Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hipotalamusul endocrin
Este un organ ce apartine SNC. Se gaseste in partea ventrala a diencefalului si la baza
ventriculului III. Delimitare:
• superior - e separat de talamus prin santul hipotalamic
• anterior - comisura alba anterioara si in jos lamina terminalis si chiasma optica
• posterior - fosa interpedunculara
• inferior eminenta mediana (componenta a infundibulului)......................................
El are o arhitectura de organ nervos, fiind alcatuit din neuroni (corpi neuronali si prelungiri).
Corpii neuronali formeaza nucleii iar substanta alba este alcatuita din prelungiri (aferente si eferente) si
celule gliale.
Hipotalamusul endocrin nu este diferit structural de hipotalamusul nervos. O parte din
neuroniii din structura hipotalamusului isi pastreaza proprietatea de celule neuronale dar capata si
proprietati de sinteza si secretie de mesageri chimici. Acesti neuroni secreta neurohormoni si
neuromodulatori. Clasificarea neuronilor din hipotalamusul endocrin s-a facut prin imunocitochimie si
dupa un criteriu functional. Totalitatea neuronilor ce partin hipotalamusului endocrin au organizare ca
a oricarui neuron si in plus au un aparat de sinteza bine dezvoltat (RER, aparat Golgi, microtubuli si
granule de secretie citoplasmatice).
D.p.d.v. functional exista doua tipuri de neuroni:
1. neuroni peptidergici
2. neuroni secretori de peptide hipofizare
Neuronii peptidergici sunt neuroni secretori de peptide ce se stocheaza in hipofiza posterioara.
Sunt neuroni de talie mare (magnocelulari). Acestia sunt localizati aproape in totatlitate in doi nuclei
hipotalamici: paraventricular si supraoptic. Ei secreta ADH (arginin vasopresina) si ocitocina.
La MO si la ME, prin imunocitochimie, s-a observat ca neuronii au talie mare (25 µm in
diamtru), in citoplasma prezinta granule de secretie de talie mare (160-200 nm). Axonii au traseu
descendent spre lobul posterior al hipofizei si sunt nemielinizati. Conexiunea intre cei doi nuclei si
hipofiza posterioara se face individual, dela nucleul supraoptic la hipofiza si de la nucleul
paraventricular la hipofiza.
O parte din axonii neuronilor din nucleul supraoptic nu ajung la lobul posterior ci se termina la
nivelul eminentei mediane unde exista un plex capilar la nivelul caruia elibereaza continutul. Pe traseul
axonillor exista dilatatii unde se stocheaza sub forma de granule de secretie peptidul sintetizat.
Dilatatiile sunt numite corpi Hering.
Sinteza peptidelor in hipofiza posterioara are loc in pericarion si se face sub forma unor
molecule precursoare ce contin alaturi de peptid si o proteina de transport care se numeste
neurofizina. Sinteza peptidelor si a neurofizinelor are loc concomitent, cele doua molecule legandu-
se intre ele prin legaturi necovalente.
In vecinatatea nucleilor hipotalamici exista capilare. Peptidele nu pot fi insa secretate local, aici
existand barieira hematoencefalica ce nu poate fi depasita de produsii de secretie. Substantele vor fi
vehiculate prin axoni, cu ajutorul microtubulilor, prin polimerizari si depolimerizari si vor ajunge in
hipofiza posterioara sau in corpii Hering. La unele granule, in timpul transportului, sub actiunea
proteinazelor, membrana se rupe si peptidul se separa de neurofizina si se vor forma granule se parate
de peptid si neurofizina.
Eliberarea peptidului se face prin crearea de potentiale electrice prin stimularea receptorului
specific din sitemul vascular. Se creeaza impulsurri care ajung la neuronul secretor din hipotalamus
care declanseaza la cpatul proximal al axonului un potential de actiune ce se propaga pana la nivelul
secventei terminale. Ca urmare se vor deschide canalele de Ca2+ iar peptidul va fi eliminat in
capilarele sangvine cu care vine in raport axonul, prin exocitoza dependenta de Ca2+.
