Tehnici in obturarea canalelor radiculare

Pentru ca un dinte sa fie obturat endodontic, trebuie

sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1.-dintele sa fie asimptomatic: in timpul masticatiei,

percutiei in ax, si la palparea mucoperiostului in dreptul
apexului.
2.-obturatia provizorie anterior aplicata sa fie intacta
3.-canalul sa fie uscat, mesele scoase trebuie sa fie
perfect uscate (fara secretii), ne colorate, ne mirositoare,
integre.
Tehnicile de obturare a canalelor pot fi :
1.Tehnica clasica de obturatie
paste asociate cu con de gutaperca.

de

canal mixta, cu

2.Tehnici de condensare a gutapercii:

-a) tehnica de condensare laterala ( la rece)
-b) tehnica de condensare verticala ( la cald)+ tehnica
modificata
-c)
tehnica
termocompactare

de

condensare

termomecanica

-d) tehnica de condensare cu ajutorul ultrasunetelor.

3.Tehnici de injectare a gutapercii prin modelarea
gutapercii termo-plastifiate:
-a.)sistemul P.A.C.-l60,

-b.)sistemul Obtura,
-c.)sistemul Ultrafil.
4.Tehnica de obturatie de canal cu conuri de Ag.
1. Tehnica obturatiei de canal mixta cu paste
asociate cu con de gutaperca
Aceasta metoda clasica consta in:
-izolarea dintelui
-aseptizarea campului operator cu alcool iodat,
-indepartarea
endocanalare

obturatiei

provizorii

si

meselor

-controlul acestora,
-pregatirea canalului pentru obturare prin folosirea
meselor imbibate cu H2O2, alcool, neofalina (toaleta
canalului),
-uscarea canalului cu mese sterile si aer cald,
-alegerea acului
canalelor (. 114),

Lentullo

in

functie

de

diametrul

. 114. Diferite ace Lentullo (NICA)

-proba acului Lentullo ca sens de rotatie (in sensul

acelor de ceasornic) si ca lungime (in concordanta cu
odontometria canalului),
-alegerea conului de gutaperca (ca dimensiune), caruia i
se sectioneaza varful prea subtire pana la 2-3 mm de apex,
pentru a nu bloca constrictia apicala si a se usura
dezobturarea in caz de nevoie,
-dupa prepararea pastei se incarca acul Lentullo 1/2 din
lungimea sa, se introduce in canal pana la nivelul stabilit prin
odontometrie, (. 115 a)
-se porneste motorul (800-l000 turatii/minut) pentru 5l0 secunde, pentru descarcarea pastei in canal si apoi se
retrage acul tot in miscare rotatorie si circulara de-a lungul
peretilor,

. 115. Obturatia de canal mixta: a.-introducerea

pastei de obturat cu acul Lentullo. b.-pistonarea
pastei de obturat cu ac Kerr sau Miller (GAFAR)
-se incarca din nou acul cu pasta pe toata lungimea
spirelor lui si se repeta operatia de 2-3 ori pana la umplerea

canalului, cand excesul refuleaza prin orificiul cervical al

canalului,
-daca acul Lentullo nu a ajuns pana la limita stabilita,
oprindu-se 3-4 mm distanta de apex, se va pistona pasta cu
acul Kerr sau Miller pana la nivelul dorit, dupa care se
introduce iar acul Lentullo pentru omogenizarea si scoaterea
bulelor de aer din canal (. 115 b),
-conul de gutaperca se introduce cu ajutorul unei pense,
iar apoi portiunea libera se sectioneaza cu un excavator sau
spatula incalzita, . 116,

. 116. Introducerea conului de gutaperca in canal

(NICA I.)
-se sterge cu buleta de vata excesul de pasta,
-se aplica engent de Zn chitos in straturi succesive pana
la umplerea in totalitate a cavitatii pulpare si a celei de la
nivel coronar.
Obturatia este incorecta cand:
-nu s-a ajuns pana la nivelul apexului,
-este neomogena,
-este discontinua.

