Accidentele si prevenirea lor in

cadrul actiunilor turistice

 Fractura

Ruptură a unui os sau a unui cartilagiu tare, insotit de o durere acută, o

imposibilitate de a realiza unele miscari, hematom, o deformare.
 Fracturile deschise - fragmentele osoase au trecut prin piele, sunt vizibile.  
 Fracturile închise - fragmentele osoase nu comunică cu exteriorul.
Copiii prezinta două tipuri de fracturi specifice: fractura în lemn verde (osul nu este
rupt pe toată circum­ferinţa lui) şi fractura în turtiţă de unt (tasare zonala a osului).
 Primul ajutor medical in caz de fracturi

Este necesar de a face in primul rand:

 oprirea hemoragiei
 prevenirea socului traumatic – administrarea preparatelor analgetice sau
narcotice
 aplicarea pansamentului aseptic pe plaga
 imobilizarea de transport cu mijloace standarde sau improvizate.
 Retineti ! Viata sinistratului depinde mai mult de corectitudinea acordarii
primului ajutor decit de urgenta internarii in spital. Transportarea sinistratului
se permite numai dupa acordarea corecta a ajutorului in focar !
 Ce nu se permite de facut

 nu se permite reducerea (indreptarea) fragmentelor osoase sau corectarea defectului

membrelor fracturate
 nu se permite introducerea in plaga a fragmentelor osoase iesite
 nu se permite scoaterea hainelor, ceea ce provoaca dureri suplimentare
 hainele si incaltamintea se taie, mai ales in caz de fracturi deschise 
 Imobilizarea facuta corect si la timp va proteja pacientul de deplasarea fragmentelor osoase,
va micsora sindromul dureros in timpul transportarii si va preveni aparitia socului traumatic.
Imobilizarea trebuie efectuata cu atentie. Imobilizarea fracturii la mini si picioare se face prin
fixarea cu atele a 2 articulatii invecinate fracturii – mai sus si mai jos de locul fracturii; sub
atela se aplica bandaj moale de tifon (sau cu vata) pentru prevenirea lezarii tesuturilor moi.
Hemoragia

Scurgerea abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui
vas sangvin poartă numele de hemoragiesau hemoree. Hemoragia este cauzată de lezarea
integrității vasului, provocată de o traumă, liza purulentă a peretelui vascular, dereglarea
chimizmului sangvin.
Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii:
a) Hemoragiile externe — în care sângele se scurge în afara organismului datorită secționării unor vase de
sânge. În funcție de vasele care au fost secționate, putem deosebi:
hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare roșu-aprins, țâșnește într-un jet sacadat, în același ritm cu
pulsațiile inimii;
hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare roșu închis, curge lin, continuu;
hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafața rănii, având o intensitate redusă.
b) Hemoragiile interne — în care sângele care curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea
abdominală etc.).
O categorie deosebită o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, în care sângele ajunge în afara corpului
după ce a trecut printr-o cavitate naturală care face comunicarea organismului cu exteriorul.
În cadrul hemoragiilor exteriorizate putem cuprinde: epistaxisul (curgerea sângelui din nas), otoragia (curgerea
sângelui din urechi), hematemeza (vărsăturile cu sânge), hemoptizia (tusea urmată de eliminări de sânge
din plămâni), hematuria (eliminarea de sânge prin urină), melena (eliminarea de sânge prin scaun, situație
în care fecalele capătă o culoare neagră, lucioase) și enterohemoragia (hemoragia intestinală).

