Sunteți pe pagina 1din 71

1

FIZIOLOGIE

AN I MEDICINA


Prof. Univ. Dr. ANCA BDRU
2
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Studiaza :
Procesele
Constantele
normale ale structurilor biologice superior
organizate, incepand cu celula si agregatele
celulare din tesuturi si organe si sfarsind cu
organismul uman .
Termenul fiziologie de origine greaca
( physis=natura, fiinta; logos=stiinta, cuvant )
3
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Termenul de fiziologie
introdus in
medicina de
J. FERNEL ( 1542 )
in tratatul MEDICINA,
ca titlu al primului
capitol despre
filozofia naturii.
4
OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Denumita si anticamera patologiei , a abordat de la
inceput modul de desfasurare a proceselor vitale,
factorii care le determina si mecanismele lor de intretinere .

Obiectul fiziologiei clar conturat

Evolutia fiziologiei lenta si anevoioasa datorita conceptiilor
filozofice dominante si lipsei de metode si tehnici adecvate

William Harvey : initiaza temelia fiziologiei experimentale a animalelor
si omului in lucrarea sa despre circulatia sangelui ( 1628 )

Fiziologia precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si
patologic , oferind pe baza cunoasterii mecanismelor normale,
principiile orientative asupra corectarii acestor mecanisme dereglate in
cursul bolilor.
Orice patologie incepe si sfarseste cu fiziologia
5
FIZIOLOGIA IN ANTICHITATE
Hippocrate ( 460-377 i.e.n ) ,
conducator al scolii de
medicina din Cos a fondat
medicina rational-empirica .
Organismul alcatuit din patru
umori : sange, flegma, bila
galbena, bila neagra ( sange
venos ) derivate din cele patru
elemente ale filozofiei ionice :
aer, pamant, apa si foc
Galen ( 129-201 I.e.n.) din
Pergam arata ca :
ventriculul stang si arterele
contin sange,
Intre creier, maduva si nervii
periferici sunt legaturi
structurale
Este intemeietorul vivisectiei
6
FIZIOLOGIA RENASTRII
SECOLUL AL XIX-LEA
Leonardo da Vinci ( 1452-1519 )
Descrie valvele inimii
Modul lor de functionare
Explica zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvulara
Toate arterele si venele pleaca din inima, nu din ficat
Miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cutia toracica
Muschii sunt alcatuiti din fibre in care se termina nervii
Andreas Vesalius( 1514-1564 )
Intemeiaza o metoda de studiu anatomic
Stabileste o nomenclatura anatomica
Jean Francois Fernel ( 1497-1558 )
Admite posibilitatea contractiei musculare in afara vointei
William Harvey ( 1578-1657 )
Intemeietorul morfologiei functionale a animalelor si omului
Descrie circulatia sangelui in inima, circulatia mica
Postuleaza existenta unor pori in tesuturi intre ramificatiile aortei si venele circulatiei mari
Marcello Malphighi ( 1628-1694)
Descrie capilarele pulmonare, confirmand ipoteza lui Harvey a porilor dintre artere si vene
7
OBSERVATIILE LUI HARVEY ASUPRA
CIRCULATIEI VENOASE
8
FIZIOLOGIA RENASTRII
SECOLUL AL XIX-LEA - II -


Stephen Hales ( 1677-1761 )
Masoara presiunea arteriala si venoasa
Masoara volumul sanguin
Antoine Lavoisier ( 1743-1794 )
Formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidare
Localizeaza insa oxidatiile la nivelul plamanilor

9
FIZIOLOGIA CAUZAL ANALITICA
Claude Bernard ( 1813-1878 )
A demonstrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului
Descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic
Sustine existenta unor fermentatii fara microorganisme
Descrie nervii vasomotori
Creaza conceptul de mediu intern cu compozitie constanta
Etienne Marey( 1830-1904 ) , Otto Franck ( 1865-19440 , Ernest
Starling ( 1866-1927 )
Cercetari asupra circulatiei sangelui
Willem Einthoven ( 1860-1927 )
Inventeaza galvanometrul cu coarda si studiaza cu ajutorul sau
electrocardiograma umana
Ion Athanasiu ( 1868-1926 )
Fondatorul scolii romanesti de fiziologie experimentala
Promotorul electrofiziologiei , initiatorul cercetarilor electromiografice