In oricare din aceste situatii se impune dezobturarea si

apoi re-obturarea corecta.
Controlul Rx imediat al dintelui astfel obturat corect
este obligatoriu, asemeni dispensarizarii in
timp,
mai
ales in functie de viitorul protetic al dintelui.
2. Tehnicile de condensare ale gutapercii
Gutaperca este o substanta naturala pe baza de
cauciuc, provenita dintr-un latex extras din Palaquia, arbore
ce se gaseste in regiunile Borneo-Sumatra.
In stare pura este o hidrocarbura obtinuta dupa
tratamentul latexului cu sulfura de carbon, urmat de filtrare si
evaporare.
Gutaperca
stomatologie este modificata, continand:

folosita in

-gutaperca 18-21%,
-oxid de zinc 59-75%,
-sulfat de metale grele 2-l7%,
-sulfat de bariu,
-ceruri si rasini 1-4%, ca agenti plastifianti,
-agenti coloranti, pentru culoarea alb sau roz.
Proprietatile ei sunt:
-isolubila in apa si alcool, dar solubila in solventi
organici precum cloroformul,
-poate suferi o intindere fara a se rupe, ne fiind elastica,

-are o proasta aderenta, motiv pentru care in obturatia

de canal se asociaza cu ciment de sigilare,
-duritatea Brinell creste cu temperatura, avand si un
coeficient de expansiune lineara de la 20-25 0C care insa
descreste dupa aceea,
-are slaba conductibilitate termica,
-are stabilitate volumetrica,
-este mai putin compresibila decat apa, care este
socotita incompresibila,
-isi modifica starea fizica in functie de temperatura,
-devine opaca datorita unor aditivi precum sulfatul de
bariu,
-este bine tolerata de organism in obturatiile de canal,
-este un bun baraj endodontic intre mediul bucal si zona
periapicala.
Tehnici de utilizare a ei in obturatia de canal sunt
urmatoarele:

apex

1-obturare prin cimentarea unui con unic, calibrat la

2-obturare prin modelarea individuala a conului
3-condensarea laterala la rece
4-condensarea laterala la cald
5-condensarea verticala la cald

6-condensarea
McSpadden)

termomecanica

(termocompactare

7-injectare a gutapercii incalzite

8-condensarea cu ajutorul ultrasunetelor.
Tehnica de obturare a unui con unic calibrat la
apex se bazeaza pe utilizarea unui con confectionat dintr-un
material solid care sa se potriveasca perfect la portiunea
apicala a canalului de 3-4 mm de la constrictia apicala, care
apoi sa poata fi cimentat.
Tehnica necesita canale largite care permit utilizarea
conurilor standardizate corespunzator calibrului canalului,
conuri ce trebuiesc probate atat vizual, cat si tactil, prin
senzatia de greutate la fixarea (cu usoara presiune) si la
indepartarea (cu usoara tractiune) conului din canal. . 117,

. 117. Adaptarea conului unic de gutaperca: ascurt, b-foarte scurt,

c-lungimea corecta dar prea ingust, d-lungime si
adaptare corecte (GAFAR, ILIESCU)

In canalele cu segmentul terminal aplatizat sau ovalar

este necesara o individualizare a conului, prin ramolirea
portiunii terminale la cald sau cu cloroform si introducerea
conului cu usoara presiune in vederea amprentarii perfecte a
zonei apicale.
Cimentarea ulterioara a conului se va face dupa intarirea
lui, prin propulsarea lenta a conului, care sa permita refularea
excesului de ciment de sigilare, care a fost aplicat in canal.
Tehnica obturatiei prin modelarea individuala a
conului se indica pentru canalele mai largi decat cel mai
gros con standardizat de gutaperca.

