BASIC LIFE SUPPORT

LA ADULT

PRIMUL AJUTOR – O MÂNĂ

ÎNTINSĂ
Basic Life Support sau resuscitarea de
bază cuprinde principalele cunoştinţe
teoretice şi aptitudini practice de care
are nevoie orice persoană pentru a
putea interveni într-o situaţie
ameninţătoare de viaţă, în special
stopul cardio-respirator.
Obiectivele cursului:

• De a vă instrui pentru a putea face faţă

unor situaţii specifice
• De a vă implica
• De a vă face responsabili
 BLS (BASIC LIFE SUPPORT)
• Acţiuni care pot fi efectuate fără un echipament
special, cu scopul de a furniza organelor vitale (creier,
cord), în cazul unui stop cardio-respirator, a unui flux
minim de sânge, care să permită supravieţuirea lor
până la restabilirea circulaţiei spontane.
• Manevrele sunt eficiente doar dacă se încep foarte
precoce după apariţia SCR (în primele 4-5 minute,
când creierul este încă viabil) şi se efectuează de către
martori până la sosirea ajutorului specializat.
 Indicaţii pentru BLS:
Stopul respirator din:
• accidentele de submersie / înec
• ştrangulare / spânzurare
• aspirarea unui corp străin / inhalare de fum epiglotită
• supradoză de opiacee / alte droguri
• electrocuţie / fulgerare
• traumatisme
 Indicaţii pentru BLS:

Stopul cardiac = absenţa circulaţiei spontane, însoţită

întotdeauna de stop respirator / respiraţii agonice BLS
realizat precoce creşte şansa reuşitei defibrilării şi
contribuie la păstrarea funcţionalităţii creierului şi a
cordului o perioadă mai îndelungată, oferind premizele
unei resuscitări fără sechele.
 Secvenţele BLS:

1.Se asigură securitatea salvatorului şi a victimei:

• trafic intens
• electricitate
• gaz
• apă
• structuri instabile în care sau sub care se află
victima
 Alte pericole:
• Substanţe toxice – exemplu:

- acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

• se foloseşte mască şi se părăseşte urgent
zona contaminată
- substanţe corozive
• se absorb prin piele şi tractul respirator
• se folosesc haine protectoare
 Alte pericole (continuare)
Boli transmisibile care necesită o protecţie specială în
timpul efectuării respiraţiei artificiale:
- Tuberculoza
- SARS

Nu se transmite hepatita B sau C sau CMV

Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV după
aplicarea manevrelor de resuscitare
 Secvenţele BLS (continuare):
1. Se evaluează starea de conştienţă a victimei:
Se scutură uşor de umeri şi se întreabă cu voce tare: “
s-a întâmplat ceva?”
Scuturaţi şi strigaţi
 Secvenţele BLS (continuare):
3A. Dacă victima răspunde verbal sau prin mişcare:

• Se lasă în poziţia în care a fost găsită (cu condiţia sa

fie în siguranţă), este evaluată starea victimei şi, dacă
este necesar, se caută ajutor
• Se trimite o persoană după ajutor sau, dacă
salvatorul este singur, lasă victima şi se duce chiar el
după ajutor
• Se reevaluează periodic
 Secvenţele BLS (continuare):
3B. Dacă victima nu răspunde:
• Salvatorul trebuie să strige după ajutor;
• Dacă poziţia victimei nu permite o evaluare completă, atunci
victima va fi aşezată în decubit dorsal;
• Se deschid căile aeriene plasând o mână pe frunte şi cu
blândeţe, se împinge capul spre spate, păstrând policele şi
indexul libere pentru eventuala pensare a nasului (dacă va fi
necesară ventilarea);
• Se îndepărtează orice obstrucţie vizibilă din cavitatea bucală a
victimei (inclusiv dantura bine fixată);
• Cu vârfurile degetelor sub menton se ridică bărbia victimei
pentru a deschide căile aeriene
Curăţarea digitală a
cavităţii bucale

