpul
incalzirii si mai ales la indepartarea
pluggerului sa nu fie indepartat din canal.
- Dacã nu există retenție apicală a conului
pe o lungime de câțiva milimetri se
recomanda inlocuirea acestuia cu un con
cu diametru mai mare sau reprepararea
canalului radicular
- Adaptarea conului se poate verifica cu
ajutorul examenului radiografic.
- Etapa de preadaptare a compactoarelor
(pluggere).
In tehnica Schilder compactoarele (pluggere)
nu ating pereții canalelor radiculare și sunt
doar coborâte în masa de gutapercã încãlzitã.
Compactoarele trebuie sa fie potrivite pentru
treimea coronara, treimea mijlocie si cel mai
mic pânã la o distanțã de 4-5 mm de apex.
Pozitiile la cele trei pluggere se marcheaza
prin pozitionarea stoperului.
Compactoarele trebuie alese, astfel incat sa
acopere pe sectiune o suprafata cat mai mare
din conul de gutaperca pentru a o putea
compacta eficient. Daca e mai mic, gutaperca
fuge pe laterala, spre ocluzal si nu se exercita
presiunea necesara pe verticala pentru
compactare. Daca acopera gutaperca in cea
mai mare parte, presiunea exercitata vertical
determina patrunderea ei si in canalele laterale
sau zone mai dilatate, cum ar fi cele de
rezorbtie interna. Daca pluggerul atinge peretii
laterali poate conduce la fracturarea radacinii.
Un alt instrument utilizat în aceastã tehnicã
este «heat carrier», care are rolul de a încãlzi
conul de gutapercã plasat în canalul radicular.
Compactoarele și «heat carrier» sunt
disponibile în douã clase de lungimi, serie
scurtă (25 mm) și serie lungã (30 mm), pentru
dinti anteriori (A) si dinti posteriori (B).
Instrumentele din seria scurtă se folosesc atat
la dinții posteriori cat si la dinții anteriori.
Pluggerele din seria lungă se utilizeazã mai
mult la dintii lungi, anteriori cum ar fi caninul
maxilar. Pluggerele Schildr sunt disponibile în
serii cu diametru progresiv de la 0,4 mm la 1,5
mm si se numeroteaza de la 8 la 12, cu
jumatati de masura. Astfel no 8 corespunde
pluggerului cu diametru la varf de 0.4mm, 81/2 heat carriers O si OO
pentru diamterul de 0.5mm totalizand 9
instrumente.

Corespondenta intre diametrul la varf a

pluggerului Ø si numarul instrumentului #
Ø (mm) #
0.40 8
0.50 81/2
0.60 9
0.70 91/2
0.80 10
0.90
101/2
1.10 11
1.30
1.50 111/2
12

Varfuri pentru dispozitivul Touch’n Heat.

9
Fig.4.10. Pluggere Schilder

Heat carriers sunt disponibile in doua variante:

groase „O” si subtiri „OO”. Ele se incalzesc
direct la flacara, la becul Bunsen si sunt de
fapt spreadere ce se incalzesc pentru
plastifierea gutapercii. Varianta electrica a
acestora este sistemul „Touch’n Heat”
(Analytic Technology, Sybron Endo).
Setul Machtou contine 4 instrumente cu capat
dublu : heat carrier si plugger.
Fig.4.7. Machtou heat heat carriers/pluggers
Introducerea sigilantului și a conului master.
Obturarea începe cu obturarea treimii apicale.
Sigilantul este introdus manual în cantitãți
mici cu un Lentulo amplasat în primele douã
treimi coronare. Conul master este introdus
lent pânã la profunzimea maximã determinatã
anterior. Cu instrumentul „heat carrier”
(excavator încãlzit sau instrument Touch’n
Heat) porțiunea de con existentã în camera
pulparã este eliminatã. Incãlzirea conului
master se efectueazã cu un „heat-carrier”
introdus 3-4 mm în conul de gutapercã.
Se utilizeazã cel mai larg compactor ales
anterior pentru a condensa conul master
încãlzit. In acest fel gutaperca este împinsã
progresiv cãtre apex. Dupã ce gutaperca a
devenit compactã la o distanțã de 5-6 mm de
limita terminalã a preparației, se verifică
stadiul compact al obturației și gradul de
sigilare a foramenului apical de către
gutapercă cu ajutorul unei radiografii. In
următoarea etapă se efectuează obturarea a
două treimi coronare ale canalului radicular
prin condensare și încãlzirea unor fragmnete
de gutapercă de dimensiuni reduse care se
introduc în canal.