Timpii operatori, conform vizeaza:

-ramolirea simultana prin incalzire a mai multor conuri,
-transformarea acestora intr-o masa unica, omogena de
gutaperca prin rulare sub presiune intre doua placute de
sticla,
-modelarea ruloului intr-un con individual corespunzator
canalului,
-racirea lui in apa,
-proba conului individualizat prin gradul frictiunii ce
apare la introducerea si indepartarea conului din canal, la o
distanta de 1-2 mm de apex. . 118,

. 118. Modelarea individuala a conului de

gutaperca (GAFAR, ILIESCU)
Prin reajustari repetate se poate ajunge la un con
principal master, ce poate constitui punct de plecare in
tehnicile de condensare a gutapercii.
2.1. Condensarea laterala la rece
Aceasta tehnica de obturatie a canalelor radiculare,
urmareste obturarea intregului spatiu endodontic prin
umplerea progresiva a spatiilor goale din jurul conului
principal master, cu asa numitele conuri accesorii de
calibru mai mic, care vor fi condensate lateral pe peretii
canalului.
Instrumentar necesar:
1.-conuri calibrate de gutaperca, master standardizat,
iar cele accesorii, conicizate de grosimi diferite: extra fine,
fine, medii,

2.-sonde speciale denumite spreader, de mana sau

digital, . 119, 120,

. 119. Spreader de mana (CHERLEA)

. 120. Spreader digital (CHERLEA)

3.-paste
sigilatoare:
Sealer, Sealapex.

N2 Universal, AH26 ,

Canal

Tehnica:
a)-alegerea conurilor: conul principal (master) trebuie
sa aiba diametrul ultimului ac cu care s-a largit canalul in
regiunea apicala, se individualizeaza varful sau prin ramolire
cu cloroform precum in . 121, se face proba si se aplica in
canal dupa aplicarea pastei sigilatoare.

. 121. Alegerea conului master, individualizarea

varfului prin
ramolire cu cloroform (GAFAR, ILIESCU)
b)-se introduce un spreader mai gros pe langa el si
se exercita presiunea axiala cu o usoara rotatie pentru a-l
presa intim pe peretele canalului in directia concavitatii
acestuia, . 122

. 122. Tehnica de condensare laterala a gutapercii

(GAFAR, ILIESCU)
c)-se controleaza radiologic daca s-a obturat regiune
apicala,

d)-se alege alt con mai mic (accesoriu) care se trece

prin pasta sigilatoare si se introduce in canal pana simtim o
rezistenta, . 123,

. 123. Aplicarea conurilor accesorii pe langa cel

master (CHERLEA)
e)-cu un alt spreader mai mic prin presiuni axiale,
transversale si usoare rotatii, se asigura aplicarea lui cat mai
intima la peretii canalului, . 124,

. 124. Aplicarea cat mai intima a spreaderului la

peretii canalului (NICA I.)
f)-se repeta aplicarea a 3-4 conuri accesorii pana la
umplerea canalului, . 125,

. 125. Umplerea canalului (NICA I.)

g)-excesul
conurilor din
camera
se sectioneaza cu fuloarul incalzit, . 126,

pulpara

. 126. Indepartarea excesului conurilor de

gutaperca (GAFAR, ILIESCU)
h)-se obtureaza provizoriu cavitatea coronara a
dintelui,
i)-se face Rx de control.
La granita dintre condensarea laterala la rece si
condensarea verticala la cald se afla condensarea laterala

la cald, pentru ca, singura deosebire fata de prima consta in

incalzirea spreaderului inaintea folosirii sale in canal. .127,

. 127. Ramolirea
gutapercii cu spreaderul
incalzit in condesarea
laterala la cald (NICA)
S-a
constatat
ca,
gutaperca
ramolita
prin
incalzire devine mult mai usor de condensat, ceea ce face ca
obturatia sa devina mai densa si mai omogena, prin
fuzionarea conurilor intr-o masa unica.
In condensarea laterala la rece se realizeaza doar o
alipire simpla prin laminarea conurilor sub presiunea laterala
a spreaderului.
Tehnica de lucru presupune actiunea alternanda a
spreaderului incalzit care sa ramoleasca conurile de
gutaperca, cu cea a spreaderului neincalzit care sa
condenseze gutaperca ramolita.
Endotec (L.D. Caulk/Dentelsply, Milford, De)
Descris de Martin si Fischer, este un spreader special cu
caldura, pentru condensarea laterala a conurilor de gutaperca
termoplastifiate, care produce incalzirea si coalescenta sau
fuzionare conurilor de gutaperca termoplastifiate intr-o masa
densa omogena.
Fiind o metoda de condensare laterala la cald, a fost
conceputa in special pentru a compensa spatiile goale create
in timpul condensarii laterale normale.

