2012-2013

Curs 1 - introducere

MEDICINA INTERNA
Prof. univ.dr. Liana MOS

Definitie
Boala acut un episod de durat destul de scurt la sfritul creia pacientul i reia activitatea normal. Boala cronic o boal de lung durat care genereaz incapacitatea permanent, parial sau total, este o alterare organic sau funcional care oblig bolnavul s-i modifice modul su normal de via i care persist mai mult timp.

Semnele
manifestri obiective produse de boal, observate de bolnav i completate de medic prin propriile simuri (de ex. suflu, ral, matitate etc)

Simptomele
au caracter subiectiv, fiind relatate de bolnav , sunt variabile de la caz la caz, dup modul de percepie i nu ntotdeauna au o traducere obiectiva( febr, cefalee, insomnie, astenie, sughi, dispnee etc)

Sindromul
grup de simptome i semne care exprim o stare patologic, care au mecanism fiziopatologic comun; permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic; pentru elucidare sau confirmare se fac investigaiile complementare ct mai posibil intite. Concluzia care rezult din analiza simptomelor, a semnelor i confirmarea prin analize ne ndrum spre un diagnostic care poate fi i un sindrom.

EXAMENUL FIZIC

INSPECTIA
ASPECTUL GENERAL STATUSUL NUTRITIONAL ATITUDINI PARTICULARE SIMETRIA POSTURA SI POZITII ANTALGICE VORBITUL

Examenul clinic
Examinarea pacientului se execut ntr-o camer linitit, cald, i bine aerisit. Dup terminarea interviului se prsete camera, sau se pune un paravan, pentru ca pacientul s se dezbrace cu scoaterea tuturor obiectelor de mbrcminte. nainte de msurarea semnelor vitale pacientul st cteva minute astfel nct s nu fie afectat de emoii sau de efortul de deplasare n camera de examinare. Pacientul se afla n ezut sau culcat.

PREGATIREA

EXAMENULUI FIZIC
PACIENTUL DEZBRACAT ECHIPAMENT: STETOSCOP, TESIOMETRU, HALAT, MANUSI PENTRU ANUMITE MANEVRE SPALA-TE PE MAINI INAINTE SI DUPA FIECARE EXAMNIARE ASEAZATE IN DREAPTA PACIENTULUI PENTRU EXAMENUL FIZIC RECAUTII LA PACIENTII CU RISC DE CONTAGIOZITATE

Examenul Fizic

NOTIUNI DE BAZA
INSPECTIA PRIVIM PACIENTUL PALPAREA ATINGEM PERCUTIA LOVIM AUSCULTATIA - AUZIM

SEMNELE VITALE
Semnele vitale includ msurarea: temperaturii, rata respiraiei, normal ntre 16 i 20
puls, TA saturaia cu oxigen a sngelui cand este cazul

INTOCMIREA FOII DE OBSERVATIE

FOAIA DE OBSERVAIE CLINIC

Foaia de observaie clinic (FO), reprezint un act cu tripl semnificaie: document medical i tiinific, medico-judiciar i contabil. FO document medico-tiinific cuprinde datele personale ale pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, i dg. de externare, ziua i ora internrii precum i datele de la externare.

FO cuprinde cinci pri:

Partea 1- datele personale ale pacientului Partea II anamneza Partea III examenul obiectiv la internare Partea IV foaia de evoluie i tratament Partea V epicriza

Partea 1
Datele personale ale pacientului Cuprinde date de identificare ale pacientului: nume, vrsta, sex, adresa i numr de telefon, grup sanguin, stare civil, locul de munc i ocupaia, data i ora internrii, dg. de trimitere i dg. la internare.

 Vrsta pacientilor n copilrie predomin bolile infectocontagioase (scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsiv), boli congenitale, rahitismul etc n adolescen angina streptococic cu complicaiile ei, reumatismul poliarticular acut, glomerulonefrita acut, cardita reumatismal; hepatita acut viral, tuberculoza pulmonar, boli hormonale legate de pubertate

 Adulii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din copilrie (stenoza mitral); boli ctigate prin anumite obiceiuri, alimentaie, alcool, fumat, stress: ulcer, diabet zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemic acut i cronic, etc Vrstnicii au o patologie specific legat de bolile neorodegenerative, ateroscleroz, accidente neurologice, neoplazii = cancere cu diferite localizri, sa.