Axonii neuronilor secretori nu se termina sinaptic la nivelul lobului posterior (nu formeaza
sinapse) ci se termina asinaptic, prin conexiune neurovasculara, cu capilarul sangvin.
Neuronii secretori de peptide hipofizare sunt de talie mica (parvocelulari) si se afla in nucleii
hipotalamici din aria numita aria hipofizotropa:
• nucleul arcuat, unde se secreta GH-RH, GH-IH, dopamina (pentru prolactina), Gn-RH
• nucleii ventromediali unde se secreta GnRH si TRH
• nucleii periventriculari, unde se secreta CRH, GH-IH
• nucleii paraventriculari, unde se secreta TRH, CRH, Gn-RH, GH-IH
In aceasta arie se secreta peptide ce influenteaza activitatea secretorie a celulelor din
adenohipofiza. Ei sunt neurohormoni. Aceste substante au influente:
• secretorii (GH-RH) si inhibitorii (GH-IH=somatostatina)
• inhibitorii - pentru prolactina
• secretorii - pentru Gn-RH, TRH, CRH
Acesti neuroni au talie mica (15 µm) si granule de secretie mici (100-110 nm). Axonii
neuronilor din aria hipofizotropa se temina si ei asinaptic, prin conexiune neurovasculara. Ei formeaza
tractul tuberoinfundibular, care este o conexiune nervoasa intre aria hipofizotropa si eminenta
mediana.
Mecanismul eliberarii este prin feed-back negativ asigurat de concentratia plasmatica a
hormonului secretat de glanda endocrina aflata sub controlul trop hipofizar, controlat la randul lui de
un neuron din aria hipofizotropa.
Glanda hipofiza
Are rol integrativ pentru ca are legaturi cu hipotalamusul si secreta hormoni tropi.
Ea este acoperita de o capsula conjunctiva ce provine din duramater si compartimenteaza zone
din parnechim in lobi. Ea ajunge pana la depresiunea osului sfenoid (seaua turceasca) sii adera la
periostul seii turcesti.
Hipofiza are doua componente:
• hipofiza anterioara = adenohipofiza - ea deriva dintr-o evaginare a stomodeumului primitiv (punga
Rathke). Are structura glandulara si este formata din mai multi lobi:
• lobul anterior (75% din adenohipofiza)
• lob intermediar, aflat in raport cu lobul anterior
• lob tuberal
• hipofiza posterioara = neurohipofiza - ea are origine nervoasa, fiind determinata de o extensie
(evaginare) a pereetelui ventriculului III pana la nivelul fosei pituitare. Si ea are 3 componente:
• lobul posterior, situat lateral de adenohipofiza, in seaua turceasca
• se continua cu tija pituitara (infundibulara)
• baza ventriculului III retrochiasmatic = eminenta mediana
Hipofiza are fibre nervoase vegetative vasomotorii. Nu s-a observat distributia fibrelor la
celulele secretorii.
Vascularizatia este bogata, asigurata de ramuri ale a. carotide interne, aa. hipofizare superioara
si inferioara.
A. hipofizara superioara patrunde in tija pituitara si vascularizeaza lobul lateral, tija pituitara
si eminenta mediana. Din ea se desprinde un plex capilar primar in care se termina tractul
tuberoinfundibular si o parte din axonii neuronilor din nucleii supraoptici. Acest plex se prelungeste in
tija si determina niste vase de calibru mare, vase portale ce se capilarizeaza la nivelul lobului anterior
hipofizar unde formeaza un plex capilar secundar. Toate aceste trei elemente alcatuiesc sistemul port
hipofizar. Plexul secundar se extinde si la nivelul lobului intermediar, denumirea de lama avasculara
fiind improprie pentru lobul intermediar, aici avand loc anastomoze cu vasele din lobul posterior.
