Sunteți pe pagina 1din 32

Definitie

 Boala inflamatorie progresiva si ireversibila a


bronsiilor (bronsita cronica), care asociaza limitarea
fluxului aerian. Afectiunea combina leziunile bronsice
cu emfizemul pulmonar.
 BPOC se caracterizeaza prin tuse cu expectoratie cu
durata de cel putin 3 luni/an, minim 2 ani consecutivi.
 BPOC se considera numai in situatia in care bronsita
cronica asociaza limitarea fluxului aerian.
 Spirometria este necesara pentru stabilirea
diagnosticului de BPOC (VEMS<70%)
Epidemiologie

 7 -19% din populatie (fumatori)


 3 – 11% nefumatori (!)
 In 2020 va fi a III-a cauza de mortalitate la nivel global
 Costuri (SUA) – aproximativ 50 miliarde dolari/an
 Este a 12-a cauza de invaliditate
Factori favorizanti si predispozanti
 Fumatul (durata, cantitate)
 Reactivitatea bronsica (constrictie bronsica)
 Infectiile respiratorii (H. Influenzae)
 Expunerea profesionala la noxe (pulberi, gaze)
 Poluarea atmosferica (pulberi, gaze)
 Factori genetici (aglomerare a bolii in familiile cu
BPOC, mucoviscidoza, deficitul de alfa-1 antitripsina)
Notiuni morfopatologice (1)
 Factorul inductor (fumatul) determina inflamatia
bronsiilor (mari si mici) si a spatiilor alveolo-acinare.
 Afectarea bronsiilor mari determina hipersecretie de
mucus si tusea.
 Afectarea bronsiilor mici si a spatiilor alveolare
determina aparitia bronho-obstructiei, a
emfizemului si induce tulburarile fiziopatologice care
limiteaza fluxul aerian si genereaza insuficienta
respiratorie.
Notiuni morfopatologice (2)
 La nivelul bronsiilor mari:
 Inflamatia determina hiperplazie a glandelor bronsice
cu cresterea secretiei de mucus; apare metaplazie
scuamoasa a epiteliului (predispozitie pt. malignitati)
 Iritatia receptorilor bronsici induce tuse frecventa
 Excesul de mucus favorizeaza infectii bronsice
 Afectarea bronsiilor mari nu influenteaza in mod
semnificativ fluxul aerian
Notiuni morfopatologice (3)
 Afectarea inflamatorie a bronsiilor mici (< 2 mm)
induce limitarea semnificativa a fluxului aerian catre
suprafetele de schimb.
 Inflamatia determina hiperplazie glandulara si
inlocuirea celulelor secretoare de lichid surfactant cu
celule secretoare de mucus; asociaza hipertrofie de
musculatura neteda bronsica.
 Apare emfizem centriacinar, mediat prin activitatea
celulelor inflamatorii (macrofage), de 5 ori mai
frecvente la fumatori decat la nefumatori.
Generalitati fiziopatologice (1)
FUMAT FACTORI ENDOGENI
Poluare

