Comunicarea Vestilor Proaste Pacientilor

COMUNICAREA VEŞTILOR PROASTE
PACIENTULUI
CUPRINSUL PREZENTĂRII:
Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
PREMISE( 1):
 particularitate a comunicării medicale;

 este un subiect puţin abordat în educaţia echipei
medicale;
 subiectul cunoaşte dezvoltare din 1984;
 apare ca reacţie la o politica medicala din anii
’50-’60 ce miza pe adevărul incomplet;
 50-70% din pacienţi doresc să afle adevărul
despre prognosticul lor chiar în condiţiile primirii
unor veşti proaste( Buckman);
PREMISE( 2):
 primirea veştilor proaste poate destabiliza

pacientul;
 comunicarea lor poate influenţa medicul sau
asistenta;
 literatura americană foloseşte formulări de genul
“How To….”, literatura europeană foloseşte
abordări mai umaniste;
 importante progrese în comunicarea cu
pacientul;
Premise
Dileme etice
Studiu clinic
DEFINIREA VEŞTILOR PROASTE( 1):
Nu sunt doar apanajul ştiinţelor medicale,
orice veste care afectează drastic si negativ perspectiva

pacientului în viitor,
noţiunea depăşeşte termenul de boală incurabilă, stadiu

terminal, moarte ,
Percepţia pacientului poate face orice veste ”proastă”.
DEFINIREA VESTILOR PROASTE( 2):
Exemple: - prognostic ad vitam

- decizie de tratament
- donare de organe
- dezvăluirea unei erori medicale
- status ireversibil, tulburări ale stilului de viaţă
- ameninţări la adresa bunăstarii fizice şi psihice.
vestea poate fi proastă atât pentru pacient cat si pentru

medic.
DĂM VESTEA PROASTĂ PACIENTULUI ?
PRO : - dreptul la informare;

- puţine dovezi ca ar dăuna
evoluţiei;
- posibilitatea de mobilizare
totală în lupta cu boala;
CONTRA : - frica de efecte, menajarea
pacientului;
- frica de afecte;
- familia protectivă;
Premise
Reacţia în faţa unei afecţiuni
terminale
Dileme etice
Studiu clinic
REACŢIA ÎN FAŢA UNEI BOLI TERMINALE( Kubler-Ross):
 Negarea
“ Laboratorul a făcut o eroare”
 Furia
“ Este vina ta(…)….!!!!”
 Pariul
“ Fac orice(…) ca să scap”
 Depresia
“ Nu mai există speranţă, nu ştiu ce să fac….”
 Acceptarea
“ Sunt gata să……”
REACŢIA ÎN FAŢA UNEI BOLI TERMINALE(Observaţii):
 Aceste faze pot apărea simultan sau într-o altă

ordine,
 este important de respectat dreptul pacientului la o a

doua opinie,
 un pericol este sinuciderea sau instalarea unui
negativism autodistructiv,
 acceptarea este punctul în care individul îşi acceptă

destinul, acceptă moartea,
 acceptarea lasă loc pentru speranţă, oricare ar fi ea.
Premise
Dileme etice
Studiu clinic
DILEME ETICE( 1) :
 pot să apară conflicte de principii etice:
Dreptul pacientului Cererea aparţinătorilor

de a fi în scopul evitării unui
pe deplin informat. şoc emoţional
 trebuie avută în vedere şi cultura:

Peru: - 45% din medici consideră că e bine să
informeze rudele şi să menajeze pacientul.
DILEME ETICE( 2) :
 Ascunderea veştilor proaste este incriminată

de etica medicală,
 oferirea unor false speranţe este considerată
periculoasă,
 comunicarea veştilor proaste fără a ţine cont de
aşteptările pacientului este considerată
nepotrivită
 atenţie la discrepanţe.
Premise
Dileme etice
Studiu clinic
Ce caută asistenta medicală în acest domeniu ?
Nici unul – contravine
principiului autonomiei
profesionale
Ca membru al echipei
Rolul medicale – asistenta
Asistentei trebuie să fie parte a
medicale echipei ce comunică
veştile proaste
Rol individual(2000)- în
servicii ca: ambulator,
TI.....
Moliere: “ ce bolnavi impertinenţi. Auzi, să aibă
pretenţii ca medicul să-i vindece. Datoria
medicului e să scrie reţete şi să primească
onorarii.E treaba bolnavului daca se vindecă
sau nu.”
De ce ?
 Medicii tind să adopte modele curative,
 asistenta medicală trebuie să adopte modele profilactice