Se va efectua numai
pentru îndepărtarea
corpilor străini solizi,
vizibili.
Eliberarea căilor aeriene

• Hiperextensia capului
• Ridicarea mandibulei
ATENŢIE!
Se va evita extensia capului
dacă există suspiciunea de
traumatism de coloană
cervicală!!!
 Secvenţele BLS (continuare):
• Menţinând căile aeriene deschise, salvatorul va încerca
să stabilească timp de maxim 10 secunde dacă victima
respiră normal (se exclud mişcările ventilatorii ineficiente,
“gasp-urile”):
• Privind mişcările peretelui toracic anterior
• Ascultând, la gura victimei, zgomotele respiratorii
• Simţind fluxul de aer pe obraz
Verificarea respiraţiei

• Priviţi mişcările toracelui

• Ascultaţi zgomotele respiratorii
• Simţiţi fluxul de aer
Atenţie!
Toate acestea nu trebuie să dureze
mai mult de 10 secunde, după care
hotărâţi dacă pacientul respiră sau
nu.
 Secvenţele BLS (continuare):
5A. Dacă victima respiră normal:
• Se pune în poziţia de siguranţă
• Salvatorul va trimite pe cineva după
ajutor, iar dacă este singur va lăsa victima şi
se va duce după ajutor
• Se reevaluează respiraţia
 Poziţia de siguranţă

• Dacă e cazul se îndepărtează ochelarii victimei

• Salvatorul îngenunchează lateral de victimă în
decubit dorsal menţinându-i membrele inferioare
întinse
• Braţul de partea salvatorului se poziţionează în
unghi drept cu corpul, cotul fiind îndoit şi palma
orientată în sus
Poziţia laterală de siguranţă – Faza I
Poziţia laterală de siguranţă – Faza II

Braţul de partea pusă

se aduce peste torace
şi se poziţionează cu
palma în contact cu
obrazul de aceeaşi
parte cu salvatorul
Poziţia laterală de siguranţă – Faza III
• Salvatorul prinde membrul inferior de partea opusă
cu mâna chiar deasupra genunchiului şi îl trage în sus,
dar păstrând contactul piciorului cu pământul (o
flectare incompletă a coapsei pe abdomen).
• Menţinând mâna victimei sub obraz, se trage
membrul inferior de partea opusă şi se întoarce
victima pe o parte, spre salvator.
Poziţia laterală de siguranţă – Faza III
Poziţia laterală de siguranţă – Faza IV
• Se ajustează poziţia membrului inferior de
deasupra astfel încât coapsa şi genunchiul să fie
flexate în unghi drept;
• Se împinge şi se menţine capul spre posterior
pentru a asigura libertatea căilor aeriene; această
manevră se realizează prin ajustarea poziţiei
mâinii sub obraz;
• Se verifică respiraţia la intervale regulate.
Poziţia laterală de siguranţă – Faza IV
 Secvenţele BLS (continuare):
5B. Dacă victima nu respiră, sau prezintă mişcări
respiratorii ineficiente sau “gasp-uri” ocazionale:
• Salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, iar dacă este
singur va lăsa victima şi se va duce după ajutor; la
întoarcere va începe ventilarea victimei;
• Se poziţionează victima în decubit dorsal;
• Se administrează lent două ventilaţii eficiente (fiecare
trebuie să determine ridicarea şi coborârea peretelui
toracic anterior).
 Respiraţia artificială -metode
• Gură la gură
• Gură la nas
• Gură la gură şi nas – la sugari şi nou născuţi
• Gură la traheostomă
• Gură la masca facială
Respiraţia artificială- gură la gură

• Se menţine extensia
capului şi ridicarea bărbiei;
• Cu policele şi indexul mâinii
care împinge capul se
pensează părţile moi ale
nasului;
• Se deschide puţin cavitatea
bucală a victimei, menţinând
însă bărbia ridicată
Respiraţia artificială gură la gură (continuare)