Conurile de gutaperca Mynol (ADA)

Experienta clinica privind tehnicile de
recomandate in tehnica condensarii verticale la
obturare cu gutaperca termoplasticizata a fost
cald Schilder sunt cea cu conicitate mai mare
influentata permanent de catre eficacitatea
decat cele standard si sunt disponibile in
surselor de caldura folosite. Initial s-au folosit
marimile: extrafine, fine-fine, fine, medium
carrieri incalziti la flacara directa. Aceasta
fine, fine medium, medium, medium-large,
metoda nu oferea un control exact asupra
large, extra-large.
temperaturii de lucru. In plus existau
dezavantaje in ceea ce priveste confortul
Sigilantul recomandat in tehnica condensarii
pacientului: o oarecare anxietate atunci la
verticale la cald Schilder: Pulp Canal Sealer
vederea unui instrument incalzit la flacara si
(Kerr), Pulp Canal Sealer E.W.T. (Kerr),
care urmeaza a fi introdus in cavitatea orala,
Argoseal (Ogna). Exista o legatura directa
fumul si mirosul ce insotesc incalzirea
intre timpul de priza a sigilantului, resobtia si
gutapercii.
contractia lui: cu cat timpul de priza e mai
lung, cu atat acesta se contracta si se resoarbe
Dezvoltarea Touch 'N Heat™ electric heat
mai mult. Sigilantii care par sa fie cel mai
source (SybronEndo, Orange County, CA)
putin afectati sunt cei cu priza mai rapida.
nu a perfectat obturarea verticala in sine
deoarece forma instrumentului nu permitea
plasticizarea si fularea gutapercii simultan.
Metoda de compactare in val continuu Varful incalzit al pluggerului se deplaseaza
printr-un material cu vascozitate controlata
Dr. L. Stephen Buchanan a imaginat tehnica intr-un canal cu aceeasi forma conica
condensarii in val continu (1996). Etapa down determinand gutaperca si sigilantul sa se
pack a tehnicii necesita o sursa de caldura compacteze mai rapid spre apical si, in plus, sa
Touch `N Heat cu un plugger atasat de 0.5mm, patrunda si prin ramificatiile fine laterale.
anterior sau posterior. Etapa backfill se Intreruperile din timpul compactarii verticale
realizeaza cu sistemul de injectare a gutapercii fac sa se piarda din presiunea exercitata pe
Obtura II (Obtura/Spartan, Fenton, MO) si o gutaperca de fiecare data cand ea se raceste
serie de pluggere Obtura or Schilder pornind si oprind miscarile ei in iregularitatile
(Dentsply/ Tulsa, Tulsa, OK). In afara de canalului.
aceasta tehnica necesita conuri nestandardizate
ce trebuie adaptate in canal inainte de
obturarea propriuzisa, in concordanta cu
cerintele stabilite de Schilder in tehnica
condensarii verticale. In plus, the dead-soft
stainless steel heat pluggers sunt flexibile,
potrivite si pentru condensarea gutapercii in
canalele curbe, inguste. Aceasta este clar
diferit fata de condensarea verticala cu
pluggere rigide, de dimensiuni mari ce
necesita si o largire importanta, deci pierdere
mare de substanta mai ales in jumatatea
cervicala a canalului, o invitatie la perforatie
sau fractura radiculara.