Spre deosebire de sistemele Obtura II si Ultrafil care

necesita o gutaperca speciala, Endotec poate folosi orice tip
de con de gutaperca.
Studiile prin microscopie electronica au relevat
adaptarea exclenta a gutapercii termoplastifiate la peretii
canalului, iar studiile de presiune si de fotoelasticitate au
indicat ca sistemul Endotec exercita o presiune mai mica
asupra structurilor radiculare decat in cazul condensarii
laterale la rece.
Principiile metodei sunt:
-inainte de orice termoplastifiere este obligatoriu a se
aplica conul master si cele 2-3 conuri auxiliare ca in
condensarea laterala la rece,
-dupa termoplastifierea
gutapercii,
condensatorul
trebuie lasat sa se raceasca inainte de a-l retrage din canal,
-pentru a evita lipirea gutapercii de spreader, se
foloseste alcoolul isopropilic aplicat pe suprafata spreaderului
rece.
Endotec se foloseste in
prezent la indepartarea
gutapercii gresit pozitionate in timpul retragerii, sau pentru
eliminarea golurilor ramase dupa condensarea laterala la
rece.

2.2. Condensarea verticala la cald

Lipsa de omogenitate a gutapercii condensate lateral a
fost ameliorata de condensarea verticala care consta
in compactarea in sens axial, vertical, a gutapercii
adusa in stare plastica prin incalzire.

Se folosesc niste sonde speciale denumite plugger (un

fuloar de ciment mai lung de cca 30 mm, mai efilat, de
diferite dimensiuni), care incalzite la rosu plastifiaza
gutaperca introdusa in canal, iar prin compactarea ei dinspre
portiunea coronara spre apex, tot cu ajutorul pluggerului, se
asigura omogenizarea si etanseitatea obturatiei de canal. .
128, 129,

. 128. Plugger de mana (CHERLEA)

. 129. Diverse pluggere: A- pluggere de mana sau

codensator, B- pluggere digitale (NICA)
Spre deosebire de spreadere, pluggerele pot fi folosite
atat la manevrele de condensare verticala, cat si la cele de
condensare laterala a gutapercii.
Aplicand o presiune suficient de mare asupra lor, pot
forta gutaperca ramolita prin incalzire sa patrunda in intregul
sistem endodontic de canale, inclusiv in cele laterale si
accesorii.

Avantaje, dezavantaje:
-tehnica excelenta
-obturatie omogena
-laborioasa
-necesita mult timp
-reclama o largire excesiva a canalului.
Tehnica:
-se alege si se adapteaza conul principal (master) la 1
mm de limita prepararii canalului,
-se aplica cimentul
radicular, in strat pelicular,

sigilator

pe

peretii

canalului

-conul master aplicat prin frictiune in zona apicala se

plastifieaza cu ajutorul sondelor speciale incalzite, . 130,

. 130. Plastifierea conului master (CHERLEA)

-cu pluggerul cel mai mare se face compactarea
gutapercii in sens axial spre apex,
-prin reincalziri repetate si compactari cu pluggere tot
mai mici, se obtureaza complet zona apicala, . 131,

. 131. Obturarea completa a zonei apicale prin

tehnica de condensare verticala la cald
(GAFAR, ILIESCU)
-aceasta se va controla apoi radiologic,
-folosind fragmente din conul de gutaperca sectionat in
2-3 parti, acestea se incalzesc si se compacteaza cu
pluggerele adecvate ca marime, pana se contopesc cu stratul
de gutaperca aplicat anterior, umd lent tot canalul,
-acesta la sfarsit va fi controlat radiologic.
2.3. Condensarea verticala modificata
(Laurichesse)

Se adapteaza in canal conul master + 2-3 conuri

auxiliare, care se sectioneaza la nivelul podelei camerei
pulpare, dupa care se plastifiaza cu sondele speciale si se
compacteaza cu pluggerele, ca in condensarea verticala.
2.4. Condensarea termomecanica
(termocompactare Mc Spadden)
Aceasta metoda de obturare a canalelor radiculare,
imaginata in 1978 de catre Mc Spadden, asigura simultan

atat plastifiereacat si compactarea gutapercii in canal,

fiind cunoscuta si sub denumirea de condensare termica.
Tehnica
Se foloseste un compactor special Mc Spadden,
asemanator acului Haedstrm, la care conurile suprapuse
sunt invers amplasate. El este din otel inoxidabil, se
adapteaza la o piesa cot cu o turatie de 8-l0.000 tur/min, prin
intermediul careia ramoleste, indeasa si comprima gutaperca
in canal in vederea obturarii lui. . 132.