ANAMNEZA
1. Motivele internarii 2. Antecedente heredo-colaterale: 3. AP fiziologie 4. AP ptologie 5. Conditii de vaiata 6. Conditii de munca 7. Istoricul bolii

Ancheta amnunit a:
Condiiilor de via i munc: noxe profesionale, expunere la diverse substane nocive, mediul profesional: morari, mineri, a. - anamneza

profesional si ruta profesional

Depistrii factorilor nocivi n mediul ambiant al pacientului: umezeala, frig, mucegai sa obiceiuri nocive: sedentarismul, patoalimentatie, factori nocivi familiali : fumatul pasiv, disfunctii familiale, viata sexual promiscura

Fumat, consum cronic de alcool, droguri Medicaiei administrate anterior internrii

Motivele internrii
Acuzele, simptomele principale la internare:
durere, greuri, vrsturi, scaune cu snge, sput hemoptoic, febra, oprirea tranzitului intestinal a.

1. MOTIVELE INTERNRII:

cuprind toate semnele i simptomele pe care le poate preciza pacientul -Ex. dureri precordiale, palpitaii, dispnee dup efort ne orienteaz spre o boal cardiac; tuse productiv, febr spre o afectiune acuta respitratorie; disurie, dureri lombare, frisoane, febr spre o infecie urinar inalta.

Durererea= simptom
Anamneza metodica completa, bine condusa, trebuie sa cuprinda urmatoarele date: modalitatile de debut conditiile de apritie/disparitie sediul durerii caracterul durerii intensitatea durerii durata durerii Fenomene de acompaniere Daca este primul episod a sau nu?

EX: Cefaleea= simptom

Cea mai frecvent de tip tensional. Poate fi episodic sau cronic dar fr semne de HIC (vrsturi in jet, fotofobie). Criterii pentru dg + de cefalee de tip tensional - cel puin dou dintre:
Caracter de presiune sau tensiune Moderat sau sever ca intensitate Localizare bilateral Nu este agravat de activitatea fizic Fr cauze organice prin istoric, ex. fizic sau neurologic

Definiii de termeni: Cefaleea: durere prelungit , ore sau zile. Cefalalgia: durere de cap paroxistic, intens, de durat mai scurt, de regul sub 1 or. Migrena: este cefaleea care survine n accese cu durat variabil, de la ore la 1-2 zile, are evoluie cronic, cu o frecven a acceselor migrenoase variabil. 18% la F i 6% M

Nevralgie trigeminala

Atacul acut de glaucom

Hemicranie

Durere sinusala

Zona Zoster oftalmica

Aura vizuala Atentie Orice cefalee cu debut recent sau care isi modifica caracaterele, de ex. Trezeste bolnavul noaptea din somn = HIC?? Controlul nervilor cranieni, cmpul vizual, micrile oculare, reflexele corneene, palparea arterelor temporale (arterita temporal) i regiunea occipital (nevralgii occipitale), punctele sinusale i ex. ORL pentru membranele timpanice.

Ex.complementare:

Ex directa. S. meningeale

Ex. FO

CT/RMN

Cefaleea secundara in:

tumori primitive sau secundare - doar 50% dau HIC i cefalee infecii intracraniene HTA necontrolata hipoxie cerebral hipoglicemii boli oculare, sfera ORL: sinuzite, otite sau alte afeciuni ale urechii Arterita cu celule giante (arterita temporal sau arterita Horton) trebuie avut n vedere la pacienii peste 55 de ani: durere la tmple, artere temporale palpabile, tulburri de vedere Artera dilatata, tortuoasa si dureroasa, palpabila la nivelul tamplei, rosie insotita de cefalee migrenoasa

Pacienii cu cefaleee aparent benign au un risc egal pentru cefalee secundar ceea ce impune in cazul modificarii caracterului durerii sau la apariia unor noi simptome s evalum paientul n sensul cefaleei secundare.!!!!!!

