Sunteți pe pagina 1din 39

COMUNICAREA VEŞTILOR PROASTE

PACIENTULUI
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
PREMISE( 1):

 particularitate a comunicării medicale;


 este un subiect puţin abordat în educaţia echipei
medicale;
 subiectul cunoaşte dezvoltare din 1984;
 apare ca reacţie la o politica medicala din anii
’50-’60 ce miza pe adevărul incomplet;
 50-70% din pacienţi doresc să afle adevărul
despre prognosticul lor chiar în condiţiile primirii
unor veşti proaste( Buckman);

Bîgiu Nicuşor-Florin
PREMISE( 2):

 primirea veştilor proaste poate destabiliza


pacientul;
 comunicarea lor poate influenţa medicul sau
asistenta;
 literatura americană foloseşte formulări de genul
“How To….”, literatura europeană foloseşte
abordări mai umaniste;
 importante progrese în comunicarea cu
pacientul;
Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
DEFINIREA VEŞTILOR PROASTE( 1):

Nu sunt doar apanajul ştiinţelor medicale,

orice veste care afectează drastic si negativ perspectiva


pacientului în viitor,

noţiunea depăşeşte termenul de boală incurabilă, stadiu


terminal, moarte ,

Percepţia pacientului poate face orice veste ”proastă”.

Bîgiu Nicuşor-Florin
DEFINIREA VESTILOR PROASTE( 2):

Exemple: - prognostic ad vitam


- decizie de tratament
- donare de organe
- dezvăluirea unei erori medicale
- status ireversibil, tulburări ale stilului de viaţă
- ameninţări la adresa bunăstarii fizice şi psihice.

vestea poate fi proastă atât pentru pacient cat si pentru


medic.

Bîgiu Nicuşor-Florin
DĂM VESTEA PROASTĂ PACIENTULUI ?

PRO : - dreptul la informare;


- puţine dovezi ca ar dăuna
evoluţiei;
- posibilitatea de mobilizare
totală în lupta cu boala;
CONTRA : - frica de efecte, menajarea
pacientului;
- frica de afecte;
- familia protectivă;

Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni
terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
REACŢIA ÎN FAŢA UNEI BOLI TERMINALE( Kubler-Ross):

 Negarea
“ Laboratorul a făcut o eroare”

 Furia
“ Este vina ta(…)….!!!!”

 Pariul
“ Fac orice(…) ca să scap”

 Depresia
“ Nu mai există speranţă, nu ştiu ce să fac….”

 Acceptarea
“ Sunt gata să……”
Bîgiu Nicuşor-Florin
REACŢIA ÎN FAŢA UNEI BOLI TERMINALE(Observaţii):

 Aceste faze pot apărea simultan sau într-o altă


ordine,

 este important de respectat dreptul pacientului la o a


doua opinie,
 un pericol este sinuciderea sau instalarea unui
negativism autodistructiv,

 acceptarea este punctul în care individul îşi acceptă


destinul, acceptă moartea,
 acceptarea lasă loc pentru speranţă, oricare ar fi ea.

Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
DILEME ETICE( 1) :
 pot să apară conflicte de principii etice:

Dreptul pacientului Cererea aparţinătorilor


de a fi în scopul evitării unui
pe deplin informat. şoc emoţional

 trebuie avută în vedere şi cultura:


Peru: - 45% din medici consideră că e bine să
informeze rudele şi să menajeze pacientul.

Bîgiu Nicuşor-Florin
DILEME ETICE( 2) :

 Ascunderea veştilor proaste este incriminată


de etica medicală,
 oferirea unor false speranţe este considerată
periculoasă,
 comunicarea veştilor proaste fără a ţine cont de
aşteptările pacientului este considerată
nepotrivită
 atenţie la discrepanţe.

Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
Ce caută asistenta medicală în acest domeniu ?
Nici unul – contravine
principiului autonomiei
profesionale

Ca membru al echipei
Rolul medicale – asistenta
Asistentei trebuie să fie parte a
medicale echipei ce comunică
veştile proaste

Rol individual(2000)- în
servicii ca: ambulator,
TI.....

Bîgiu Nicuşor-Florin
Moliere: “ ce bolnavi impertinenţi. Auzi, să aibă
pretenţii ca medicul să-i vindece. Datoria
medicului e să scrie reţete şi să primească
onorarii.E treaba bolnavului daca se vindecă
sau nu.”

De ce ?