10
GALVANOMETRUL CU COARDA
11
EVOLUTIA FIZIOLOGIEI
Neuronii Ramon Y Cajal (1890)
: entitati morfo-functionale
distincte ale sistemului nervos
Sinapsa Sherrington ( 1897 ) :
pentru a defini relatiile de
contiguitate dintre neuroni
Reflexele conditionate in studiul
activitati nervoase superioare
I.P. Pavlov( 1904 )
Sistemul port hipotalamo-hipofizar
Gr.T. Popa si Unna Fielding (
1930 )
Pancreina Nicolae C. Paulescu
( 1921) hormon pancreatic
hipoglicemiant
Insulina Banting si Best
(1922)- premiu Nobel
12
SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI
FEEDBACK NEGATIV

13
FEEDBACK NEGATIV IN REGLAREA
RESPIRATIEI

14


SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI
FEEDBACK POZITIV

15
APA IN ORGANISM

CONTINUTUL DE APA

60% din greutate




16
ROLURILE APEI
CONSTITUENT ESENTIAL AL MATERIEI VII,
PERMITAND DESFASURAREA NORMALA A
MECANISMELOR HOMEOSTAZICE

SOLVENT PENTRU SUBSTANTELE ORGANICE SI
ANORGANICE

TRANSPORTOR SI MEDIU DE DESFASURARE A
PROCESELOR DE BIOSINTEZA SI
BIODEGRADARE


17
REPARTIZAREA APEI IN
ORGANISM
VARIABILA , DIRECT PROPORTIONALA
CU INTENSITATEA PROCESELOR
METABOLICE VITALE, LA NIVEL DE
ORGANISM , ORGANE , TESUT


CONSATANTA , DACA SE RAPORTEAZA
EXCLUSIV LA VOLUMUL CELULAR

18
REPARTIZAREA APEI IN ORGANISM IN RAPORT
DE INTENSITATEA PROCESELOR VITALE
1. Varsta/sex
Embrion ..90-97%
Copil 0-1an..75%
Copil 1-12ani65%
Adolescent 55-58%
Adult 30-59 ani .60_70%
Barbat 55-63%
Femei .47-52%
Varstnic: peste 60ani..<58%
Variatiile continutului de apa la om , gasite de diferiti autori se
datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos
( hidrofob )

19
REPARTIZAREA APEI IN TESUTUL
ACELEIASI SPECII
Smalt 0,2%
Dentina .10%
Tesut osos..25%
Tesut adipos ..20-30%
Tesut cartilaginos55%
Tesut conjunctiv..60%
Tesut muscular 75%
Tesut nervos 80%

20
REPARTITIA APEI IN ORGANE

Oase ..22-25%
Tiroida...70-75%
Rinichi ..80-85%
Creier substanta cenusie .85%
substanta alba ..70%
Inima , plamani.80%
Ficat , piele 70%

21
COMPARTIMENTELE LICHIDIENE I

22
COMPARTIMENTE LICHIDIENE II

23
In lichidele organismului se gasesc dizolvati :
- compusi organici, cu molecula mica ( glucoza, uree,
aminoacizi )
- substante macromoleculare ( mai alea proteine )
- electroliti anorganici

Electrolitii anorganici au rol in distributia si retinerea
apei, in determinarea presiunii osmotice si a
concentratiei de H+ ioni

ELECTROLITII IN ORGANISM
24
COMPOZITIA ELECTROLITICA A
FLUIDELOR CORPULUI

25
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM
( I )
Sodiul ( Na + )
- Forme:ionizat in plasma
ion predominant extracelular
- Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- intretinerea presiunii osmotice extracelulare 80%
- reglarea EAB ( component in sistemele tampon de
bicarbonat si fosfat )
- transmiterea impulsului nervos
- mentinerea proprietatilor muschilor si contractiile
miocardului

26
SODIUL

27
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM (II)
Potasiul ( K+)
- Forme: ionizat intracelular

- Roluri : ion caracteristic intracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice
- reglarea pH-ului
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- excitabilitate, conductibilitate, transmitere sinaptica
- contractie musculara si a miocardului
- transfer O2 si CO2 in sange

28
POTASIUL

29
Principalele minerale din organism ( III )
Clorul ( Cl-)
Forme : NaCl

Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice , a pH-ului si balantei
hidrice intra si extracelular
- fenomenul Hamburger ( migratia ionilor de Cl-)
- formarea HCl in stomac
- activarea amilazei