Lipotimia = simptom
Definiie
pierderea tranzitorie a contienei provocat de hipoperfuzie cerebral. Apare n ortostatism.

Simptome:
astenie extrem ameeli ntunecarea vederii senzaie de cdere iminent care previne de regul lovirea prin cdere. La ex. clinic: pacientul este palid, puls filiform slab perceptibil, hipoTA. La 1-2 min. revine starea normal, cu revenire senzorial complet.

Sincopa = simptom
Definiie: pierdere temporar a cunotienei brutal, fr prodrom, de regul cu rrirea btilor cardiace (bradicardii sau bradiaritmii) i scderea TA. CAUZE 55% sunt vaso-vagale- sau neurogene cele mai frecv. 35% posturale: hipovolemii, postp la varstnici, hipoTA 10% cardiace- pacient palid, fara puls +/- convulsii 10% neurologice: AIT, migrena la copii, aura epileptica, HIC brutala hemoragii subarahnoidiene 5% metabolice: hipoxia, hiperventilatia, hipoglicemia, intoxicatii cu etanol sau medicamentoase, 5% hiperreactivitatea carotidiana, sincopa de efort 10% de cauze necunosute

Tremorul -= cel mai frecvent semn al unor afectiuni neurologice

Tremorul Parkinsonian miscari de a numara banii membre, trunchi, cap cu debut de regula dupa 60 de ani. De regula debuteaza pe o parte si se extinde la partea contralaterala Tremor cerebelos: sau "intentional +/- alte manifestari neurologice: ataxie (mers cu baza de sustentatie larga), tulburari de vorbire dizartrie, nistagmus (miscari rapide involuntare ale ochilor orizontale, verticale sau rotatorii), tulburari de echilibru si tremor postural al trunchiuli si al gatului

Tremorul = cel mai frecvent semn al unor afectiuni neurologice dar SI ALTELE!!!
Tremorul alcoolic : frecven medie, amplitudine mare, mai accentuat cnd tinde minile i nchide ochii Tremor psihogenic sau isteric, in repaus sau in miscare, apare si dispare brusc si creste in perioadele de stres

Tremorul = cel mai frecvent semn al unor afectiuni neurologice dar SI ALTELE!!!
Asterixis- sau flapping temor- tremorul caracteristic insuficienei hepatice Tremorul fiziologic functional in anxietate, stari de epuizare psihica sau organic in hipoglicemie, hipertiroidism, intoxicatii cu metale grele, stimulenteenergizante, sevraj sau febra sindrom hiperkinetic

Convulsiile = semne
Etiologie: Metabolice: electrolii, glucoza, Ca++, Mg++, a. Toxine: pupile miotice (strnse)/dilatate (midriatice), exces de salivaie, etc. Anamnez pentru consum de droguri sa abuz de medicamente psihotrope sau psiholeptice. Hipoxie cerebrala Meningite, meningoencefalite Tumori sau alte procese de HIC: hematoame subdurale, sngerri subarahnoidiene, tumori. Convulsiile febrile
ntotdeauna sunt autolimitate, scurte, 4-5 min., pn la mx. 15 min. Faz postictal scurt cu revenirea prompt la statusul mintal preictal. Dac statusul post ictal este mai ung sau apar mai multe convulsii succesive vezi epilepsia.

Status Epilepticus: convulsii prelungite, >15 minute, semne sau simptome neurologice focale i un status postictal prelungit, emisie de fecale i urin. Leziuni orale prin mucarea limbii.

Istoricul bolii
Istoricul bolii actuale Presupune interogatoriul asupra modului de debut al bolii actuale, tratamente urmate de la debutul bolii, modul n care au influenat evoluia bolii, alte boli asociate.