Hipersecretie Bronhoconstrictie
bronsica

Infectie OBSTRUCTIE BRONSICA


Generalitati fiziopatologice (2)
Obstructie bronsica

Reducerea raportului V/Q

Normo-
HIPOXEMIE Hipo –
Hiper-capnica

Hipertensiune arteriala pulmonara

Cord pulmonar cronic

INSUFICIENTA CARDIACA
Tablou clinic (1)
 Anamneza
 Identificarea factorilor de risc si a comorbiditatilor
 In functie de stadiul evolutiv, pacientii acuza:
 Dispnee
 Tuse
 Expectoratie
 Astenie fizica, reducerea performantelor intelectuale
 Simptome si semne asociate, legate de evolutia si
complicatiile bolii (insuficienta respiratorie, cord pulmonar
cronic, infectia, insuficienta cardiaca)
Tablou clinic (2)
 Tusea
 Declansata la contactul cu iritante (fum), aer rece,
poluare atmosferica
 Caracter predominant matinal, progresiv creste ca
frecventa
 Accentuata in decubit (mobilizarea secretiilor), cu
expectoratie in cantitate variabila
 Chintele de tuse pot asocia vertij, fosfene, sincopa
Tablou clinic (3)
 Expectoratia
 Culoare: de la albicioasa, cenusie, pana la galben-verzuie
in episoadele purulente; expectoratia hemoptoicaridica
suspiciunea de neoplasm bronsic (in context clinic
general)
 Cantitate: peste 100 ml/24 ore – sugereaza bronsiectazie
supraadaugata
Tablou clinic (4)
 Dispneea
 Ondulanta, corelata cu stadiul evolutiv al BPOC
 Se accentueaza in perioadele de acutizare infectioasa ale
bolii
 Este precipitata de expunerea la noxe si conditii
atmosferice favorizante
 Dispneea prezenta la activitati obisnuite sugereaza
severitate ridicata a BPOC
 Dispneea se coreleaza invers proportional cu gradul de
obstructie bronsica
Tablou clinic (5)
 Afectarea calitatii vietii
 Este in relatie cu gradul afectarii functiei pulmonare
(severitatea insuficientei respiratorii) si cu frecventa
decompensarilor infectioase ale bolii
 Cresterea frecventei si duratei acutizarilor infectioase
reduce semnificativ calitatea vietii pacientului.
Examenul fizic (1)
 BPOC asociaza bronsita cronica si emfizemul
pulmonar
 Cele doua entitati coexista la toti pacientii cu BPOC in
proportie egala, sau predominant una dintre ele
 Generic, pacientii cu BPOC prezinta doua tipuri
clinice:
 Tipul A, predominant emfizematos
 Tipul B, predominant bronsitic
Tipul predominant emfizematos
 “Pink puffer”, “roz-gafaitor”, “luptator”
 Hiperventileaza, utilizeaza muschii respiratori de
rezerva, toracele “fixat”
 Culoarea tegumentelor este roz (hiperventilatia asigura
PaO2 aproape de normal, cu CO2 scazut
 Fizic:
 Longilin, emaciat, anxios, respira cu buzele tuguiate
 Torace cu diametre crescute, fose supraclaviculare sterse
 Hipersonor difuz, vibratii vocale diminuate
 Murmur vezicular diminuat, fara raluri sau raluri putin
frecvente
Tipul predominant bronsitic
 “Blue bloater”, “albastru buhait”, “non-luptator”
 Cianotic, degete hipocratice, frecvent cu respiratie
periodica, somnolent, posibil confuz, tegumente calde,
transpirate
 Fizic:
 Posibil tiraj intercostal si a foselor supraclaviculare
 Asinergie respiratorie
 Ronchus-uri audibile de la distanta; click inspirator
 Wheezing expirator
 Raluri ronflate, sibilante si subcrepitante diseminate
 Ralurile pot fi audibile si dupa incetarea expirului (semnul
cimpoiului)
Semne clinice asociate* (1)
 Semne de hipertensiune arteriala pulmonara
 Impuls sistolic sp II-III intercostal stang
 Zgomot II intarit si dedublat in focarul valvei pulmonare
 Suflu sistolic de ejectie in focarul valvei pulmonare
 Semnele remodelarii cavitatilor drepte, secundar
HTP arteriale
 Semnul Harzer
 Suflu de insuficienta valvulara tricuspida (dilatatia
inelului tricuspidian)
*Asocierea depinde de stadiul evolutiv al bolii
Semne clinice asociate (2)
 Semne clinice de decompensare cardiaca*:
 Jugulare turgescente
 Galop ventricular drept
 Hepatomegalie congestiva
 Reflux hepato-jugular
 Edeme
 Revarsate seroase (pleurezie, ascita)

•A NU se confunda termenul de cord pulmonar cronic cu semnele decompensrii


functiei ventriculului drept
Explorarea paraclinica in BPOC (1)
 Depind de tipul dominant de boala pulmonara obstructiva
cronica
 Tipul bronsitic
 Hemograma
 Poliglobulie secundara, hematocrit crescut
 Leucocite crescute (pusee infectioase)

 Biochimie
 Sindrom inflamator
 Eventual citoliza hepatica (hipoxemie cu citoliza)

 Gazometrie
 Hipoxemie cu hipercapnie
 Acidoza respiratorie
Explorarea paraclinica in BPOC (2)
 Tipul bronsitic
 Examenul sputei
 Fibre elastice
 Leucocite
 Germeni
 Examenul radiologic toracic (nespecific; exclude/confirma
afectiuni concomitente)
 Accentuarea desenului interstitial
 Evidentierea semnelor de HTP arteriala
 Dilatatia arterelor pulmonare, bombarea arcului mijlociu al
cordului, amputarea periferica a circulatiei
 Transparenta pulmonara periferica crescuta

 Dilatatia VD
Explorarea paraclinica in BPOC (3)
 Tipul bronsitic
 Spirometria (FVC, VEMS)
 Sindrom restrictiv usor-moderat
 FVCa/FVCt <70%

 Sindrom obstructiv important


 VEMS/FVCa <80%

 ECG
 Semne de suprasarcina atriala dreapta
 Semne de hipertrofie ventriculara dreapta
Explorarea paraclinica in BPOC (4)
 Tipul emfizematos
 Hemograma
 Hematocrit normal
 Leucocitoza in perioadele de acutizare
 Biochimie
 Sindrom inflamator (in acutizari)
 Gazometria
 Hipoxemie discreta
 Hipocapnie
 pH normal sau usor crescut
Explorarea paraclinica in BPOC (5)
 Tipul emfizematos
 Examenul radiologic
 Hipertransparenta pulmonara difuza (emfizem)
 Coaste orizontalizate, spatii intercostale largite
 Diafragme coborate
 Spirometria
 Sindrom restrictiv predominant
 Sindrom obstructiv discret

 ECG
 Hipovoltaj difuz
Diagnosticul diferential
 Astmul bronsic sever persistent (Dg. dif. cu BPOC
predominant emfizematos)
 Bronsiectazia (dg.dif. cu forma bronsitica a BPOC)
 Alte afectiuni bronho-obstructive
 Sindromul Churg-Strauss
 Pneumopatii de hipersensibilizare
 Insuficienta cardiaca
 Tuberculoza pulmonara
 Bronsiolita obliteranta
Complicatii
 Infectioase (locale/sistemice)
 Pneumonie/bronhopneumonie
 Abcese
 Sepsis
 Neinfectioase
 Insuficienta respiratorie
 Cordul pulmonar cronic
 Insuficienta cardiaca
 Neoplasm pulmonar

S-ar putea să vă placă și