Elements Obturation Unit (Sybron Endo)

Fig.4.13. System B Heat Source

In prezent metoda de performanţă maximă a

compactarii in val continuu utilizeaza System
B Heat Source (Analytic Technology,
Redmond, WA, USA) ca sursă de căldură care
eliberează a cantitate precisă de căldură în Buchanan System B pluggers
vârful unui plugger cu interiorul din cupru si Medium-Large, .12 Plugger
exteriorul din otel inoxidabil (fig. ). Medium, .10 Plugger
Fine-Medium, .08 Plugger
Fine, .06 Plugger
Extra-Fine, .04 Plugger

Fig.4.14.Con calibrat
Marimi disponibile GIT (Greater ISO Taper):
- conicitati .04, .06, .08, .10, .12
- marimi ISO: #15-140
Se folosesc conuri de gutapercă
nestandardizate cu conicitate 4% sau 6%, un
plugger selectat în prealabil în canal, un val
continuu de căldură ce se aplică pentru
înmuierea, deplasarea şi compactarea spre
apical a conului (fig.4.14). După compactarea
apicală, restul canalului se poate completa cu
alte fragmente şi prin alte metode.
CENTERED CONTINUOUS WAVE
DOWNPACK
Tehnica:
- adaptarea unui con de gutapercă
nestandardizat fin sau mediu, se verifica
tugbackul. Se marcheaz lungimea de lucru
care se poate verifica si radiologic. Se
scurteaza 0.5mm.
- alegerea unui plugger al sistemului B care
să ajungă la binding point (de ex 18mm).
In general acest punct este situat la 5-7 mm
de puntul terminus al preparatiei. Se
fixează stopperul (opritor) de cauciuc la o
lungime mai mica decat binding point cu
2mm (de exemplu 16mm) pentru a
minimaliza contactul pluggerului cu
dentina. Se alege şi un plugger
convenţional care să se potrivească de
asemenea la această lungime de lucru.
- se usucă canalul cu conuri de hârtie.
- se introduce in canal o cantitate minima de
sigilant cu ajutrul unui ac pila.
- se aplică un strat subţire de sigilant pe
ultimii 4mm apicali ai conului selectat şi
se inseră usor în canal pe lungimea de
lucru stabilită anterior.
- setarea temperaturii de 200°C la System B
şi la putere maximă. Căldura este
transferată plugger-ului prin intermediul
microîntrerupătorului de la vârful
degetului, iar partea de con care
extrudează din canal se secţionează.
- vârful pluggerului se plasează în centrul
conului de gutapercă, se aplică căldură şi
pluggerul este împins cu grijă în
profunzimea canalului cu o singură
mişcare lentă şi uniform până la 2-3mm de
profunzimea marcată. Asta ar trebui să
dureze 2-3 secunde. Se opreşte căldura, se
mentine presiune pe plugger care isi
 continua miscarea in timp ce se raceste
(aproape 1 sec) in cei 2mm ramasi pana la
binding point şi pluggerul se menţine în
poziţie pentru alte 10 secunde pentru ca in
timpul contractiei de racire a gutapercii sa
nu se creeze spatii spre peretele lateral
radiculari.
- Dupa ce gutaperca s-a racit se activeaza iar
butonul de incalzire pentru 1 sec si cu un
scurt şoc termic se separă gutaperca de
plugger care apoi este îndepărtat din canal.
- Se constată că la retragere pluggerul aduce
cu el şi porţiunea coronară a gutapercii. În
acest moment porţiunea apicală poate fi
compactată cu un plugger de mână.
- Trebuie multa atentie in faza downpacking
deoarece daca se incalzeste prea mult
gutaperca si pluggerul ajunge la binding
point deodata, atunci nu mai este posibila
condensarea si mentinerea sub presiune a
gutapercii in timpul racirii ei si in
consecinta, se poate desprinde de pe peretii
laterali lasand spatii rezultand o obturatie
neetansa. Daca totusi s-a intamplat din
greseala, atunci se indeparteaza rapid
plugerrul cald si se introduce cel mai mic