Istoricul bolii
Suferinele care au determinat prezentarea la medic n vederea internrii pot avea mai multe forme de percepie subiectiv: debutul cel mai probabil al bolii actuale si simptomatologia la debut poate fi apreciat aproximativ sau poate avea un debut cert , fixat printr-un examen clinic anterior specializat. debutul aparent al bolii poate fi sesizat de bolnav o dat cu agravarea bolii: de ex. n cazul afeciunilor cardiace, cnd apar primele simptome: durere precordial prelungit, dispnee de efort agravat, edeme, oligurie, scdere ponderal a. Istoricul bolilor asociate, tratamente urmate, modul n care au influenat evoluia bolii actuale.

De regula ancheta medical trebuie dirijata n funcie de simptomele semiologice standard:

precizarea naturii exacte a simptomelor enumerate: dispnee, durere precordial a. caracterul: circumstane de apariie i dispariie, orar, ritmicitate, durata, sediu. existena unor simptome asociate de ex. In cazul unei colici abdominale pot sugera diagnosticul: greuri, vrsturi, oprirea tranzitului pentru gaze si fecale ocluzie intestinala.

Modul de debut al bolii actuale poate fi:

Acut Supraacut sau brutal n plin stare de sntate Insidios, lent i progresiv, cu alterarea progresiv a strii generale sau apariia unor complicaii acute Inaparent, nedecelat de pacient care este ndrumat la spital n urma unui control medical de rutin la care se deceleaz modificri obiective sau ale probelor biochimice sau paraclinice.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Aspectul clinic general

Aspectul general al bolnavului poate fi sugestiv:
anxietate, depresie, facies suferind, nelinite a.

Alterarea strii de contien:

somnolen, obnubilare, com.

Atitudine
Atitudinea poate fi
activ particip la evenimentele din jur sau pasiv pacientul este inert, apatic, nu coopereaz la examinare

Nu uitai Examenul clinic ncepe din primul moment de contact vizual cu pacientul!!

EXAMENUL OBIECTIV
INSPECIA const n observarea vizual a semnelor de boal pe toat suprafaa corpului i n cavitile accesibile . Inspecia se va ncepe cu extremitatea cefalic, urmat de gt, torace, membrele superioare, abdomen i membrele inferioare. Este imperios necesar de a efectua examenul n poziie static i apoi n micare

Examenul obiectiv va urmari aspecte psihice si somatice:

starea de constienta; constitutia morfologica - tipul contitutional; talia, inaltimea, greutatea; starea de nutritie; echilibrul static (postural); echilibrul dinamic (mersul);

Examinarea starii de constienta

Incepe o data cu luarea datelor anamnestice si se continua prin
examenul obiectiv urmarind reactia la stimuli verbali: stari confuzionale, imposibilitatea de a raspunde la intrebari si reactia la stimuli durerosi. Starea de constienta ar putea fi influentata de: varsta, stari emotive, afectiuni psihice cronice, afectiuni somatice cu influenta psihica, traumatisme cranio-cerebrale, infectii; afectarea starii de constienta va determina medicul sa apeleze justificat la anturajul bolnavului si la consultul interdisciplinar pentru obtinerea infomatiilor.

Depistarea riscului vital!!!

Starea psihica:
Se apreciaza urmarindu-se tipul psihologic- constitutional care poate fi echilibrat
comunicativ, cooperant, retinut

dezechilibrat
necomunicativ, necooperant, revendicativ

Reactia comportamentala psihosomatica pote fi:

favorabila, defavorabila absenta = pacient obnubilat ATENTIE RISC VITAL!!!!

Perimetrul abdominal

O circumferin a taliei de peste 88cm pentru femei sau 102cm pentru brbai (obezitatea abdominal) este, de asemenea, un indiciu de risc cardiovascular crescut.

Greutatea nu poate face o evaluare corecta a masei de tesut gras.

BMI=IMC = Greutate (kg)/inaltime (m) la patrat kg/m2.
Valori normale: 19-25; Sbponderal < 19; Supraponderal > 25, Obez > 30 Valabil pentru cei ntre 18-70 de ani.