 Medicii tind să adopte modele curative,

 asistenta medicală trebuie să adopte modele profilactice


şi de suport pentru pacient,

 de multe ori relaţia asistentă-pacient este mai solidă şi


permite o comunicare mai eficientă,

 asistenta ar trebui să cunoască aşteptările pacientului şi


ale aparţinătorilor.

Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
Protocolul SPIKES( 2006):
“S” = Stabilirea unui LOC PROPICE comunicării
veştilor proaste:
 Liniştit
 Cu telefon, batiste, fără surse de deranj
 Decide echipa( + psiholog, preot, aparţinători)
“P” = Perceptia. Evaluează cum îşi percepe pacientul

SPIKES
situaţia medicală.
“I” = Invitaţia. Întrabă-l dacă vrea să ştie mai multe
despre situaţia lui medicală.
 exista cazuri în care protocolul se opreşte aici
“K” = Cunoştiinţe.
 dă-i informaţia, evită limbajul medical
 avertizează-l printr-un “semnal”
“E” = Emotie. Fii empatic.
“S” = Sumar/Strategie. Repetă ce-ai spus şi stabileşte
un plan de asistenţă pe termen lung.

Bîgiu Nicuşor-Florin
CUPRINSUL PREZENTĂRII:

Premise
Definirea veştilor proaste
Reacţia în faţa unei afecţiuni terminale
Dileme etice
Rolul asistentei medicale
Managementul veştilor proaste
Studiu clinic
Bîgiu Nicuşor-Florin
OBIECTIVE

 informare şi aprofundare a problemei ;


 evaluarea concepţiei medicilor asupra
transmiterii veştilor proaste ;
 conceperea transmiterii acestora ca un
proces etapizat ;
 prezentarea unor opinii ale medicilor
comparativ cu informaţiile bibliografice ;

Bîgiu Nicuşor-Florin
MATERIAL SI METODĂ:
 Am selectat un lot de 75 de medici din
specialităţi variate si conexe cu transmiterea
veştilor proaste, cărora le-am aplicat un
chestionar pretestat, format din 18 intrebări;
 Am evaluat aspecte ca :
 frecvenţa, locul şi timpul acordat transmiterii ;
 atitudinea medicului faţa de comunicarea veştii
proaste şi în timpul acesteia ;
 opţiunea medicului de a da vestea fie
pacientului, fie familiei şi implicarea ei in acest
proces ;
 reacţia pacienţilor la primirea veştii ;
Bîgiu Nicuşor-Florin
Rezultate
Cat de des se comunica vesti proaste ?

Niciodata
4%
Saptamanal
28%
Rareori
34%

Cateva ori pe
luna
34%

Majoritatea medicilor chestionati ( 62%, n= 46 ) ajung frecvent in


situatia de a comunica vesti proaste pacientilor.
Bîgiu Nicuşor-Florin
Caror categorii de pacienti ajunge sa li se
comunice o veste proasta in lotul studiat :

Altii

11
Pac. stadiu
12 terminal

12 Pac. internati
neurologie
19
Victime ale
24
accidentelor
28
Pac.
internati/trimi
si oncologie
0 10 20 30 Pac. internati
chirurgie

Bîgiu Nicuşor-Florin
Credeti ca un pacient trebuie informat asupra unui
prognostic nefavorabil ?

ALT
RASPUNS
4%

IN FUNCTIE
DE CAZ
33%

DA
62%

NU
1%

Studiul lui L.Grassi, T.Giraldi*constata ca 44,8% dintre medici


comunica
intotdeauna si 46,6% comunica vestea proasta doar in functie de caz.
Bîgiu Nicuşor-Florin
In ce situatii informati pacientul asupra
prognosticului nefavorabil ?

Com binatii de ras punsuri 5%

Cu acordul ps ihologului 4%

In functie de terapie, efecte 39%

La s olicitarea expre sa a
17%
pacie ntului

Indiferent de situatie 35%

Bîgiu Nicuşor-Florin
Odata cu vestea proasta comunicati si
prognosticul “ ad vitam” ?

Altele 11%

De multe ori nu il comunic 11%

Il comunic familiei 26%

Intotdeauna 27%

La cererea pacientului 23%

0 5 10 15 20 25

In privinta acestui subiect datele se schimba deoarece comunicarea


prognosticului ad vitam poate conduce la erori de estimare.
Bîgiu Nicuşor-Florin
Cui ii dati vestea proasta ?