• Salvatorul inspiră profund,

pune buzele în jurul gurii
victimei asigurând o bună
etanşeitate şi expiră constant în
gura victimei; în timpul expirului
salvatorul va privi ridicarea
peretelui toracic anterior şi va
urmări menţinerea ridicată a
acestuia timp de 2 secunde, ca
într-o respiraţie normală.
Respiraţia artificială gură la gură (continuare)

• Menţinând extensia capului şi ridicarea

bărbiei, salvatorul îşi îndepărtează gura de
victimă şi aşteaptă producerea pasivă a
expirului;
• Urmează un nou inspir profund pentru
administrarea celei de-a doua ventilaţii
eficiente.
Verificarea revenirii toracelui
Respiraţia artificială gură la nas
• Când nu se poate deschide gura pacientului
(trismus);
• Când etanşeizarea gurii nu se poate realiza (plăgi
întinse, arsuri, traumatisme ale limbii);
• În cazul accidentelor de submersie, când se face
acest tip de ventilaţie artificială în apă, în cursul
salvării;
• Pacientul este poziţionat ca la respiraţia gură la
gură, dar cu mâna de pe regiunea mentonieră se
ridică mandibula până la închiderea gurii.
 Secvenţele BLS (continuare):
6. Salvatorul va căuta timp de maxim 10 secunde
existenţa semnelor de circulaţie sanguină
prezentă.
 Secvenţele BLS (continuare):
7A. Dacă salvatorul este sigur că a detectat semne de circulaţie
sanguină prezentă:
• Va continua ventilarea până când victima începe să respire
singură;
• La circa 10 respiraţii (sau la aproximativ 1 minut) va căuta din
nou semne de circulaţie (dar nu mai mult de 10 secunde de
fiecare dată);
• Dacă victima începe să respire spontan normal, însă rămâne
inconştientă, va fi pusă în poziţie de siguranţă, salvatorul va fi
pregătit să o reaşeze în decubit dorsal şi să reînceapă ventilarea
dacă respiraţia victimei se opreşte din nou.
 Secvenţele BLS (continuare):
7B. Dacă nu există semne de circulaţie sanguină (sau salvatorul
nu este sigur) se încep compresiile sternale
• Locul masajului cardiac extern – în jumătatea inferioară a
sternului, pe linia mediană, în punctul de maximă presiune
• Se folosesc ambele mâini ale salvatorului, cu degetele
întrepătrunse şi menţinute în extensie pentru a nu exercita
presiune pe coaste; de asemenea nu trebuie comprimat
abdomenul superior şi apendicele xifoid;
• Cu corpul în poziţie verticală, deasupra toracelui victimei, cu
coatele în extensie, salvatorul apasă deprimând sternul cu 4-5
cm.
Apăsaţi pe stern
astfel încât acesta
să coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut
Compresiile sternale (continuare)

• Fără a pierde contactul cu peretele

toracic, se întrerupe compresia,
permiţând revenirea sternului;
• Se continuă cu o frecvenţă de
aproximativ 100/minut.
 Raport compresii sternale – frecvenţă ventilaţii

• După 30 compresii se face extensia capului şi ridicarea

bărbiei şi se administrează 2 ventilaţii eficiente;
• Se reaşează rapid mâinile în poziţie corectă pe stern şi se
efectuează încă 30 compresii; se continuă compresiile în
raport 30:2;
• Salvatorul se va opri din administrarea ventilaţiilor şi a
compresiilor sternale doar pentru a căuta semnele de
circulaţie în cazul în care victima prezintă mişcări sau
respiraţii spontane; în alte circumstanţe resuscitarea nu ar
trebui întreruptă.
 Secvenţele BLS (continuare):
7B. Dacă nu există semne de circulaţie sanguină (sau salvatorul
nu este sigur) se încep compresiile sternale
• Locul masajului cardiac extern – în jumătatea inferioară a
sternului, pe linia mediană, în punctul de maximă presiune
• Se folosesc ambele mâini ale salvatorului, cu degetele
întrepătrunse şi menţinute în extensie pentru a nu exercita
presiune pe coaste; de asemenea nu trebuie comprimat
abdomenul superior şi apendicele xifoid;
• Cu corpul în poziţie verticală, deasupra toracelui victimei, cu
coatele în extensie, salvatorul apasă deprimând sternul cu 4-5
cm.
 Obstrucţia căilor aeriene la adult
• O victimă care se sufocă, adeseori îşi prinde
gâtul cu mâinile;
• Dacă obstrucţia de cale aeriană este parţială,
victima este agitată şi tuşeşte; poate exista un
zgomot respirator, un sunet muzical în inspir;
• Dacă obstrucţia de cale aeriană este completă,
victima nu poate vorbi, respira sau tuşi şi, în scurt
timp, îşi pierde cunoştinţa.
 Algoritmul resuscitării