Tipuri de obezitate
Hiperpalzic din copilrie Hipertrofic de aport Andriod dispoziie rizomelic Ginoid dispoziie fesier i pe coapse Abdominal

Cnd IMC este mai mare de 30 rata mortalitii este cu aproximativ 50% mai mari dect la cei normoponderali.

Subnutritia
Definiie: IMC sub 18,5Kg/m2 sau pierderea a peste 10% din greutate n 3 luni. Denutriia extrem se numete caexie. Simptome: astenie, frilozitate pierderea apetitului iritabilitate apatie uneori hipo- sau areactivitate, pn la stupor Diaree Retard psihic la copii

Pozitiile antalgice

Ofera unele date pentru diagnosticul general si se apreciaza observand aspectul atitudii corpului si pozitia pacientului. Poziia de rug mahomedan genupectoral n pericardita exudativ Anteflexie cu pumnul n epigastru pentru calmarea durerii n pancreatit, ulcer perforat

Pozitiile antalgice
Imobil, nelinistit, anxios, palid, in infarctul mioacrdic Mobilitate redusa in lombalgii violente cu flectia antalgica a coloanei, durere accentuata de miscare Pacient palid, nelinitit n colica renal nu i gsete poziia Ortopnee n insuficiena cardiac/ criza de astm bronic.

Echilibrul dinamic - mersul

Spastic mers rigid, greoi - scleroza in placi, Forfecat parapareza spastica Cosit hemipareza spastica pareza de SPE; Stepat ridicarea exagerat a genunchiului i aruncarea plantelor care lovesc solul parez de sciatic popliteu extern

Echilibrul dinamic - mersul

Mers talonat ridicarea exagerat a gambelor i atingerea solului iniial cu clciul apoi cu planta Rigid mers cu pasi mici, bolnavul parc fuge dup centrul de greutate, corpul aplecat - boala Parkinson - degenerativ Cerebelos ebrios cu baz larg de sustentaie De ra leganat n miopatii, luxatii congenitale de sold

Nu uitai Examenul clinic ncepe din primul moment de contact vizual cu pacientul!!

FACIES
Faciesul pletoric - la obezi : coloare rou aprins, congestionat Faciesul mitral- cianoza pomeilor, a buzelor Faciesul Cushingoid - faa rotund, de lun plin, cu hirsutism la femei (diabetul femeilor cu barb) Faciesul vultuos - n stri febrile Congestia pometului de partea pn. Semnul Vaquez Facies hipotiroidian - Faciesul infiltrat cu aspect buffi, dispariia pilozitii n treimea extern a sprncenelor Faciesul hipocratic: palid, teros, ochii nfundai n obite Faciesul hipertiroidian: exoftalmie bilateral, fanta palpebral lrgit, privire strlucitoare, anxioas, sindrom hiperkinetic

 Pleoape
Edematiate matinal: renale sd nefrotic, hipotiroidism Edem tranzitor perimenstrual, dupa contraceptive Ptoza palpebrala

Pupile
Asimetrie pupilara (mioza) Sd. C.B. Horner Sifilis tertiar Semnul Argaille Robertson Arcul corneean senil

Conjunctive:
Hiperemice in poliglobulii, conjunctivite, alte afectiuni oculare Icterice afectiuni heptobiliare

Paloare

Tulburari pigmentare
Cheratoza solara

Cianoza periferica

Telangiectazii

Hiperpigmentarile circumscrise

Sindromul

Peutz-Jeghers

Nevi pigmentari

 Pleoape
Edematiate matinal: renale sd nefrotic, hipotiroidism Edem tranzitor perimenstrual, dupa contraceptive Ptoza palpebrala

Pupile
Asimetrie pupilara (mioza) Sd. C.B. Horner Sifilis tertiar Semnul Argaille Robertson Arcul corneean senil

Conjunctive:
Hiperemice in poliglobulii, conjunctivite, alte afectiuni oculare Icterice Palide

 Exoftalmia retractilo-palpebrala sau oftalmopatia infiltrativa se manifesta prin dureri oculare, hiperlacrimatie, vedere incetosata, diplopie. Obiectiv: retractie palpebrala, edem periorbitar, nevrita optica, edemul musculaturii perioculare.

