HEMATOPOIEZA

Celulele, inainte de a se definitiva au o serie de etape intermediare. Exista multe etape

descrise. Celulele sangvine provin din celulele stem din maduva hematopoietica. Celulele stem nu au
pe suprafata lor determinanti antigenici. De aceea celulele stem sunt folosite pentru a introduce in
organism anumite gene care sunt absente in diverse maladii.
Hematopoieza este procesul care asigura formarea si reinnoirea continua a celulelor sangelui
periferic. In general se pastreaza un numar relativ constant de celule circulante iar hematopieza
permite si ajustarea necesitatilor organismului de anumite tipuri celulare la un anumit moment dat.
Astfel, in hemoragii este crescuta sinteza de hematii, in infectii este crecuta sinteza de granulocite etc.
Localizarea tesuturilor hematopoietice - la adult este maduva rosie osoasa = maduva rosie
hematopoietica (MRH). Hematopoieza este realizata mai intai prin procese de multiplicare a celulelor
stem si a celulelor precursoare, apoi urmeaza procesele de diferntiere, cand se intrerup diviziunile iar
celulele exprima proteine specifice pe membrana iar in final are loc citodiaboza care consta in
eliberarea celulelor mature in circulatie.
Hematopoieza este un proces autointretinut. Mecanismele de reglare a hematopoiezei sunt
multe si complexe, fiind implicate molecule semnal, factori de crestere etc.

Etapele hematopoiezei

Etapa prenatala
Exista mai multe locuri:
• etapa mezoblastica (mezenchimala, prehepatica) care dureaza in perioada L1-L3 de viata
intrauterina (I.U.). Hematopoieza are loc in insulele sangvine din peretele sacului vitelin. Apar
primii precursori ai celulelor liniei rosii, care au doua particularitati: sunt nucleate si contin Hb
Gower - embrinara (α2ε2).
• etapa hepatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa, durand L2-L9 I.U. La un anumit
moment este cea mai importanta (in L4-L5 I.U.) dupa care scade ca importanta datorita etapei
mieloide. In L3-L4 apar granulocitele iar in L5 apar limfocitele. Precursorii liniei rosii au HbF
(fetala) - α2γ2. Productia de HbF scade treptat, la nastere fiind de 2% din totalul de Hb pentru
ca mai tarziu sa dispara.
• etapa mieloida - debuteza semnificativ la sfarsitul L3 - inceputul L4 I.U. Ea creste ca importanta in
a doua jumatate a sarcinii. Precursorii liniei rosii au HbA (adult - α2β2).
Conceptia actuala asupra hematopoiezei
1. Celula stem are capacitate migratorie asemenea limfocitelor, care au origine in MRH si se gasesc
in tranzit in sangele periferic. Dintr-o celula stem rezulta 1000 de celule din sangele periferic.
2. Celula stem pluripotenta are morfologia necunoscuta. Ar fi asemanatoare monocitului sau
limfocitului.
3. Celulele stem circulante pot coloniza: ajung din maduva osoasa in splina sau ficat care devin locuri
de hematopoieza extramedulara.
4. Celula stem sta la originea tuturor liniilor hematopoietice. Celula stem pluripotenta reprezinta o
populatie de celule nediferentiate, capabile de diferentiere in toate liniile hematopoietice.
5. Celulele stem au capacitatea de autoreinnoire. Daca o celula stem se divide, se formeaza doua
celule identice. Una o inlocuiste pe cea de provenienta, inactiva functional iar cealalta prolifereaza
dand nastere elementelor figurate. Cu cat sunt mai nediferentiate, cu atat celulele au capacitate
mai mare de autoreinnoire.
Descoperirea celulelor stem s-a facut la soareci, folosind celule marcate. S-a descoperit ca
existau celule ce repopulau ficatul sau splina la soarecii iradiati. S-a observat ca exitau colonii de
celule ce erau formate de o singura celula de origine. Aceste celule ce determinau colonii au fost
numite unitati formatoare de colonii (celulele stem sunt deci colony forming units - CFU).
Exista multi factori de reglaj ce orienteaza hematopoieza spre o linie celulara. Spre exemplu
eritropoietina orienteaza spre linia rosie, granulopoietina duce la formarea de granulocite iar
trombopoietina duce la formarea de plachete. Cantitati crescute de eritropoietina duc la stimularea
puternica a productiei de eritrocite. Deci, mecanismele de control al diviziunii si diferentierii celulelor
stem sunt multe si complexe.