30
Principalele minerale din organism ( IV )

Calciul ( Ca2+)
Forme:- nedifuzibil (proteinat de Ca)
60%
-neionizat, difuzibil ( fosfati,
citrati )
-ionizat , difuzibil ( Ca+) 40%
activ fiziologic
Roluri : - rol structural esential in oase
si dinti ( fosfat tricalcic si
hidroxiapatita ) confera
rezistenta si duritate
- coagularea sangelui
- contractia musculara
-functiile miocardului
- transmiterea sinaptica
-activator enzimatic pentru
tripsina, lipaza, fosfataza
alcalina

31
PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM
( V )
Fosforul ( P )
Roluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic , hidroxiapatita)
confera rezistenta si duritate
- constituent al AND si ARN cu rol in sinteza proteinelor ,
multiplicarea celulara , transmitere genetica
- ca fosfolipide in structura membranelor celulare si reglarea
transportului prin membrane
- molecule macroergice : ATP,ADP,GTP
- activarea vitaminelor din grupul B
Magneziul ( Mg )
Roluri : ion caracteristic intracelular
- component al unor sisteme enzimatice cu tiaminpirofosfat ca si
cofactor , pentru fosforilarea oxidativa
- contractia musculara
- transmiterea neuromusculara ( sinergic cu ionii de Ca2+)

32
DEPLASAREA APEI IN ORGANISM

33
PRINCIPIUL DILUTIEI :
Volumul (ml )= Cantitatea de substanta indicator introdusa
Concentratia per ml a substantei dispersate in lichid

RETINETI :

1. Cantitatea totala de substanta indicator introdusa in vas

2. Concentratia substantei in lichid dupa dispersie

34
SUBSTANTELE MARKER
Netoxice
Inerte metabolic
Nefixabile pe elementele figurate , alte celule sau
albumina
Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de
presiune osmotica
Sa nu paraseasca rapid compartimentul
Omogenizabile rapid
Dozabile


35
Determinarea volumelor compartimentelor
lichidiene
Apa totala : apa radioactiva sau apa grea contine tritiu
radioactiv sau deuteriu . Dupa injectarea IV , acestea se
amesteca cu apa totala in cateva ore , iar pentru calculul
apei toatale se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. extracelular : sodiul radioactiv, clorul
radioactiv,ionul tiocianat, inulina si zaharoza . Dupa injectare
se amesteca in 30-60 min cu lichidul extracelular , iar pentru
calcul se foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. Intracelular : se calculeaza prin diferenta dintre
apa totala si lichidul extracelular
Volumul plasmatic :se folosesc proteine plasmatice radioactive
( marcate cu 131I ) sau proteine plasmatice de care se leaga
coloranti ( T-1824 numit si albastru Evens )
Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga
de eritrocite .

36
ECHILIBRUL HIDRIC

37
PIERDERILE ZILNICE DE APA
Temp. normala Temp. ridicata Efort fizic intens
Pierderi insensibile
-Piele
- Arbore respirator

350
350

350
250

350
650
Urina 1400 1200 500
Transpiratie 100 1400 5000
Fecale 100 100 100
Total
2300 3300 6600
38
REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC
Se face prin :
- reglarea ingestiei de lichide prin senzatia de sete
- reglarea pierderilor de apa , prin hormonul antidiuretic cu rol
major in controlul reabsorbtiei renale de apa si al osmolaritatii
plasmei

Reglarea aportului hidric :
* senzatia de sete apare la reducerea continutului hidric din
organism sub 1%.
Setea poate fi produsa prin :
- stimularea osmoreceptorilor hipotalamici ( prin cresterea
presiunii osmotice a lic. extracelular )
- stimularea voloreceptorilor atriali ( in hipovolemie )

39
FACTORII DE CONTROL AI SETEI
Factorul
Cresterea
senzatiei de sete
Scaderea senzatiei
de sete
Osmolaritatea Crescuta Scazuta
Volumul sanguin Scazut Crescut
Presiunea
sanguina
Scazuta Crescuta
Angiotensina II Crescuta Scazuta
Alti factori Uscarea mucoasei
bucofaringiene
Distensia gastrica
40
REGLAREA ELIMINARILOR DE APA
Se face prin reactii compensatorii - hormonul
antidiuretic (ADH ) si

ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin

FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru
eliminarea apei

41
FACTORI DE REGLARE AI SECRETIEI DE
ADH
CRESTEREA SECRETIEI SCADEREA SECRETIEI
Cresterea osmolaritatii plasmei

Scaderea volumului de LEC

Scaderea volumului sanguin

Scaderea presiunii sanguine
Scaderea osmolaritatii plasmei

Cresterea volumului de LEC

Cresterea volumului sanguin

Cresterea presiunii sanguine
42
REGLAREA SECRETIEI DE ADH

43
TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRIC
Perturbarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea
cazurilor, dar pot fi si separate.

