Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiective educationale
1. Descrieti organizarea sistemului nervos vegetativ. Localizati principalele regiuni care
constituie SNV.
2. Diferentiati componenta vegetativa parasimpatica de cea simpatica.
3. Opuneti functia SNV simpatic celei a SNV parasimpatic
4. Explicati relatia dintre SNV simpatic si glanda medulosuprarenala
5. Descrieti modul in care SNV contribuie la homeostazie
6. Descrieti mediatorii chimic ai SNV si receptorii pe care acestia actioneaza. Numiti mediatorul
chimic eliberat de neuronii pre-, postganglionari si hormonii eliberati de glanda
medulosuprarenala.
7. Descrieti efectele stimularii adrenergice pe diverse organe.
8. Descrieti efectele stimularii parasimpatice pe diverse organe
Sistemul nervos vegetativ (autonom) adapteaza activitatea diverselor organe si sisteme pentru
mentinerea homeostaziei. SNV joaca un rol esential in controlul activitatii tuturor organelor interne,
fiind responsabil de reglarea involuntara, subconstienta a sistemului cardiovascular, renal,
gastrointestinal, a mecanismelor termoreglarii s.a. Intreruperea eferentelor vegetative nu produce
blocarea activitatii organelor, dar aceastea nu se mai pot adapta la solicitari.
SNV functioneaza in stransa legatura cu sistemul endocrin, hormonii amplificand, generalizand si
prelungind ca durata reactiile neurovegetative.
Ele se termina in organul efector ca fibre nervoase libere. SNV primeste aferente de la hipotalamus,
sistemul limbic si alte regiuni cerebrale.
2). Diviziunile SNV
SNV are 3 componente:
SNV simpatic - responsabil de reactia fuga sau atac
SNV parasimpatic guverneaza activitatile de restaurare, refacere, asimilare
B. SNV simpatic
1). Anatomie functionala
SNV simpatico isi are originea in coarnele laterale ale segmentelor toraco-lombare ale maduvei spinarii,
intre T1-L3. Axonii neuronilor preganglionari se indreapta, ca fibra preganglionara (ramura comunicanta
alba), spre:
-
22 perechi de ganglioni simpatici situati langa corpii vertebrali, in lantul ganglionar simpatic
paravertebral
Ganglioni prevertebrali, langa marile vase de sange din abdomen: ganglionul celiac, mezenteric
superior si mezenteric inferior.
In acesti ganglioni este situata sinapsa intre neuronul pre- si cel postganglionar. Axonul neuronului
postganglionar se indreapta, ca fibra nervoasa postganglionara (ramura comunicanta cenusie), spre
efectori. Ramura comunicanta cenusie poate ajunge la organul pe care il inerveaza pe mai multe cai:
-
2). Distributia
SNV simpatic are o organizare in retea. Fibrele preganglionare contacteaza sinaptic nu doar ganglionul
corespunzator nivelului medular unde isi au originea, dar si ganglioni supra si subjacenti. Din acest
motiv, efectele simpatice nu sunt bine localizate, ci difuze.
3). Functiile simpaticului
SNV simpatic, ca raspuns la solicitari interne sau externe, este rasponsabil de reactia de fuga sau atac,
generand cresterea frecventei cardiace, cresterea debitului cardiac si a presiunii arteriale,
bronhodilatatie, redirectionarea sangelui din teritoriul splanhnic spre alte viscere sau spre muschii
somatici.
Efectele SNV sunt produse prin fixarea mediatorilor chimici simpatici la receptorii adrenergici.
4. Receptorii adrenergici
a). Receptori a-adrenergici
o a 1-adrenergici sunt responsabili pentru:
contractia muschiului neted vascular, bronchial, ureteral, m ciliar si ai irisului
contractia sfincterelor intestinale si genitourinare
controlul secretiei de insulina
o
- intra in circulatie; in circulatie, in ficat sau rinichi este metabolizata de catre monoaminoxidaza
sau catecol-orto-metil-transferaza la acid vanilmandelic, eliminat apoi prin urina.
Substantele simpaticomimetice actioneaza similar simpaticului. Simpaticomimeticele naturale sunt
adrenalina si noradrenalina. Substantele simpaticolitice actioneaza asupra celulelor efectoare, blocand
fie alfa, fie beta receptorii.