Nomenclatura celulelor stem

Celulele stem ce determina liniile au grad de potentialitate diferit. Spre exemplu unele celule
stem pot determina toate liniile (sunt totipotente) si au viata mai lunga si capacitate de autoreinnoire
crescuta. Alte celule sunt pluripotente - formeaza mai multe linii dar nu toate, altele sunt bipotente
formeaza 2 linii iar altele sunt unipotente, formand o singura linie.
Se considera ca prin diviziunea celulei totipotente scade potentialitatea celulei, rezultand o
celula stem pluripotenta. Dincolo de maduva spinarii exista doar celula precursoare care si-au pierdut
capacitatea de reinnoire, fiind capabile doar de diferentiere.
Criterii morfologice generale pentru liniile celulare
Se permite astfel incadrarea unei celule intr-o linie celulara si plasarea intr-un anumit stadiu.
Aceste criterii sunt:
1. marimea celulalor: cu cat celula este mai tanara, cu atat este mai mare.
2. cu cat nucleul este mai mare cu atat celula este mai tanara
3. cu cat raportul nucleu / citoplasma este mai mare cu atat celula este mai tanara
4. cu cat materialul nuclear este mai eucromatic (mai putin condensat) cu atat celula este mai tanara.
Aceasta se explica prin faptul ca o celula tanara transcrie cat mai multe gene pentru a le
traduce in proteine.
5. Cu cat in citoplasma sunt mai multi ribozomi si RE cu atat celula este mai tanara. La MO
citoplasma este cu atat mai bazofila cu cat celula este mai tanara, datorita prezentei unui
numar mare de poliribozomi)
6. Cu cat celula are mai multi nucleoli cu ata ea este mai tanara. Numarul acestora poate varia: 1,2-5.
7. Existenta produsilor caracteristici unei linii celulare: granule (dupa forma, dimensiunea si afinitatea
tinctoriala aacestora se poate stabili carei linii granulocitare ii apartine celula). In linia rosie,
acumularea Hb in citoplasma determina aparitia acidofiliei.
Pe masura inaintarii pe linia celulara scade volumul celulei, scade volumul nucleului care
devine mai compact (se transcrie un numar mai redus de gene pentru proteinele specifice), scade
numarul de organite, bazofilia citoplasmei se atenueaza.
Astfel:
• blast = celula tanara
• cit = celula evoluata
• meta = dupa
• pro = inainte
Exemplu: In linia rosie, initial citoplasma este bazofila iar in final este acidofila. In etapa
intermediara coexista acidofilia si bazofilia celula fiind policromatofila.
In maduva trebuie sa existe un raport fix intre precursorii unei anumite linii.

Seria rosie - eritropoieza

 Celula stem → proeritroblast → eritroblast bazofil → eritroblast policromatofil → eritroblast
acidofil → eritrocit. In linia rosie nucleul este rotund. Cantitatea de ARN scade pe parcursul evolutiei
datorita scaderii sintezei proteice.

Proeritroblastul
• Diametru 20-25 µm
• Nucleu ocupa 80% din volumul celulr, este eucromatic, prezinta mai multi nucleoli
• Citoplasma este intens bazofila

Eritroblastul bazofil
• Diametru 16-18 µm
• Nucleu necondensat, uneori se vad nucleoli, alteori nu; uneori prezinta halou perinuclear
• Citoplasma mai putin intens bazofila

Eritroblastul policromatofil
• Diametru 15 µm
• Nucleu destul de condensat (heterocromatina abundenta)
• Citoplasma isi modifica nuanta: exista putini ribozomi si apare Hb in citoplasma, deci coexista
acidofilia si bazofilia. La ME se observa ca numarul de organite scade foarte mult.

Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta - acidofil)

• Diametru 10-12µm
• Nucleu condensat la maxim (exista doar heterocromatina), nu are nucleoli
• Citoplasma contine o cantitate crescuta de Hb care ii determina acidofilia. La ME se observa
eliminarea celor mai multe dintre organite.
In stadiul final celulele expulzeaza nucleul, membrana celulara se reface si se formeaza
reticulocitul.

Reticulocitul
• Diametru 7µm
• Nucleu - nu exista
• Citoplasma este diferita de cea a hematiilor adulte prin prezenta catorva resturi de organite
Ele raman 12-48 de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. Se evidentiaza cu o coloratie
speciala - albastru de Crecil stralucitor. Reticulocitele reprezinta 1% din elementele circulante. Un
numar crescut de reticulocite arata o anemie.

Pentru seria rosie, maduva nu este un compartiment de depozit, toatee elementele liniei rosii
fiind eliberate in circulatie, spre deosebire de celulele granulocitare ce pot stocate in maduva atunci
cand organismul le necesita.
In maduva, raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii linie granulocitarea este invers
fata de formula leucocitara, in maduva existande de 3-4 ori mai multi precursori ai granulocitelor
decat ai eritrocitelor.
Nucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din MRH. De aceea exista o
asociere intre hematopoieza si aceste macrofage.
Timpul necesar este de 20 de ore pentru primele etape, pentru ca ultimele etape sa se
desfasoare lent.
Seria granulocitara
 Celula stem → mieloblast → promielocit → mielocit (neutrofil, eozinofil sau bazofil) →
metamielocit (neutrofil, eozinofil sau bazofil) → granulocit nesegmentat → granulocit segmentat.

Mieloblast
• Diametru 20 µm
• Nucleu mare, usor indentat sau oval, isi modifica conturul, are cromatina laxa si multi nucleoli
raportul nucleu/citoplasma = 4 : 1,
• Citoplasma este putina, are tenta bazofila si nu are granule.
Proeritroblastul seamana cu mieloblastul.

Promielocitul
• Diametru 10-20 µm
• Nucleu scade in volum, este compact, se observa cativa nucleoli
• Citoplasma este mai multa (volumul celular fiind constant) si se detecteaza primele granulatii
(granulele primare, nespecifice, azurofile)

De la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza, dupa cum urmeaza:

Mielocitul neutrofil
• Diametru 18 µm (celula isi reduce volumul)
• Nucleul se compactizeaza mult, are forma ovala, uneori rotund; materialul nuclear este granulat,
heterocromatic, uneori prezinta nucleoli, alteori nu; raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1
pana la 1 : 1.
• Citoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil (albastru - rosu); prezinta ambele tipuri
de granulatii

Metamielocitul neutrofil
• Diametru 12-18 µm (volum relativ constant)
• Nucleul - conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat (potcoava), are
heterocromatina, nu exista nucleoli, raportul nucleu / citoplasma este 1 :1
• Citoplasma isi modifica afinitatea tinctorial (unele sunt tranzitorii iar altele au citoplasam
acidofila); apar granulele specifice, secundare.

Neutrofilele nesegmentate
• Diametru este mai mic, pana la 16 µm
• Nucleu in banda sau sub forma de potcoava, nesegmentat
• Citoplasma este la fel ca la neutrofilul adult

Din neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneori neutrofilul

hipersegmentat.

Mielocitul eozinofil
• Diametru 18 µm
• Nucleu - forma sa prefigureaza forma nucleului viitoarei celule; sinteza proteinelor incepe sa
scada, cromatin este mai agregata, uneori are nucleoli, alteori nu; raportul nucleu / citoplasma
este 2 : 1 sau 1 : 1.
• Citoplasma are culoare tranzitorie (albastru-rosiatic); granulele sunt eozinofile
 Metamielocitul eozinofil
• Diametru 18 µm
• Nucleu are forma precis conturata (potcava, rinichi), cromatina este mai compacta; scade raportul
nucleu / citoplasma pana la 1 : 1
• Citoplasma este acidofila, granulele sunt numeroase cantitativ

Eozinofilul nesegmentat (tanar)

• Diametru 16 µm
• Nucleu cu forma de potcoava, raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1
• Citoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur

Mielocitul bazofil
• Diametru 18 µm
• Nucleu oval sau indentat, cromatina usor impachetata, raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1
pana la 1 : 1
• Citoplasma are tenta albastruie, moderata cantitativ si apar granule specifice, intens colorate

Metamielocitul bazofil
• Diametru 18 µm
• Nucleu in forma de potcoava, cromatina intens colorata, nucleolii nu se vad; scade usor raportul
nucleu / citoplasma
• Citoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mare

Bazofilul tanar nesegmentat

Are toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care este alungita,
nesegmentata.

