Sunteți pe pagina 1din 11

Tromboflebita

Studenti: Titire Vlad Vasile, Micu Anca, Balan Cristina, Vranceanu Ionela, Oasenegre Viorel, Donciu Raluca, Moisa Bogdan

Definitia bolii

Prin tromboflebita se intelege ocluzia care apare intr-un teritoriu venos prin formarea unui trombus insotita de modificari de tip inflamator la nivelul peretelui vascular si spatiului perivenos. Acestea pot fi impartite in profunde si superficiale. Tromboflebitele profunde se refera la afectarea venelor din profunzime, iar cele superficiale la afectarea venele subcutanate.

Clasificare

Venele membrelor inferioare si superioare sint dispuse in doua sisteme: sistemul venos superficial, situat imediat sub piele si sistemul venos profund, situat sub fascia musculara, printe muschi. Venele superficiale sint legate de cele profunde prin vene perforante. Acestea sint prevazute cu valve care permit trecerea singelui intr-un singur sens: dinspre venele superficiale spre cele profunde. De asemenea si venele profunde sint prevazute cu valve, care directioneaza singele spre inima si nu permit refluxul (intoarcerea) acestuia. Sistemul venos profund este calea principala de retur al singelui la nivelul membrelor, el fiind responsabil de 80-85% din returul venos. In consecinta, avem doua tipuri de tromboflebita: profunda si superficiala.

Tromboflebita superificala afecteaza venele sistemului venos superficial, cel mai adesea la nivelul membrului inferior, dar poate afecta si venele membrului superior. In tromboflebita profunda tromboza si inflamatia afecteaza venele sistemului venos profund, deci cel principal. Tromboflebita superficiala: apare frevent la persoanele cu varice. Tromboflebita superficiala dureaza in medie doua-trei saptamini. Cel mai frecvent ea cedeaza prin aplicarea de unguente locale, de doua ori pe zi Tromboflebita profunda - Dintre complicatiile amintim edemul pulmonar, gangrena de origine venoasa, sindromul postflebitic, leziunile cutanate.

Etiologie/Factori declansatori

interventiile chirurgicale mai ales cele pe micul bazin si cele ortopedice traumatismele majore sau fracturile care implica operatii si imobilizare imobilizarile prelungite varsta dupa 40 de ani creste frecventa trombozelor sexul in 60% din cazuri predomina femeile fumatul sarcina ( mai ales in ultimul trimestru) si perioada postpartum antecedentele de tromboflebita venoasa profunda contraceptivele orale tratamentele de substitutie hormonala pe baza de estrogeni obezitatea factori medicali : insuficienta cardiaca, infarctul de miocard, cancerele viscerale ( de stomac, de pancreas, de ficat, de cai urinare), afectiuni vasculare, accident vascular cerebral, manopere medicale ( cateterizari venoase, perfuzii)

Semne clinice/Caracteristici

Un cheag risca sa se formeze atunci cand o persoana sta prea multa vreme alungita sau imobilizata: de exemplu, ca urmare a unei interventii chirurgicale, mai ales cand aceasta se face pe micul bazin sau pe membre, sau dupa o nastere. El poate aparea, de asemenea, ca urmare a imobilizarii unui membru prin gips sau din cauza unei compresiuni mai mult sau mai putin indelungate a unei vene, de exemplu la femeie la sfarsitul sarcinii sau dupa un zbor prelungit cu avionul fara a parasi scaunul.

Modificari clinice si paraclinice

In cadrul tromboflebitei profunde se disting doua stadii: stadiul preedematos caracterizat prin febra de 38, tahicardie ( n.r. - accelerare anormala a batailor inimii), o durere spontana la nivelul gambei sau plantarei, greutate si schiopatare, cresterea temperaturii locale; tromboza venoasa care se manifesta prin aparitia unui edem (n.r. - umflatura) dur, cald, lucios, uneori violaceu la nivelul gambei.Explorarea cea mai importanta este echografia doppler care arata localizarea si intinderea trombozei, constituind o punct de reper pentru a urmari evolutia ulterioara a trobozei.

Examen clinic

Inspecie: edemul poate fi cauzat de obstrucia venoas acut (ca n tromboza venoas profund) sau de refluxul venos superficial sau profund, ori poate fi cauzat de o eventual insuficien hepatic, renal, decompensare cardiac, infectie sau traumatisme. Limfedemul poate fi primar sau secundar supraproduciei de limf, datorit hipertensiunii venoase severe. Percuia: se poate face un test clasic, util pentru a vedea dac segmentele venoase sunt interconectate. Cu pacientul n ortostatism, se percut un segment venos ntr-un anumit loc, n timp ce o mn examinatoare palpeaz unda pulsului ntr-o alt locaie.

Teste functionale

Testul Trendelenburg: este un test clasic care ajut la diferenierea refluxului venos superficial de incompetena valvelor venoase profunde. Membrul inferior este ridicat pn se produce colabarea tuturor venelor superficiale, iar punctul de reflux suspectat din sistemul venos profund este ocluzionat prin compresie manual. Pacientul este apoi rugat s se ridice n ortostatism i se observ umplerea varicozitilor distale. Dac varicozitile distale rmn goale, nseamn c refluxul se produce n principal prin varicozitatea periferic pe care am ocluzionat-o. Incapacitatea de a preveni umplerea rapid a varicozitii n ciuda ocluzionarii manuale a punctului suspectat de reflux sugereaz c este implicat o alt cale de reflux. Reumplerea rapid a varicelor n ciuda ocluzionrii trunchiului proximal sugereaz refluxul n sistemul profund sau insuficiena valvelor venelor perforante multiple.