Exoftalmia - protruzia globilor oculari se produce atat prin edemul retrobular cat si prin deschiderea accentuata a fantei palpebrale. Semn clinic in Boala Graves-Basedow hiperfunctia tiroidiana

Icterul

Sindromul Claude Bernard Hornner

Anhidroza pe hemifata respectiva mioza, ptoza palpebrala Cauze frecvente: Accidente vasculare cerebrale, Pesudoanevrisme carotidiene, Tumori, inflamatii, leziuni de hipotalamus, trunchi cerebral, maduva sa. Cancerul de varf pulmonar - Atentie !!! Poate fi si tranzitor (functional) in algii faciale (Nevralgie trigeminala pe ramura frontala)

Koilonichia

Apare in anemiile feriprive cronice severe, pelagr, avitaminoza B6; . Este asociata cu sindromul Plumer Vincent = disfagia sideropenica: sialoree (hipersalivatie), tulburari de deglutitie disfagie datorita leziunilor mucoase esofagiene. Pacientii cu P-VS acuza arsuri la nivelul mucoasei bucale si a limbii, atrofia papilelor limba depapilata. Sd. Plumer Vincent trebuie recunoscut deoarece este considerat un sd preneopazic Angular cheilitis datorita incidentei crescute a and glositis neoplaziilor esofagiene cu celule scuamoase

Cianoza
Cianoza central buze, limb asociat cu cianoza patului unghial, tegumente, extremiti. n cianoza periferic culoarea buzelor i a limbii este normal; se datoreaza unei insuficiene circulatorii periferice cu desaturerea hemoglobinei n periferie prin staz.

Hipocratismul digital
Pierderea unghiului normal intre cuticula si unghie <165 Cresterea convexitatii unghiale Bombarea degetelor - aspect de bat de toba

Degete hipocratice la o femeie de 33 de ani cu hipertensiune pulmonara primitiva.

hiperpigmentara, negricioasa, imprecis, de regula prezenta in partea posterioara si laterala a gatului, axila, ombilic sau alte zone. Aparela obezi, in DZ II ca semn de insulinorezistenta, caracter familial, sau pot fi induse medicamentos. Paraneoplazice - Acanthosis nigricans maligna: de regula implicarea mucoaselor sugereaza caracterul paraneoplazic al leziunii. Placarde pigmentare predominant la plici i n cavitatea bucal. Se asociaza cu adenocarcinoame digestive (91%), cel mai frecvent gastric sau pulmonare.

Acanthosis nigricans este o leziune cutanata

Minile:
Atenie la: aspectul mini i degetelor: deformaii, modificri de culoare (cianoza, paloare), forma unghiilor.

Impregnare cu nictotina

Onicomicoza

Unghii friabile carente vitaminice

Xantoame, xantelasme si arcul corneean senil se asociaza cu risc crescut de boala coronariana.

Xantelasma

Gerontoxon sau arc corneean senil

Xantoame

Xantoame eruptive

EDEME SIMETRICE
Hipopresiune oncotica:
Hipoproteinemii prin deficite de sintez: (malnutriie, ciroze hepatice decompensate parenchimatos) sau pierderi excesive de proteine (renal proteinurii din sindroamele nefrotice afectiuni glomnerularecu insotite de cresterea permeabilitii capilare, afectiuni digestive de ex, gastrita hipoertrofica Menetrier a alcoolicului). Insuficiena ventricular dreapt, Stadii tardive de ciroza hepatica, dup apariia ascitei sau asociat hipoproteinemiei), Insuficien venoas cronica (incompeten valvular cu alterarea ntoarcerii venoase de la nivelul membrelor inferioare), Obstrucii limfatice (adenopatii retroperitoneale primitive sau secundare, sindroame de compresiuni n pelvis TU maligne genitale, rect a), obezitatea (alterarea ntoarcerii venoase i limfatice).

Creterea presiunii hidrostatice:

Edemul asociat insuficienei venoase cronice se accentueaz cnd piciorul este aezat mai mult timp n jos, si la sfritul zilei), este distal, cu caracter progresiv ascendent.