. 132. Compactorul Mc Spadden (NICA I.)

Este
astfel
conceput
incat impinge
gutaperca ramolita cu 1 mm inainte si lateral de partea
activa a lui. Pentru a controla nivelul introducerii apicale,
prezinta o gradatie, care permite practicianului sa e
lungimea canalelor de pe radiografie cu scala compactorului.
Prepararea
urmatoarele reguli:

canalului trebuie

sa

respecte

-forma canalului sa fie conica si usor accesibila,

-diametrul conului de gutaperca sa fie mai mare decat
al foramenului apical,
-introducerea compactorului
notatiei endodontice,

sa

respecte

limitele

-compactorul sa actioneze cu lejeritate in canalul

radicular.
Alegerea conului master de gutaperca se face in
functie de masurarea cu sublerul a grosimii ultimului ac pila
cu care s-a efectuat prepararea canalului. Daca diametrul
varfului conului master este mai mic, prin tehnica Mc
Spadden se va impinge gutaperca dincolo de foramen. . 133,

. 133. Tehnica obturarii cu compactorul Mc

Spadden: A.-masurarea conului master,
B.-conul master aplicat in canal, C.termocompactarea gutapercii (NICA I.)
Aplicarea conului master in canal se va face prin
introducerea lui la 1,5 mm de apex.
Primul compactor care trebuie sa corespunda cu ultimul
ac pila folosit pentru prepararea canalului care s-a oprit la 1l,5 mm de foramen, se introduce pana la acest nivel si se
tureaza fara a impinge spre apical, timp de 1 secunda, cat se
ramoleste conul master, dupa care se impinge usor spre
apical, conform adancimii de lucru stabilite si apoi se extrage
compactorul incet din canal in rotatie.
Se vor folosi in ordine crescatoare compactoarele
corespunzatoare largimii canalului, care vor condensa
gutaperca intre 2-5 secunde.

Nu se actioneaza mai mult caci poate produce

fluidificarea gutapercii, iar prin aderarea ei de instrumentul
compactor, poate fi scoasa din canal.
Se face controlul radiologic.
Desi pare o tehnica usoara si sigura, condensarea
termo-mecanica poate fi supusa unor accidente si incidente,
a caror cauze si solutii sunt sistematizate in Tabelul 8,
Tabel 8. Accidente si incidente in obturatia de
canal prin termocompactarea gutapercii.
Cauze si solutii (NICA I.)

2.5. Condensarea cu ajutorul ultrasunetelor

Realizeaza plastifierea gutapercii prin efectul termic al
ultrasunetelor, iar compactarea ei se face cu fuloarul
ultrasonic,
asemanator
ca
forma
spreaderului
din
condensarea laterala.
Metoda este rapida, iar omogenitatea obturatiei de
canal este superioara.
In final se face Rx de control .
Avantajele
gutaperca:

obturatiei

de

canal

cu

conuri

de

a.)-asigura o inchidere perfect etansa a canalului

b.)-se controleaza in timpul obturatiei corectitudinea ei
si se poate remedia orice neajuns
c.)-este radioopaca
d.)-se poate dezobtura usor.
Dezavantajele obturatiei de canal cu conuri de
gutaperca:
a.)-timpul de lucru este mai indelungat
b.)-necesita 3-4 expuneri Rx de control
c.)-largirea excesiva a canalului slabeste rezistenta
peretilor radiculari fracturi.
Toate aceste metode pot fi analizate sintetic si ativ pe
baza datelor din Tabelul 9 si Tabelul 10.
Tabel 9. Indicatii pentru obturatia de canal cu
conuri de gutaperca (CHERLEA)

Tabel 10. Avantaje si dezavantaje in obturatia de

canal cu conuri de gutaperca (CHERLEA)

Toate aceste metode in obturatia de canal cu conuri de

gutaperca corespund principiilor de corectitudine si fiabilitate,
dar nici una nu este universal valabila.
Ele sunt accesibile tuturor practicienilor, doar dupa o
insusire temeinica, aprofundata, eventual prin exercitii pe
dinti extrasi.
Pentru
practica, tehnica
mixta care
combina
condensarea laterala in 1/3 apicala cu compactajul termomecanic in cele 2/3 coronare, poate a fi o alegere mai buna.