6. Glanda medulosuprarenala
Este un ganglion diferentiat, in care neuronal postganglionar s-a transformat in celula secretoare, care
sintetizeaza si depoziteaza adrenalina (80-90%) si noradrenalina (10-20%). Secretia glandei
medulosuprarenala este continua, insa creste marcat in cursul solicitarilor, ca raspuns al sistemului
simpato-adrenal. Secretia medulosuparrenalei amplifica si prelungeste actiunea in timp a SNV simpatic.
Cele 2 catecolamine au uneori efecte identice, de tip simpatic. Alte efecte sunt diferite cantitativ. Pentru
NA predomina efectele excitatoare alfa asupra musculaturii netede. Adrenalina determina si excitarea
betareceptorilor in doze mici, produce vasodilatatie si produce hiperglicemie
C. SNV parasimpatic
1). Anatomie functionala
SNV parasimpatic este situat in trunchiul cerebral si segmentele sacrate ale maduvei. Fibrele
preganglionare au un traiect lung si fac sinapsa cu neuronul postganglionar in ganglioni situati in
imediata vecinatate sau chiar in organul inervat. Din acest motiv, traiectul fibrei postganglionare este
lung.
2). Distributie
Parasimpaticul inerveaza exclusiv musculatura neteda, cardiaca si glandele. Nu inerveaza teritoriul
cutanat si muscular. Efectele parasimpaticului sunt de cele mai multe ori localizate, rapide si de scurta
durata.
3). Functiile parasimpaticului
SNV parasimpatic actioneaza pentru conservarea si regenerarea energiei, mentinerea functiei de organ
si refacere. Astfel, SNV parasimpatic favorizeaza digestia, asimilarea si somnul, fiind excitator asupra
aparatului digestiv, bronsic si inhibitor asupra inimii si vaselor.
Efectele SNV parasimpatic se manifesta in urma legarii acetilcolinei la receptorii specifici. Acetilcolina
determina depolarizarea membranelor organelor efectoare asupra carora parasimpaticul are actiune
excitatorie si hiperpolarizarea membranelor celulelor asupra carora are actiune inhibitorie.
4). Receptorii colinergici
canale neselective de ioni, prin care are loc efluxul de K+ si influxul de Na+ si Ca++
5. Metabolismul acetilcolinei
a). Sinteza in terminatiunea sinaptica, din colina si acetat, sub actiunea acetilcolintransferazei.
b. Depozitare in vezicule presinaptice
c. Eliberare - prin exocitoza
d. Inactivare in spatial sinaptioc, sub actiunea acetilcolinesterazei, care transforma rapid
(microsecunde) Ach in acetat si colina, recaptate in butonul presinaptic. O mica fractiune difuzeaza in
afara spatiului sinaptic
Substantele parasimpaticotrope stimuleaza parasimpaticul. Substantele parasimpaticomimetice
reproduc efectul parasimpaticului, actionand direct asupra organului inervat de acesta. Inhibitorii de
acetilcolinesteraza au efect parasimpaticomimetic. Substantele parasimpaticolitice impiedica actiunea
Ach asupra organelor efectoare.
D. TONUSUL VEGETATIV
SNV simpatic si parasimpatic sunt active in permanenta, stare numita tonussimpatic sau parasimpatic.
Un contributor important al tonusului simpatic este medulosuprarenala.
Cele mai multe organe au o inervatie duala, simpatic si parasimpatica, si antagonica. Intr-un anumit
organ predomina unul sau altul dintre sisteme, asigurand un tonus de repaus. In conditii fiziologice
domina tonusul parasimpatic. Dominanta activitatii simpatice este cauzata de stresul emotional sau fizic
(urgente, ingrijorare, exercitiu fizic, excitatie). Hipotalamusul este acela care controleaza echilibrul intre
nivelul de activitate simpatica si parasimpatica.
Exista si organe inervate doar de sistemul nervos simpatic: cele mai multe vase sanguine, splina, muschii
piloerectori, glanda suprarenala.
Hipotalamusul posterior si lateral controleaza SNV simpatico, iar cel anterior si medial controleaza
SNV parasimpatic.