60 75%

50

40

30

20 17%

5% 3%
10

0
Numai Numai Familiei si Alte
f amiliei pacientului pacientului raspunsuri

-in studiul mai sus amintit se constata un procentaj de 93,2% in ceea ce


priveste importanta participarii familiei la primirea vestii ;

Bîgiu Nicuşor-Florin
Cu privire la aceasta comunicare si la cine trebuie sa
fie prezent am obtinut urmatoarele rezultate :
Pac. trebuie chestionat asupra
relatiilor cu familia si in functie de 19%
aceasta se va lua decizia invitarii ei

Pe langa pacient si familie ar fi bine


15%
sa asiste si un psiholog

Atat pacientului cat si familiei 56%

Numai pacientului, informatie strict


4%
personala

Numai familiei, ea poate sau nu


6%
transmite vestea pacientului

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

- 15% considera importanta prezenta unui psiholog ;


Bîgiu Nicuşor-Florin
Unde realizati aceasta informare ?
In salon

6% 0% In cabinetul
15% de
consultatii
0% La telefon

Spatiu
special
79% amenajat
Altele

- 15% din lot folosesc spatii special amenajate pentru transmiterea


vestilor
proaste in vederea asigurarii unui cadru intim si familiar ;
Bîgiu Nicuşor-Florin
Ce atitudine aveti fata de pacient ?

17%
26%

57%

Impersonala Empatica Compatimitoare

Reactia impersonala si compatimitoare constituie extreme periculoase


ce
pot afecta calitatea relatiei medic-pacient ;
Bîgiu Nicuşor-Florin
Cat timp acordati transmiterii vestii proaste ?
< 15 Min.
3%
16%
31% Cateva minute

>15 Min

Cateva ore
9% sectionate in mai
41% multe sedinte
Altele

Ideala ar fi folosirea unei perioade suficiente de timp ( 41% ) sau


comunicarea in mai multe sedinte ( 16% ) pentru a asigura un suport
prelungit. Factorul TIMP i-si spune cuvantul.
Bîgiu Nicuşor-Florin
Cati pacienti consultati pe zi ?

26%
36%
< 10 pac.

10 la 20
pac.
> 20 pac.
38%

Bîgiu Nicuşor-Florin
Inainte de a transmite vestea proasta realizati o
informare prealabila a pacientului asupra
comorbiditatilor ?

14%

DA
NU

86%

-esentiala este o relatie prealabila bazata pe informare si implicare a


pacientului in decizii.Comunicarea unei cantitati mari de informatie
genereaza anxietate.
Bîgiu Nicuşor-Florin
Care este cea mai frecventa reactie la aflarea
vestii?

Depresie reversibila cu suport 59%

Nepasare, negativism autodistructiv 2%

Furie, negare sau solicitarea unei a doua


optiuni 19%

Calm, raceala, cu interes mai mult pentru


datalii tehnice 11%

Ostilitate si suparare, transfer asupra


medicului 9%

0 10 20 30 40 50 60

Bîgiu Nicuşor-Florin
Ati participat la cursuri legate de
comunicarea vestilor proaste ?
68

70
60
50
40
7
30
20
10
0
Da Nu

Bîgiu Nicuşor-Florin
Opinii,păreri ( ponturi) :
Dată fiind tematica, propunerea unei metodologii
pare pretenţioasă ;
Opiniile medicilor confirma :

- Crearea unei atmosfere pozitive,


- explicarea afecţiunii pe inţelesul bolnavului,
- implicarea pacientului într-un parteneriat,
- posibilitatea de a fi parte activă în alegerea terapiei,
- în funcţie de structura psihologică orientarea pacientului
către psiholog, medicină alternativă, sacroterapie,
- comunicarea graduală a veştilor,
- disponibilitate pentru pacient şi familie.

Bîgiu Nicuşor-Florin
Concluzii:

 pacientul trebuie informat asupra diagnosticului său, dar se


va ţine seama de moment, starea actuală ;

 comunicarea prognosticului ad vitam poate fi o sursă de erori ;

 esenţială este participarea familiei, locaţia şi de ce nu, un


psiholog ;

 trebuie stimulată empatia, transmiterea graduală ;

 depresia a fost cea mai frecventă reacţie observată.

Bîgiu Nicuşor-Florin
Adevărul este un medicament cu o farmacologie proprie: dozele mici
sunt insuficiente şi pot afecta încrederea în medicament, dozele mari
pot sa dea intoxicaţii....

VĂ MULŢUMIM
Bîgiu Nicuşor-Florin
V