Pot fi dificil de decelat cantiti mici de fluid interstiial. Se observ atent perimaleolar, deoarece acumularea de lichid determin dispariia osului maleolar, umple spaiul dintre tendoanele extensoare. Semnul godeului

EDEME ASIMETRICE
Insuficiena venoas cr. edemul este asimetric, culoarea negricioas maronie/purpurie a tegumentelor prin impregnare cu hemosiderin secundar stazei prelungite a sngelui.

Ulcer varicos cr

Limfedem cronic.

Tromboflebit profund mi. dr.

Vasculite de hipesensibilizare leucoclastica

Cauze: Infectioase: virale, gonococice, ricketsioze, boala Lyme Colagenoze: LES, AR, SS Vasculite: Henoch- Schoenlein Crioglobulinemie Purpura palpabila

PALPAREA
SIMTIM CU MANA PULPA DEGETELOR
TEMPERATURA ELASTICITATEA TURGORUL CONSISTENTA DURERE SITUATII PARTICULARE

PRIN PALPARE DESCRIEM CARACTERELE UNUI SEMN FIZIC PARTICULAR

ELASTC SAU FERM MOBIL SAU IMOBIL DUREROS SAU NEDUREROS PULSATIL FLUCTUENTA DIMENSIUNEA

Statiile ganglionare ale extremitatii cefalice

Palparea

EXAMENUL FIZIC
INTOTDEAUNA DESCRIETI IN DELALIU CEEA CE GASITI LA EXAMINAREA PACIENTILOR DUMNEAVOASTRA Localizare, caractere: elastic, ferm, (ne)dureros, aderenta de tesuturile adiacente, culoarea tegumentului supraiacent, dimensiune Localizare topografica cat mai precisa: pacientul are o formatiune de 2X2 CM ferma,, fixata la tesuturile din jur, localizata in zona laterocervicala stg, fara modificarea aspectului tesutului supraiacent

PERCUTIA
tipuri de sunete normale
TIMPANISM LA NIVELUL ABDOMENULUI SONORITATE - LA NIVELUL PLAMANULUI MATITATE LA NIVELUL FICATULUI SAU SPLINEI

AUSCULTATIE

descriem ceea ce auzim

NORMAL SAU PATOLOGIC SILENTIUM AUSCULTATORIC FRECATURI CRACMENTE SUFLURI ZGOMOTE SUPRA ADAUGATE

EXAMINARI PARACLINICE SI DE LABORATOR

HEMOLEUCOGRAMA Teste de inflamatie: VSH, PCR GLICEMIE, UREE, CREATININA, TRANSAMINAZE RX PULMONAR EXAMEN SUMAR DE URINA ECHO EKG

EXAMENUL FIZIC
ASPECTE PARTICULARE SEMNELE VITALE FACIES, GAT Ex. TORACE Ex. CARDIOVASCULAR Ex. ABDOMEN Ex. MUSCULOSCHELETAL EXTREMITATI Ex. TESUT CELULAR SUBCUTANAT Ex. EXAMEN NEUROLOGIC DUPA CARE LISTA DE PROBLEME INVESTIGATII PARACLINICE UZUALE SI SPECIFICE DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL PLAN DE ACTIUNE

LISTA DE PROBLEME
ORGANIZAND PROBLEMELE PACIENTULUI IN ORDINEA IMPORTANTEI VA AJUTA SA IL PRIVITI CA PE UN PUZZLE: CUM SE ASAMBLEZA PIESELE IMPREUNA? CUM IMI PROPUN SA EVALUEZ ACESTE PROBLEME?

OBIECTIVE
Elaborarea DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL PE BAZA ANAMNEZEI, SEMNELOR FIZICE, EXAMENULUI CLINIC OBIECTIV, DATE PARACLINICE UZUALE SI SPECIFICE CARE SUSTIN DIAGNOSTICUL SI EXCLUD ALTE DIAGNOSTICE POSIBILE PLANUL TERAPEUTIC

Va multumesc!