Tulburarile se datoreaza :

- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negatic

- retentiei in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv

44
DEFICITUL DE APA
Intereseaza in special compartimentul extracelular , unde are
loc o crestere a presiunii osmotice ( in plasma si lic.
Interstitial ) .
Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare
celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei
bucofaringiene

Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc
secretia de ADH.

Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia
corespunzatoare de apa .

45
EXCESUL DE APA
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului EDEM

Edemul poate fi prezent in compartimentul :
- intracelular
- extracelular
Edemul intracelular apare in doua situatii :
1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a
celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul
de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism
tisular normal . Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in
special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in
celula .
2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare .
Spdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in
celula

46
EXCESUL DE APA
Edemul extracelular
Poate fi cauzat de :

- extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar
sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul
din interstitii

- retentia renala de apa si sare

47
EDEMUL PRODUS PRIN EXTRAVAZAREA DE LICHID DIN
CAPILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA

1.Presiunea capilara crescuta
- retentie renala excesiva de apa si sare ( insuficienta renala, exces de
mineralocorticoizi )
- presiune venoasa ridicata ( insuficienta cardiaca , staza venoasa localizata ,
insuficienta pompelor venoase )
2. Scaderea proteinelor plasmatice
- pierderi de proteine prin urina
- pierderi prin lipsa tegumentara ( arsuri, rani )
- sinteza proteica insuficienta ( boli hepatice, deficit de aport )
3. Permeabilitate capilara crescuta
- reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte substante imune
- toxine
- infectii bacteriene
4. Blocajul drenajului limfatic


48
TEST PENTRU EDEM

49
EDEMUL PRODUS PRIN RETENTIE RENALA
DE APA SI SARE


Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul
extracelular.
Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce
excretia de apa si sare prin urina.

Consecinte :

1. Edem extracelular intins
2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei

50

RELATIA DINTRE PRESIUNEA LI SI
VOLUMUL LI

Presiunea Li ~ - 3 mmHg

La 3mmHg , volumul LI este de ~ 12 litri.
LI este sub forma de gel .

Gelul este importantprevine curgerea cu prea mare usurinta a
lichidului printre tesuturi din cauza filamentelor de proteoglicani
( formate din ac. hialuronic si proteine ) care actioneaza ca un burete

51
FACTOR DE SIGURANTA ANTIEDEM

Consta din trei mecanisme :
1. Presiunea negativa a Li sa fie anulata si sa devina pozitiva

2. Fluxul limfatic poate creste de 10 pn la 50 de ori constituie factor
de siguranta deoarece previne cresterea presiunii LI la valori pozitive

3. Spalarea proteinelor din LI. Pe masura ce proteinele sunt
indepartate din interstitiu , creste diferenta dintre presiunea
coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala , crescand absorbtia
osmotica a lichidului din interstitii in capilare

52
ECHILIBRUL OSMOTIC


Membrana celulara este o structura relativ permeabila,
prin care apa trece prin osmoza .

Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii
mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient ,
spre compartimentul unde concentratia solvitilor este
crescuta

53
ECHILIBRUL OSMOTIC
OSMOZA = FLUXUL DE APA PRINTR-O MEMBRANA
SEMIPERMEABILA
( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel
cu concentratie crescuta )


54
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( I )
Osmoza se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a
particulelor , de o parte si alta a membranei semipermeabile

Presiunea osmotica
- este data de micromoleculele dizolvate
- impiedica osmoza
- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor

Osmolul
Capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce presiune
osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a numarului total
de particule

55
OSMOZA

56
OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( II )
In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm .
Osmolalitatea este concentraia osmolal a unei soluii, exprimat in Osm/kg
ap
Osmolaritatea este concentraia osmolal a unei soluii, exprimat in Osm/l
de soluie
La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera
in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300
( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtinem o valoare a presiunii
osmotice de 5790 mmHg.
Presiunea osmotica (mmHg) =19,3 x osmolalitate(mOsm/Kg apa)

Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~
300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat in
LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor
plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare
decat in LI .