şi de suport pentru pacient,
 de multe ori relaţia asistentă-pacient este mai solidă şi

permite o comunicare mai eficientă,
 asistenta ar trebui să cunoască aşteptările pacientului şi

ale aparţinătorilor.
Premise
Dileme etice
Studiu clinic
Protocolul SPIKES( 2006):
“S” = Stabilirea unui LOC PROPICE comunicării
veştilor proaste:
 Liniştit
 Cu telefon, batiste, fără surse de deranj
 Decide echipa( + psiholog, preot, aparţinători)
“P” = Perceptia. Evaluează cum îşi percepe pacientul
SPIKES
situaţia medicală.
“I” = Invitaţia. Întrabă-l dacă vrea să ştie mai multe
despre situaţia lui medicală.
 exista cazuri în care protocolul se opreşte aici
“K” = Cunoştiinţe.
 dă-i informaţia, evită limbajul medical
 avertizează-l printr-un “semnal”
“E” = Emotie. Fii empatic.
“S” = Sumar/Strategie. Repetă ce-ai spus şi stabileşte
un plan de asistenţă pe termen lung.
Premise
Dileme etice
Studiu clinic
OBIECTIVE
 informare şi aprofundare a problemei ;

 evaluarea concepţiei medicilor asupra
transmiterii veştilor proaste ;
 conceperea transmiterii acestora ca un
proces etapizat ;
 prezentarea unor opinii ale medicilor
comparativ cu informaţiile bibliografice ;
MATERIAL SI METODĂ:
 Am selectat un lot de 75 de medici din
specialităţi variate si conexe cu transmiterea
veştilor proaste, cărora le-am aplicat un
chestionar pretestat, format din 18 intrebări;
 Am evaluat aspecte ca :
 frecvenţa, locul şi timpul acordat transmiterii ;
 atitudinea medicului faţa de comunicarea veştii
proaste şi în timpul acesteia ;
 opţiunea medicului de a da vestea fie
pacientului, fie familiei şi implicarea ei in acest
proces ;
 reacţia pacienţilor la primirea veştii ;
Rezultate
Cat de des se comunica vesti proaste ?
Niciodata
4%
Saptamanal
28%
Rareori
34%
Cateva ori pe
luna
34%
Majoritatea medicilor chestionati ( 62%, n= 46 ) ajung frecvent in

situatia de a comunica vesti proaste pacientilor.
Caror categorii de pacienti ajunge sa li se
comunice o veste proasta in lotul studiat :
Altii
11
Pac. stadiu
12 terminal
12 Pac. internati
neurologie
19
Victime ale
24
accidentelor
28
Pac.
internati/trimi
si oncologie
0 10 20 30 Pac. internati
chirurgie
Credeti ca un pacient trebuie informat asupra unui
prognostic nefavorabil ?
ALT
RASPUNS
4%
IN FUNCTIE
DE CAZ
33%
DA
62%
NU
1%
Studiul lui L.Grassi, T.Giraldi*constata ca 44,8% dintre medici

comunica
intotdeauna si 46,6% comunica vestea proasta doar in functie de caz.
In ce situatii informati pacientul asupra
prognosticului nefavorabil ?
Com binatii de ras punsuri 5%
Cu acordul ps ihologului 4%
In functie de terapie, efecte 39%
La s olicitarea expre sa a
17%
pacie ntului
Indiferent de situatie 35%
Odata cu vestea proasta comunicati si
prognosticul “ ad vitam” ?
Altele 11%
De multe ori nu il comunic 11%
Il comunic familiei 26%
Intotdeauna 27%
La cererea pacientului 23%
0 5 10 15 20 25
In privinta acestui subiect datele se schimba deoarece comunicarea

prognosticului ad vitam poate conduce la erori de estimare.
Cui ii dati vestea proasta ?
60 75%
50
40
30
20 17%
5% 3%
10
0
Numai Numai Familiei si Alte
f amiliei pacientului pacientului raspunsuri
-in studiul mai sus amintit se constata un procentaj de 93,2% in ceea ce

priveste importanta participarii familiei la primirea vestii ;
Cu privire la aceasta comunicare si la cine trebuie sa
fie prezent am obtinut urmatoarele rezultate :
Pac. trebuie chestionat asupra
relatiilor cu familia si in functie de 19%
aceasta se va lua decizia invitarii ei
Pe langa pacient si familie ar fi bine

15%
sa asiste si un psiholog
Atat pacientului cat si familiei 56%
Numai pacientului, informatie strict

4%
personala
Numai familiei, ea poate sau nu

6%
transmite vestea pacientului
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
- 15% considera importanta prezenta unui psiholog ;

Unde realizati aceasta informare ?
In salon
6% 0% In cabinetul
15% de
consultatii
0% La telefon
Spatiu
special
79% amenajat
Altele
- 15% din lot folosesc spatii special amenajate pentru transmiterea

vestilor
proaste in vederea asigurarii unui cadru intim si familiar ;
Ce atitudine aveti fata de pacient ?
17%
26%
57%
Impersonala Empatica Compatimitoare
Reactia impersonala si compatimitoare constituie extreme periculoase

ce
pot afecta calitatea relatiei medic-pacient ;
Cat timp acordati transmiterii vestii proaste ?
< 15 Min.
3%
16%
31% Cateva minute
>15 Min
Cateva ore
9% sectionate in mai
41% multe sedinte
Altele
Ideala ar fi folosirea unei perioade suficiente de timp ( 41% ) sau