3. Tehnici de injectare modelare a gutapercii

termoplastifiate
Obturatia de canal prin injectarea directa a gutapercii
ramolite a fost introdusa de catre Yee inca din 1977,
constituind un dezidrat al multor practicieni. Acest fapt a
determinat in timp, aparitia mai multor tehnici.
In toate aceste tehnici, dupa plastifiere gutaperca se
introduce pe canal prin injectare sub presiune cu
dispozitive speciale, fapt care umple tridimensional canalul
radicular, mai eficient si mai repede decat prin condensarea
laterala sau verticala.
Deoarece prin racire gutaperca are o contractie
importanta, necesita in prealabil a se aplica pe peretii
canalului o pelicula de pasta sigilatoare.
In toate metodele imaginate se foloseste:
-o sursa de incalzire,
-un pistol cu maner pentru a asigura
necesara impingerii gutapercii plastifiate in canal,

presiunea

-ace si canule de diferite dimensiuni pentru injectarea in

canal.
Cele mai cunoscute tehnici de injectare-modelare a
gutapercii termoplastifiate sunt:
-sistemul P.A.C.-l60,
-sistemul Obtura,
-sistemul Ultrafil,
-sistemul Termafil.

3.1. Sistemul P.A.C. 160 (Precision Apical

Control)
Plastifierea gutapercii se realizeaza prin incalzire timp
de 2 minute la 1600C, dupa care temperatura coboara la 85 0C
si se mentine 20 minute.
Dupa tapetarea peretilor canalului cu paste sigilatoare,
se introduce in canal printr-un ac standardizat (pana la 2-3
mm de preparatia apicala) gutaperca plastifiata sub presiune,
intr-un strat de 5-6 mm, care se condenseaza apoi cu un
plugger special.
Se repeta operatia pana se obtureaza intregul canal de
la apex spre portiunea coronara.
La final se face controlul Rx.
3.2. Sistemul Obtura
Realizat de Corporatia Uniteck, in prezent este denumit
Obtura II System.
Foloseste un pistol cu maner care realizeaza atat
incalzirea cat si presiunea gutapercii in canal.
Plastifierea gutapercii se face la 160 0C, iar temperatura
de lucru este de 55-600C.

Injectarea in canal se face printr-un aplicator cu niste

canule de dimensiuni adaptate fiecarui canal, iar
condensarea se executa cu instrumente de tip plugger.
Imbunatatirile aduse de Obtura II fata de prima
generatie Obtura, permit un control mai bun, o curgere mai
usoara a gutapercii, precum si o indepartare mai usoara a
acesteia. . 134, . 135:

. 134. Aparat Obtura II (CHERLEA)

. 135. Componentele Sistemului Obtura

II (CHERLEA)
Reguli obligatorii pentru obturarea corecta sunt
(GAFAR, ILIESCU):
-largirea corespunzatoare a canalului
-plasarea corecta a varfului canulei

-injectarea gutapercii la temperatura si consistenta

indicata de prospect
-proba clinica prealabila a pluggerelor pentru asigurarea
patrunderii la adancimea dorita
-deprinderea tehnicii corecte in prealabil in vitro.
3.3. Sistemul Ultrafil
Foloseste gutaperca sub forma de carpula, cu canula de
unica folosinta manevrata cu o seringa cu maner. Incalzirea
se face cu un dispozitiv exterior, la o temperatura de lucru de
500C. . 136,