plugger de mana (Sybron Endo, Orange,
CA) NiTi de la Continuous Wave pentru a
condensa gutaperca pana se raceste.
BACKFILLING
Porţiunea coronară a canalului poate fi
obturată prin injectare sau tot cu sistemul
B aşa cum urmează:
- se aplica sigilant pe peretii radiculari.
- Sistemul Obtura II elibereaza gutaperca
plastifiata printr-un aplicator nr 23. Acum
este disponibila si gutaperca 150 Flow cu o
densitate mai mica pentru canale mai
sinuoase. Varful aplicatorului este plasat in
canalul radicular pana ce atinge dopul
apical de gutaperca. Se injecteaza un strat
de 5-6 mm de gutaperca. Pe masura ce se
introduce gutaperca presiunea ce se creaza
se simte ca o respingere spre coronar in
degetele operatorului si acesta trebuie sa
mentina varful aplicatorului cu usoara
presiune pe masura ce aplicatorul iese din
canal. Miscarea se bazeaza pe simtul tactil
si necesita experienta din partea
operatorului. Compactarea se realizeaza cu
pluggerele Schilder sau Obtura pentru a
maximiza densitatea obturatiei si
omogenitatea masei de gutaperca.Aceasta
etapa se continua succesiv pana ce
obturatia radiculara este completa.
- Completarea cu System B: o lungime mică
de gutapercă de 7mm este tăiată dintr-un
con accesoriu, dar de la bază. Este căptuşit
cu sigilant şi inserat în canal. Cu sursa de
căldură la 1000C (altfel gutaperca n-ar
ramane în canal), se aplică un mic şoc
termic, gutaperca este compactată şi
pluggerul este îndepărtat ca mai sus.
- pluggerele de mână pot fi folosite pentru
completarea compactării sau pentru orice
alt fragment necesar ulterior: Stainless
steel Schilder pluggers (Tulsa/Dentsply,
Tulsa, OK) sau Obtura pluggers (Obtura/
Spartan, Fenton, MO).
- se aplică compomer peste obturaţia
radiculară intr-un lacas creat la nivelul
orificiului de deschidere al canalului
radicular şi se realizeazặ o radiografie de
control.
Tehnica in val continuu e mai simpla si mai
rapida decat altele deoarece downpacking-ul
este realizat intr-o singura miscare, continua
dinspre coronar spre apical (downpacking). In
tehnica Schilder acest lucru nu era posibil
deoarece gutaperca se racea si nu mai putea fi
compactata decat daca se reincalzea succesiv
si condensata in 3-4 etape pana se realiza
downpackingul.
Compactarea verticala
 conicitate mare
 stop apical bine definit
 con principal scurtat apical cu max
2mm
 3 pluggere Schilder probate pe canal
ca sa se adapteze in 1/3 coronara,
medie si apicala la 3-4mm de
constrictie.
 plasticizarea gutapercii cu un
instrument incalzit (heat carrier), la
flacara (bec Bunsen) sau electric
(Touch’n Heat)
 compactarea se face in 3 etape
succesive (coronara, medie, apicala),
cu plugger rece, alternand cu
plasticizarea
 obturatie apicala compacta, canale
accesorii, mai putin canalele laterale.
 consumatoare mare de timp
 necesita indemanare, experienta
 gutaperca, sigilant speciale
Compactarea in val continuu
 conicitate mai mica
 stop apical bine definit
 con principal scurtat apical cu 1/2mm
 1 plugger Buchanan ce trebuie sa se adapteze pana
la 5-7mm de constrictia apicala
 plasticizarea gutapercii cu acelasi instrument cu
care se face compactarea (plugger Buchanan,
incalzit la 2000C)
 compactarea se face intr-o singura miscare continua
cu pluggerul incalzit, dinspre coronar spre apical
 obturatie apicala compacta, canale accesorii,
concomitent cu obturarea canalelor laterale de pe
traseul canalului principal
 rapida, 3-4 secunde
 necesita indemanare
 gutaperca, sigilant speciale
 FIGURE 7--SCHILDER OR OBTURA PLUGGERS FIT.
Stainless st...