comunicarea in mai multe sedinte ( 16% ) pentru a asigura un suport
prelungit. Factorul TIMP i-si spune cuvantul.
Cati pacienti consultati pe zi ?
26%
36%
< 10 pac.
10 la 20
pac.
> 20 pac.
38%
Inainte de a transmite vestea proasta realizati o
informare prealabila a pacientului asupra
comorbiditatilor ?
14%
DA
NU
86%
-esentiala este o relatie prealabila bazata pe informare si implicare a

pacientului in decizii.Comunicarea unei cantitati mari de informatie
genereaza anxietate.
Care este cea mai frecventa reactie la aflarea
vestii?
Depresie reversibila cu suport 59%
Nepasare, negativism autodistructiv 2%
Furie, negare sau solicitarea unei a doua

optiuni 19%
Calm, raceala, cu interes mai mult pentru

datalii tehnice 11%
Ostilitate si suparare, transfer asupra

medicului 9%
0 10 20 30 40 50 60
Ati participat la cursuri legate de
comunicarea vestilor proaste ?
68
70
60
50
40
7
30
20
10
0
Da Nu
Opinii,păreri ( ponturi) :
Dată fiind tematica, propunerea unei metodologii
pare pretenţioasă ;
Opiniile medicilor confirma :
- Crearea unei atmosfere pozitive,

- explicarea afecţiunii pe inţelesul bolnavului,
- implicarea pacientului într-un parteneriat,
- posibilitatea de a fi parte activă în alegerea terapiei,
- în funcţie de structura psihologică orientarea pacientului
către psiholog, medicină alternativă, sacroterapie,
- comunicarea graduală a veştilor,
- disponibilitate pentru pacient şi familie.
Concluzii:
 pacientul trebuie informat asupra diagnosticului său, dar se

va ţine seama de moment, starea actuală ;
 comunicarea prognosticului ad vitam poate fi o sursă de erori ;
 esenţială este participarea familiei, locaţia şi de ce nu, un

psiholog ;
 trebuie stimulată empatia, transmiterea graduală ;
 depresia a fost cea mai frecventă reacţie observată.
Adevărul este un medicament cu o farmacologie proprie: dozele mici
sunt insuficiente şi pot afecta încrederea în medicament, dozele mari
pot sa dea intoxicaţii....
VĂ MULŢUMIM
V

Comunicarea Vestilor Proaste Pacientilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicarea Vestilor Proaste Pacientilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMUNICAREA VEŞTILOR PROASTE

 particularitate a comunicării medicale;

 primirea veştilor proaste poate destabiliza

Nu sunt doar apanajul ştiinţelor medicale,

orice veste care afectează drastic si negativ perspectiva

noţiunea depăşeşte termenul de boală incurabilă, stadiu

Percepţia pacientului poate face orice veste ”proastă”.

Exemple: - prognostic ad vitam

vestea poate fi proastă atât pentru pacient cat si pentru

PRO : - dreptul la informare;

 Aceste faze pot apărea simultan sau într-o altă

 este important de respectat dreptul pacientului la o a

 acceptarea este punctul în care individul îşi acceptă

Dreptul pacientului Cererea aparţinătorilor

 trebuie avută în vedere şi cultura:

 Ascunderea veştilor proaste este incriminată

 Medicii tind să adopte modele curative,

 asistenta medicală trebuie să adopte modele profilactice

 de multe ori relaţia asistentă-pacient este mai solidă şi

 asistenta ar trebui să cunoască aşteptările pacientului şi

 informare şi aprofundare a problemei ;

Majoritatea medicilor chestionati ( 62%, n= 46 ) ajung frecvent in

Studiul lui L.Grassi, T.Giraldi*constata ca 44,8% dintre medici

Com binatii de ras punsuri 5%

In functie de terapie, efecte 39%

Indiferent de situatie 35%

De multe ori nu il comunic 11%

Il comunic familiei 26%

La cererea pacientului 23%

In privinta acestui subiect datele se schimba deoarece comunicarea

-in studiul mai sus amintit se constata un procentaj de 93,2% in ceea ce

Pe langa pacient si familie ar fi bine

Atat pacientului cat si familiei 56%

Numai pacientului, informatie strict

Numai familiei, ea poate sau nu

- 15% considera importanta prezenta unui psiholog ;

- 15% din lot folosesc spatii special amenajate pentru transmiterea

Impersonala Empatica Compatimitoare

Reactia impersonala si compatimitoare constituie extreme periculoase

Ideala ar fi folosirea unei perioade suficiente de timp ( 41% ) sau

-esentiala este o relatie prealabila bazata pe informare si implicare a

Depresie reversibila cu suport 59%

Nepasare, negativism autodistructiv 2%

Furie, negare sau solicitarea unei a doua

Calm, raceala, cu interes mai mult pentru

Ostilitate si suparare, transfer asupra

- Crearea unei atmosfere pozitive,

 pacientul trebuie informat asupra diagnosticului său, dar se

 comunicarea prognosticului ad vitam poate fi o sursă de erori ;

 esenţială este participarea familiei, locaţia şi de ce nu, un

 trebuie stimulată empatia, transmiterea graduală ;

 depresia a fost cea mai frecventă reacţie observată.

S-ar putea să vă placă și