. 136. Sistemul Ultrafil si canulele sale de unica

folosinta (STOCK C.J.R.)
Gutaperca avand o compozitie speciala, condensarea ei
cu pluggerul special se face dupa 5 minute de la
introducerea gutapercii plastifiate in canal. Necesita folosirea
unui ciment de sigilare.
Metoda are ca avantaje (GAFAR, ILIESCU):
-buna adaptare la peretii canalelor radiculare
-penetrarea gutapercii chiar si in canaliculele dentinare.
Varianta
hibrida
asa
numita obturare
backfilling consta in obturarea treimii sau jumatatii
apicale a canalului printr-o tehnica de condensare laterala a

gutapercii, urmata de obturarea restului canalului prin

injectarea gutapercii ramolite.
Astfel sunt mai putine sanse de depasire a apexului.
Aceasta varianta se indica mai ales in situatiile clinice
de rezorbtii radiculare interne.
Metodele de injectare-modelare a gutapercii sunt
rapide, folosite corect dau obturatii de canal corecte dar, cei
mai sceptici sustin ca se pot produce leziuni grave ale
parodontiului prin temperaturile mari necesare plastifierii
gutapercii (50-650C) si prin contractia marita la intarirea
gutapercii, fapt ce compromite etanseitatea obturatiei.
Alte metode de obturatie de canal, in acelasi
context, sunt:
1.Obturatori endodontici Thermafil
Inca
din
1978 Johnson a
introdus
ideea
unor obturatori endodontici, prin plasarea gutapercii pe un
ac din otel inoxidabil.
In acest context, la ora actuala este foarte cunoscut
obturatorul endodontic Thermafil (Tulsa Dental Products,
Tulsa OK), care poate fi confectionat din otel inoxidabil, titan,
sau suport de plastic, fiind inconjurat sau imbracat cu o
gutaperca speciala (faza alfa) pentru obturarea canalelor
radiculare, care atunci cand este incalzita intr-un dispozitiv
special devine foarte vascoasa si lipicioasa.
In aceasta faza ea poate fi introdusa in canalul preparat
corespunzator, iar manerul ramas deasupra orificiului
canalului radicular se sectioneaza cu un instrument incins,
ramanand astfel ca obturatie definitiva a canalului. .137,

. 137. Sistemul Thermafil (CHERLEA)

Tehnica este simpla, rapida, usor de insusit, fiind
considerata cea mai eficienta dintre metodele moderne de
obturare a canalelor radiculare, in conditiile unei preparari
corecte a canalului si a respectarii minutioase a timpilor de
lucru din cadrul metodei. (CHERLEA)
Acestia vizeaza in principal urmatoarele aspecte:
-curatarea si prepararea analului,
-incalzirea gutapercii pe suportul sau in cuptorul
ThermPrep trebuie sa fie corespunzatoare, evitand
desprinderea gutapercii de pe suportul ei, sau supraincalzirea si arderea gutapercii,
-apexul trebuie sigilat cu o pasta fara eugenol (Sealer),
-obturatorul Thermafil se introduce cu presiune apicala,
fara rotatie, pe lungimea canalului.
2.Metoda de obturare Alpha Seal
Aceasta metoda moderna, similara conceptiei Thermafil,
foloseste ace Kerr ca suport pentru gutaperca faza alfa, pe
care clinicianul o aplica mai intai pe acul Kerr si apoi,

impreuna cu acesta, in canalul radicular preparat corect,

initial.
Tehnica prevede:
-alegerea acului Kerr steril, corespunzator canalului
radicular,
-introducerea lui intr-o seringa Alpha Seal speciala care
contine gutaperca incalzita,
-incarcarea acului Kerr cu gutaperca incalzita,
-aplicarea acului in canalul radicular corect preparat.
Poate fi folosita asociat pasta sigilatoare pe baza de
hidroxid de calciu, cu priza lenta.
Avantajele metodei fata de Thermafil sunt:
-acul Kerr ca suport se poate alege si proba in canalul
radicular,
-inainte de incarcare cu gutaperca, acul Kerr se poate
precurba daca este nevoie.
Metoda Succesfil (Hygenic Corporation, Akron), este
aproape identica cu Alpha Seal, doar ca in locul acelor Kerr
sunt utilizate niste ace speciale, proprii, din titan, cu
dimensiuni conforme standardelor ISO.
4.Obturatia segmentara de canal
Est o metoda care prevede obturarea partialasegmentara a canalului radicular, doar in treimea apicala, pe
o distanta de 3-4 mm de la constrictia apicala, lasand
neobturate treimea medie si cea coronara a canalului in
vederea aplicarii unui pivot. (GAFAR, ILIESCU)