FIGURE 5—Adaptarea conului principal

nestandardaizat; FIGURE 6—Alegerea TOUCH 'N
HEAT™ PLUGGER

Caption: FIGURES 9 & 10--INITIATION OF DOWN

FIGURE 8--MASTER CONE PACK. With the omni ...
CEMENTATION. The master cone is

Caption: FIGURES 12 & 13--SEPARATION BURST.

Caption: FIGURE 11--
SUSTAINED APICAL CONDENSATION. The omni The heat source is a...
dire...
FIGURES 14-20--BACK FILLING. Applicator tips for
the Ob...
Tehnici de termocompactare
Compactarea termomecanică a fost descrisă de
McSpadden (1979). Această tehnică utiliza un
dispozitiv asemănător unui ac Hedstroem
inversat compactor McSpadden (Caulk
Dentsply) (fig.4.11) care atunci când este
introdus în canal şi se roteşte (aproximativ
12000rpm), fără presiune apicală, prin frecarea
cu conul principal de gutapercă dezvoltă
căldură ce determină plastifierea gutapercii, iar
prin mişcarea de retragere din canal împinge
spre apical şi lateral gutaperca înmuiată.
Teoretic această metodă conducea la o sigilare
foarte bună apicală şi laterală apărând astfel şi
alte dispozitive similare: compactor
asemănător acului Unifile (Caulk Dentsply),
Gutta-Condensor (Maillefer, Ballaigues,
Switzerland), Engine Plugger (Vereinigte
Dentalwerke, Munich, Germany). Deoarece s-
au înregistrat multe obturaţii cu depăşire, a
apărut o tehnica hibridă a lui Tagger M. ce
combină tehnica condensării laterale pentru
regiunea apicală, iar pentru restul canalului
tehnica compactării termomecanice.
gutapercă multifază şi care se plastifiază
înainte de introducerea lor în canal.
Compactarea laterală la cald
Howard Martin (1987) a utilizat un
instrument special cu rol de transmitere a
căldurii la nivelul gutapercãi în timp ce
aceasta este condensată lateral în canalul
radicular (Endotec). Această tehnică permite
coalescența și fuziunea conurilor de diferite
diametre într-o masă densă și omogenă de
gutapercă, cu riscuri reduse de fractură a
pereților canalari și cu o execuție mai simplă
(Liewehr FR.1993).Este o tehnică de
compactare laterală în care se aplică căldură
prin intermediul unor spreadere sau a altor
dispozitive (de exemplu cele electrice,
Endotec, Spreader Twin) uşor încălzite
(fig.4.12).Trebuie mare atenţie la temperatura
de lucru, o căldură prea mare poate topi
gutaperca care va adera la instrumentul de
compactare şi scoasă din canal. Spreader-ul
Endotec este ataşat la o piesă de mână cu
baterie putând fi incălzit.

Fig.4.11. compactor
McSpadden
În timp s-a văzut că tehnica are şi alte
dezavantaje deloc de neglijat:
- necesită multă experienţă din partea
operatorului;
- acele fiind confecţionate din oţel se puteau
deforma şi chiar rupe mai ales în cazul
canalelor curbe;
- dezvoltă temperaturi destul de ridicate ce
pot afecta ligamentele periodontale.
S-a încercat remedierea acestor defecte
prin folosirea aliajului NiTi (nichel titaniu)
pentru confecţionarea compactoarelor, dar şi
mai nou este folosirea unor compactoare
prefabricate acoperite cu gutapercă şi care ar
dezvolta o temperatură mai mică în timpul
plastifierii (JS Quick-Fill, JS Dental,
Ridgefield, CT, USA).Ultima variantă este
compactor NiTi pg 141prefabricat acoperit cu
b.