57
VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE
DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTIVE
(mOsm/l)

INDICATORUL PLASMA
LICHIDUL
INTERSTITIAL
LICHIDUL
INTRACELULAR
1. ACTIVITATEA
OSMOLARA
TOTALA
302,8 301,5 302
2. PRESIUNEA
OSMOTICA
( mmHg)
5450
5430 5430
58
ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE
COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR SI
INTRACELULAR

TONICITATEA UNEI
SUBSTANTE

proprietatea acesteia de a
determina deplasarea apei
in celula ( influx de apa )
sau in afara celulei ( eflux
de apa )



59
MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC
INTRE COMPARTIMENTUL INTRA SI
EXTRACELULAR

60
DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC corectat rapid ( in
sec sau minute )

Hiperosmolaritatea
Cauze : - aport insuficient de apa
- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )
- aport excesiv de sodiu

Hipoosolaritatea
Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari
deficitare

61
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A
CONC. DE SODIU
Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 80% din
presiunea osmotica a acestui compartiment .

Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei
sisteme de control , independente :

1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic

2. Mecanismul setei

3. Mecanismul apetitului pentru sare

62
CONTROLUL OSMOLARITATII LEC





1. SISTEMUL
OSMORECEPTOR
HORMON
ANTIDIURETIC
( ADH )
63
ADH-ul


V 2 receptori pentru
vasopresina

AQ 2 aquaporina 2
64
REGIUNEA ANTEROVENTRALA A
VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )
Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii

In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista neuroni :
- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC
- inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori

In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura specializata denumita
organ subfornical
In partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale .
Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple
conexiuni nervoase :
- cu cele doua organe
- cu nucleul supraoptic `
- cu centrii de control ai presiunii arteriale


65
2. MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa .
Definita ; cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .

Localizarea centrilor setei :
- Regiunea AVaV3
- Zona preoptica hipotalamica
centrul setei
Stimulul fiziologic : deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice
a LEC prin :
- aport hidric deficitar
- exces de sodiu
- pierderi de potasiu

66
CENTRII SETEI

67
HOMEOSTAZIA APEI SI SARII
Controlul hormonal al
echilibrului hidro-
electrolitic

1. Deshidratare
scaderea eliminarilor de apa
2. Hiperhidratare
cresterea eliminarilor de
apa
3. Exces de sare
cresterea eliminarilor de
sare
4. Deficit in sare
dimunuarea eliminarilor
de sare

68
CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON

69
MECANISMUL APETITULUI PENTRU SARE
Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :
1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC
2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie

Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :
- setea apare imediat
- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv

Importanta apetitului pentru sare :
- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)
ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc
sodiului in LEC si a volemiei stimuleaza dorinta de sare

70
ALTI FACTORI HORMONALI DE
CONTROL AI SECRETIEI DE SODIU

Factori

Mecanismul si actiunea

-factorul natriuretic atrial
(FNA )




- factorul natriuretic hipotalamic
(FNH)

- sistemul prostaglandinic renal
( SPG )

-actioneaza pe rec. FNA de tip A de
la nivel glomerular ; inhiba
reabsorbtia de sodiu si secretia de
renina, inhiba eliberarea de
aldosteron si vasopresina,
vasodilatator, hipotensiv

- actioneaza pe receptorii FNH de tip
B ; vasodilatator

-PGE 2 renala este produsa la
expansiunea LEC ; efect inhibitor
asupra transportului tubular de
sodiu

71
APA IN ORGANISM
- INTREBARI -
Varianta : RASPUNSURI MULTIPLE
1. Un exercitiu fizic prelungit nu determina pierderi de apa prin :
A. Sistemul respirator
B. Piele
C. Materii fecale
D. Transpiratie
E. Urina
2. Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sunt :
A. Presiunea osmotica
B. Presiunea hidrostatica
C. Membranele celulare
D. Presiunea coloidosmotica
E. Structura moleculara a apei
3. Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct cu
ajutorul markerilor :
A. Apa intracelulara
B. Apa totala
C. Apa extracelulara
D. Volumul interstitial
E. Volumul plasmatic