Aspecte clinice specifice metodei:

-extinderea obturatiei in sens coronar sa nu pericliteze
lungimea corecta a pivotului viitoarei reconstituiri coronare
-materialele utilizate pot fi: amalgamul de argint,
gutaperca, conurile de argint sau titan
-se recomanda doar in reconstituirile ce se executa
imediat dupa obturatia de canal, in caz contrar se indica
obturarea completa a canalului radicular, pana la momentul
confectionarii reconstituirii.
Avantaje, dezavantaje:
-sunt
ulterioare

facilitate manevrele

necesare

reconstituirilor

-nesiguranta in realizarea unei sigilari corespunzatoare

a canalului
-nu se tine seama de posibilitatea existentei unor
canale laterale in treimea medie si coronara a canalului
radicular
-posibilitatea dislocarii obturatiei cand conurile metalice
sunt incorect adaptate la dimensiunile canalului.
5.Obturatia segmentara cu rumegus dentinar
O varianta a metodei de mai sus este obturatia
segmentara
cu
rumegus
dentinar, care
poate
fi considerata ca si obturatie hibrida de canal, deoarece
fiind limitata la zona apicala, restul canalului se obtureaza in
aceeasi sedinta printr-o alta tehnica.
Indicatiile metodei sunt legate de situatiile clinice in
care foramenul apical este larg deschis sau cand foramenul
apical are perforatii.

Avantaje, dezavantaje:
-biocompatibilitatea rumegusului dentinar cu bontul
pulpar apical
-stimularea formarii la apex de cement, os sau a unui
alt tip de tesut mineralizat, de catre rumegusul de dentina
sterila
-bariera biologica intre materialul de obturatie de canal
si tesutul conjunctiv periapical
-faciliteaza obtinerea unei sigilari corespunzatoare prin
obturatii de canal cu un grad inalt de condensare
-perturbarea grava a proceselor de vindecare
periapicala in cazul folosirii rumegusului de dentina infectata.
In acest context rumegusul dentinar autolog poate fi
inlocuit cu dentina liofilizata, os cortical liofilizat si mai putin
cu hidroxidul de calciu, care a inregistrat cele mai putine
reusite.
Tehnica vizeaza obtinerea rumegusului dentinar cu ace
de tip Hedstroem sau cu freze Gates-Glidden, care se fuleaza
apical cu un instrument cu varf bont urmat de folosirea unui
plugger pentru condensare. . 138,

. 138. Obturatie radiculara cu rumegus de

dentina, A.-obtinerea dentinei razuite,

B.-condensarea dentinei spre apex, C.condensarea dentinei in regiunea apicala,

D.-condensarea finala cu pluggerul (NICA I.)
Rezulta un dop de dentina care trebuie sa reziste
perforarii unui ac de canal nr.15 sau 20.
In final obturatia
condensarii cu gutaperca.

se

completeaza

prin

tehnica

4. Tehnica de obturatie de canal cu conuri de

argint
Conurile de argint se folosesc datorita maleabilitatii
Ag si a proprietatilor sale antiseptice oligodinamice, fiind
prezentate in comert cu diferite diametre si lungimi.
Indicatii -mai ales in canalele mici si foarte curbe.
Tehnica comporta respectarea urmatorilor timpi de
lucru:
-se alege si se probeaza conul Ag in canal pentru a
ajunge la nivelul preparatiei apicale (sub control Rx),
-se aplica pasta sigilatoare
etanseitatii inchiderii apicale,

pentru

asigurarea

-apoi conul de Ag (cu sau fara conurile auxiliare de

gutaperca pentru portiunile medii si coronare ale canalului
radacinilor mai groase),
-se indeparteaza excesul acestora din camera pulpara,
-se face controlul radiologic.