Fig.4.12.a,b Spreader Twin pentru

condensare laterală la cald
Sisteme pe bază de injectare a gutapercăi
încălzite
Sistemul Obtura II .(Obtura Corp., Fenton,
MO, USA) încălzeşte gutaperca faza alpha la
160°C într-o piesă de mână ce se aseamănă cu
un pistol ca apoi să fie injectată la 60°C printr-
un ac de argint în canal, mărimea 20-23
(fig.4.15.). Este necesar un canal bine lărgit,
dar controlul apical nu este foarte sigur.
Dispozitivul a fost acceptat pentru două
proceduri specifice: completarea obturării
verticale la cald cu sistemul B şi în cazul
dinţilor cu apexul deschis.
Fig.4.15. Sistemul Obtura II
Obturarea cu sistem B asigură o
sigilare apicală foarte bună. Dacă este vorba
de un canal larg se poate completa restul
canalului cu gutapercă injectată cu sistemul
ObturaII. Se aplică sigilant în strat subţire pe
pereţii canalului, se încălzeşte gutaperca la
200°C, se evacuează o cantitate minimă de
gutaperca prin vârful acului pentru a-l încălzi
şi se îndepărtează, se introduce rapid acul în
canal. Dacă nu se respectă acest timp al
obturaţiei poate să apară un gol între cele două
părţi ale obturaţiei. Se injectează gutaperca şi
pe măsură ce ea este scoasă din canal se
extrage şi acul uşor. După umplerea canalului
se folosesec pluggere convenţionale pentru
compactarea gutapercii care este sigilată
coronar cu glassionomer, ca de obicei.În cazul
apexurilor deschise sunt dificultăţi în
adaptarea conului la nivel apical. Este descrisă
o metodă în care se injectează gutaperca în
canal până aproape de foramen şi compactată
apoi uşor cu plugger. Se face radiogarfie de
control pentru a vedea sigilarea apicală şi dacă
este bine se completează în mod normal prin
tehnica Obtura II.
Sistemul Ultrafill 3D (Hygenic) diferă
de sistemul Obtura II prin temperatura mai
scăzută la care se încălzeşte gutaperca şi
anume 70°C şi introducerea în canal la 40°C
(fig.4.16).. Gutaperca se prezintă cu
vâscozitate de trei feluri, în carpule prevăzute
cu ace inoxidabile, numărul 22, o seringă la
care se adaptează acele, cuptorul de încălzire
(Thermaprep).Tehnica de injectare este
similară celei cu sistemul Obtura II.
Fig.4.16. Sistemul Ultrafill 3D
2. Tehnici obturare ghidată prin ”carriers“
Carrieri cu gutapercă termoplastifiată
Tehnica originală a fost descrisă de
Johnson WB în 1978, dar acum se foloseşte un
dispozitiv plastic (cel mai des) acoperit cu
guatpercă faza alpha. El are conicitate 4% şi
deci impune o preparare cu instrumentar cu
conicitate tot de 4%. Un sistem foarte folosit
este Thermafil cu obturatoare endodontice
Thermafil (Tulsa Dental Product) (fig.4.17,
fig.4.18.). Sistemul Thermafil este o altă
variantă a tehnicii de condensare verticală la
cald. Este compus din două părți, un “carrier’’
și obturatoare. “Carrier” este un instrument
endododontic manual fãrã lame. Obturatoarele
Thermafil sunt clasificate în douã clase dupã
diametru și conicitate (Classic Obturators, GT
Thermafil Obturators). GT Thermafil
Obturators sunt utilizați în asociere cu
instrumentele GT, prezentând optimizarea
forțelor de condensare. Guta-perca Thermafil
este aplicatã în stare solidã pe „carrier”. Dupã
încãlzire ea devine fluidã, strãlucitoare și
crește în volum, prezentând excelente
proprietãți de adeziune și curgere și o
capacitate crescutã de obturare a deltei apicale
și a canalelor laterale. Dispositivul
Thermaprep este utilizat pentru a plastifia
douã obturatoare Thermafil în câteva secunde.

Fig.4.18. Sistemul Thermafil

Tehnica
- irigarea şi uscarea canalului
- aplicarea unui strat de sigilant doar la
orificiul de deschidere a canalului. Excesul
de sigilant ar putea fi împins în timpul
obturării dincolo de foramen.
- fixarea stoperului de cauciuc la
dimensiunea stabilită şi introducerea
carrier-ului în cuptorul de încălzire.
- introducerea carrier-ului cu grijă în canal şi
menţinerea lui în poziţie pentru câteva
secunde.
- îndepărtarea fragmentului de carrier în
exces cu o freză montată la turbină.
- compactarea gutapercii cu un plugger la
orificiul de deschidere al canalului.
- completarea obturaţiei cu sigilarea
coronară a canalului prin aplicarea unui
strat subţire de compomer
- radiografie de control pentru evaluare şi
Fig.4.17. Obturatoare endodontice martor în urmărirea tratamentului 2-3 ani.
Thermafil
Avantajele technicii Thermafil.
- Preparare conservatoare a canalului.
- Capacitate de curgere și umplere a
canalelor laterale.
- Adaptare la pereții canalului.
- Contact ermetic apical
- Obturare excelentă a canalelor curbe.
Inconvenientul sistemului Thermafil este
utilizarea dificilã în prezența anatomiei
endodontice (canale foarte lungi, canale
scurte, apex imatur).