Dispozitivul vasculaar ce uneste hipotalamusul cu lobul anterior al hipofizei se numeste Popa-
Fielding. In acest dispozitiv, fluxul sangvin are dublu sens:
• sens descendent: sangele transporta de la plexul capilar primar la adenohipofiza hormoni produsi
in aria hipofizotropa si peptidul ADH produs in nucleul supraoptic. ADH are efect specific
asupra celulelor din adenohipohiza, stimuland secretia de CRH.
• Sensul asecendent se face in proportie redusa. Prin el se realizeaza un feedback scurt, prin
concentratia hormonilor adenohipofizari . Astfel este controlata secretia de hormoni tropi la
nivelul ariei hipofizotrope.
A. hipofizara inferioara vascularizeaza lobul posterior si formeaza aici un plex capilar. Acest
plex capilar primar are dispozitie in palisada (capilarele sunt paralele).
Elemente de structura a hipofizei
Hipofiza anterioara
Are o structura predominant celulara.
Lobul intermediar
Este separat de lobul anterior prin fanta Rathke si se alipeste de lobul posterior. Celulele
secretorii se organizeaza in cordoane celulare ce contin celule in cea mai mare parte bazofile. mai rar
aparand celule cromofobe. Langa cordoanele celulare, in lobul intermediar pot apare si foliculi cu
coloid care reprezinta resturi din punge Rathke. Celulele din folicul sunt diferite structural de cele din
cordoane.:
• in folicul, celulele au putine organite de sinteza, au un continut citoplasmatic format din
numeroase vacuole clare si prezinta un microvil sau cil la polul dinspre......................
• in cordoane, celulele au granule de secretie fiind celule impliccate in sinteza si secretia de POMC,
adica β-lipotrofina si α-MSH in special.
Exista un fenomen de migrare a unor celule din lobul intermediar spre cel posterior. Cum
celulele sunt in majoritate bazofile, are loc infiltrarea bazofila a lobului posterior.
Lobul tuberal
Are un numar redus de celule granulare. El incojura incomplet tija pituitera si are o structura
predominant celulara. Celulele secretorii sunt organizate ca in lobul anterior, in cordoane si foliculi.
Celulele sunt de talie mica si bazofile, fiind implicate in secretia de gonadotropi. Acest lob este foarte
bine vascularizat, prin vase de calibru mare ce intra in componenta sistemului port.
Hipofiza posterioara
Are o structura predominant fibrilara. Are neuroni secretori in nucleii supraoptic si
paraventricular si in rest prezinta axonii nemielinizati ai acestor neuroni. Mai prezinta de asemenea si
cateva fibre catecolaminergice ce controleaza activitatea de descarcare a peptidelor hipofuzare. Mai
apar in plus urmatoarele elemente:
• retea formata din fibre de reticulina
• multe capilare fenestrate
• celule (pituicite). Ele sunt asemantoare unor strate protoplasmatice cu rol trofic pentru fibrele
nervoase si cu continut mare de lizozomi, deci cu rol de fagocitoza.
Tija pituitara
Pe langa elementele fibrilare mai apar si artere mici si capilare de tip glomerular, ce iriga
formatiunile de la acest nivel.
Eminenta mediana
Este organizata in 3 straturi:
1. stratul ependimar, alcatuit din tanicite (un tip particular de celule)
2. stratul mijlociu, alcatuit din fibre nervoase
3. stratul palisadic, alcatuit din capilar ce apartin plexul capilar primar din sistemul port.
Tanicitele au la polu apical (spre ventriculul III) un microvil. La polul opus au o prelungire ce
vine in contact cu plexul capilar primar. In citoplasma sunt vizibile granule ce nu sunt vezicule ce
stocheaza produs de secretie ci contin celule endocitate din LCR din ventriculul III si care prin
prelungiri ajung in plexul capilar primar. Exista si un sens invers pus in dicutie: descarcarea in LCR a
unor hormoni preluati din plexul capilar primar.