Seria monocitara

Celula stem → monoblast → monocit tanar → monocit adult

Monoblastul
• Diametru 12-20 µm (se pastreaza pe toata seria)
• Nucleu este rotund, oval, usor plicaturat, compactat, volumul sau scazand de-a lungul liniei
monocitare; raportul nucleu / citoplasma este 4 : 1.
• Citoplasma este bazofila, nu se vad granulatii

Monocitul tanar
• Diametru 12-20 µm
• Nucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult (plicaturat cu cromatina dispusa in tabla de sah),
nucleolul finnd uneori prezent; raportul nucleu / citoplasma 3 : 1 pana la 2 : 1
• Citoplasma devine abundenta datorita compactarii nucleului, are tenta bazofila, exista granule fine,
azurofile, vizibile la limita de rezolutie a MO.

Seria limfocitara
 Celula stem → limfoblast → limfocit tanar → limfocit adult
Nu toate etapele de diferentiere au loc in MRH, unele limfocite diferentiindu-se si in timus.

Limfoblastele
• Diametru 20 µm (celula mare)
• Nucleu este mai putin compactat, prezinta 1-2 nucleoli; se pastreaza raportul nucleu / citoplasma
de 4 : 1 pe toata linia (caracteristica a limfocitelor)
• Citoplasma este putina si bazofila; nu se vad granule citoplasmatice

Limfocitul tanar
• Diametru 9-18 µm (dupa populatia careia ii apartin d.p.d.v morfologic - mari, intermediare, mici)
• Nucleu este dens, fixeaza o cantitate mare de colorant bazic, are rar nucleoli
• Citoplasma - nu se identifica prezenta granulelor

Seria trombocitara (plachetara)

Celula stem → megacarioblast → promegacariocit → megacariocit trombocitogen →

trombocite.
Precursorii au talie foarte foarte mare, iar diametrul lor creste pe masura ce se apropie de faza
finala. Nucleul este foarte mare si creste in dimensiuni de-a lungul liniei deoarece precursorii isi
multiplica numarul de cromozomi fara diviziune. Se obtin celule cu grad inalt de ploidie.

Megacarioblastul
• Diametru 50 µm
• Nucleu cu mai multi nucleoli, cromatina este putin compactata; raportul nucleu / citoplasma este
de 4 : 1
• Citoplasma este bazofila

Promegacariocitul
• Diametru 80 µm
• Nucleu cu cromatina mai compacata dar oricum laxa, raportul nucleu / citoplasma variaza de la 4 :
1 pana la 1 : 1
• Citoplasma cu mici granule azurofile

Megacariocitul trombocitogen
• Diametru pana la 160 µm
• Nucleu lobulat, intens impachetat, colorat bazic, fara nucleoli; raportul nucleu / citoplasma variaza
de la 1 : 1 pan la 1 : 12
• Citoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform

La sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular,

membrana lor emite prelungiri plicaturate, trec prin peretele vascular iar fluxul snagvin detaseaza din
citoplasma megacariocitului plachete. Daca cea mai mare parte a megacariocitului.................. de
autodistrugere...........
Prezenta acestor celule este evidentiata prin frotiu de MRH.
Exista un raport considerat normal intre precursori care constituie mielograma
(medulograma).
• 1 mmc MRH contine 70.000 - 100.000 de cariocite.
• granulocite: neutrofile 50-93%
eozinofile 1-7%
bazofile - rare
• eritrocite - 13-25,5% - la 100 de granulocite
• limfocite 1-10 % - la 100 de granulocite
• monocite, plasmocite, histiocite - 3-10% - la 100 de granulocite
• megacariocite 1-8‰ - la 100 de granulocite
Aceste valori sunt variabile.