• Dacă victima respiră, trebuie încurajată sa

tuşească; salvatorul nu va lua alte măsuri;
• Dacă victima dă semne de epuizare, nu
mai respiră sau se opreşte din tuşit, i se vor
administra lovituri interscapulo-vertebrale.
Obstrucţia căilor aeriene superioare

• Se îndepărtează proteze dentare

sau orice obiect vizibil din cavitatea
bucală a victimei
• Salvatorul se aşează lateral şi uşor
în spatele victimei
• 5 lovituri interscapulovertebrale
• Se verifică obţinerea dezobstrucţiei
după fiecare lovitură
Algoritmul resuscitării (continuare)
3. Dacă loviturile
interscapulovertebrale
sunt ineficiente, se încep
compresiile abdominale
4. Dacă victima devine
inconştientă – se începe
BLS
Cum să supravieţuieşti
unui infarct de miocard
când eşti singur?
 CHIAR SUNTETI
STRESAT SI SUPARAT...

Brusc incepeti sa simtiti o durere severa in

piept, care iradiaza in brat si in mandibula.Sunt
la doar 5km de cel mai apropiat spital de casa
dumneavoastra
 CUM SA SUPRAVIETUIESTI
UNUI INFARCT CAND ESTI SINGUR?

CELE MAI MULTE PERSOANE SUNT SINGURE

CAND SUFERA UN INFARCT MIOCARDIC. FARA
AJUTOR, IN CAZUL UNUI INFARCT SEVER,
PERSOANA AFECTATA SE SIMTE SLABITA SI
POATE SA ISI PIARDA CUNOSTINTA

CE ESTE DE FACUT?
 RASPUNS:
NU TREBUIE SA VA PANICATI CI TREBUIE SA
TUSITI PUTERNIC DE MAI MULTE ORI.
DE FIECARE DATA TREBUIE SA RESPIRATI
ADANC INAINTE DE A TUSI, TUSEA TREBUIE SA
FIE PUTERNICA SI PRELUNGITA, CA SI CUM ATI
VREA SA EXPECTORATI
RESPIRATIA SI TUSEA TREBUIE REPETATE LA
FIECARE DOUA SECUNDE PANA LA SOSIREA
AJUTOARELOR SAU PANA CAND SIMTITI CA
INIMA BATE IN MOD NORMAL
 RESPIRATIILE ADANCI REALIZEAZA O
OXIGENARE MAI BUNA IAR TUSEA CRESTE
PRESIUNEA INTRATORACICA, CA INTR-UN
MASAJ CARDIAC, MENTINAND CIRCULATIA
SANGELUI. DE ASEMENEA, CRESTEREA
PRESIUNII INTRATORACICE AJUTA INIMA SA
ISI REIA RITMUL NORMAL. IN FELUL ACESTA
VICTIMELE UNUI INFARCT MIOCARDIC POT SA
AJUNGA LA SPITAL.
 SA NU CREDETI CA SUNTETI FERIT
DE UN INFARCT MIOCARDIC PENTRU
CA AVETI MAI PUTIN DE 30 DE ANI.
IN PREZENT, DIN CAUZA
SCHIMBARILOR STILULUI DE VIATA,
INFARCTUL DE MIOCARD AFECTEAZA
PERSOANE DE TOATE VARSTELE.