În funcție de cantitatea de sânge pierdută, putem distinge:

hemoragii mari, mortale, când se pierde mai mult de jumătate din cantitatea totală de sânge;
hemoragii mijlocii, când se pierde 1/3 din cantitatea totală de sânge;
hemoragii mici, când se pierde o cantitate de 500-600 ml de sânge.
Primul ajutor in caz de hemoragie

Aplicarea garoului este o masura extrema, care se aplica numai in caz de

hemoragii arteriale masive, atunci, cand nu este posibila realizarea hemostazei
prin alte metode.
Pansamentul compresiv
pansamentul compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se
acopera rana cu mai multe comprese sterile sau in lipsa lor cu bucati de panza
curata (batiste, haine etc.) care se comprima cu podul palmei sau cu fasa.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un pansament compresiv sunt:
- sa comprime suficient esiturile pentru a asigura hemostaza
- sa fie facut in conditii de asepsie pentru a preveni infectia
- sa nu stanjeneasca circulatia de dedesubt (risc de leziuni ischemice)
- sa fie facut in asa fel incat sa poata fi mentinut 48 de ore.
Insolatia
Insolatia este o stare care poate pune viata in pericol si care apare daca
organismul se supraincalzeste si nu poate sa-si scada temperatura.
Poate aparea cand temperatura ambientala este foarte ridicata, se 
transpira foarte mult si nu se beau suficiente lichide pentru a putea
inlocui pierderea acestora prin traspiratie. O persoana cu insolatie
poate avea o temperatura de pana la 105 oF (40.56 oC) sau mai mare si
sa nu mai transpire.
Semnele evolutiei rapide spre insolatie sunt:

-pierderea cunostintei pentru mai mult de 1 minut 

-convulsii 
-semne de respiratie dificila de la moderate spre severe 
-temperatura rectala peste 104 oF (40 oC) dupa expunerea la temperaturi ambientale mari 
-confuzie, neliniste extrema sau anxietate (sentiment de pericol iminent si nedeterminat, insotit
de o stare de rau, de agitatie) 
-tahicardie (accelerarea ritmului batailor inimii) 
-tegumente foarte calde (fierbinti), uscate, rosii si netranspirate (tipul clasic de insolatie) sau
cu transpiratie excesiva 
-varsaturi severe si diaree.
 5 lucruri de făcut urgent în caz de insolație

1. Primul lucru pe care îl putem face este să mutăm persoana ce dă semne de insolaţie în afara zonei cu soare şi să o
ducem într-un spaţiu ferit de razele solare, de preferat o zonă răcoroasă sau o cameră în care să existe aer condiţionat.
2. Pasul următor este să-l dezbrăcăm pe cel insolat, astfel încât organismul acestuia să reînceapă să transpire aşa cum
este normal şi să declanşeze procesul natural de răcorire a corpului.
3. Încercarea de a scădea temperatura corpului prin prosoape umede, dar nu foarte reci, prin stropirea cu apă la
temperatura camerei şi prin acordarea de lichide care să ajute la hidratarea organismului şi să echilibreze procesul
transpiraţiei sunt alte metode extrem de utile în caz de insolaţie.
4. De asemenea, se pot aplica mici pungi cu gheaţă în zona axilelor, pe gât, piept şi burtă.
5. Un ultim sfat: pentru a afla exact care este temperatura celui cu insolaţie trebuie să luaţi temperatura rectală,
deoarece aceasta este singura care indică cu precizie temperatura reală a organismului, spre deosebire de cea bucală
sau auriculară care pot fi înşelătoare.
 Muscatura de animale

Primele masuri care trebuie luate in cazul muscaturii de

animal

• imediat dupa muscatura, rana trebuie spalata cu apa si sapun

si apoi irigata abundent 
• trebuie sa fiti spalat pe maini si, daca se poate, sa purtati
manusi cand curatati o plaga muscata 
• apelati la ajutor medical de urgenta 
• medicul va stabili ce tratament este potrivit in functie de
severitatea ranii. Este posibil sa fie necesar un tratament care
consta in administrarea unui anticorp, jumatate din cantitate
fiind injectata direct in rana si restul intramuscular. Va urma,
de regula, o vaccinare ce consta in cinci injectii in cinci zile
diferite, pe o perioada de 28 de zile.