Sunteți pe pagina 1din 9

Histologie - curs 5

Laminina
Este un dimer proteic cu masa moleculara de 900.000 daltoni, format din trei subunitati: o
subunitate A cu masa moleculara de aprox 400.000 daltoni si doua subunitati B cu masa moleculara de
200.000 - 250.000 daltoni.
Aceste doua subunitati se asambleaza intr-o molecula cu aspect de cruce. Subunitatea A se
dispune la capetele globulare ale fiecarui brat scurt. Ea va forma si bratul scurt vertical in totalitate. Va
forma domeniul globular de la capatul bratului lung si axul central al bratului lung.
Cele doua subunitati B realizeaza portiunile filamentoase ale celor doua brate scurte dispuse
intre cele doua domenii globulare. Ele se vor dispune sub forma unui dubluhelix in jurul axului central
al bratului lung.
Laminina formeaza lamina bazala. Grosimea laminei bazale reprezinta lungimea moleculei de
laminina.
Molecula prezinta locusuri speciale. La capatul globular al bratului lung exista un locus pentru
legarea colagenului. La domeniile globulare ale bratelor scurte se afla situsuri speciale pentru legarea
proteoglicanilor, atat a celor cu heparan sulfat cat si a celor cu molecule mici.
Roluri:
• Organizeaza matricea conjunctiva extracelulara.
• Intra in structura laminei bazale.

CELULELE CONJUNCTIVE

Celulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate. Ele intervin activ
atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia. Celulele conjunctive
secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe
celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate
de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.

Clasificarea celulelor conjunctive


• D.p.d.v. al provenientei
• celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva; componentii au
proprietatea de interconvertibilitate (un component se poate transforma in altul),
proces care se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. Procesul realizat pe verticala
nu este reversibil.
• fibroblast → fibrocit
• condroblast → condrocit
• osteoblast → ostocit
• celula adipoasa
• celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) - este un miofibroblast cu
echipament contractil - microfilamente de actina si miozina.
• Celulele libere - nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea
• leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile, bazofile) - trec prin diapedeza prin
peretele capilarelor sau venulelor si ajung in tesutul conjunctiv lax.
• limfocitele B (devin plasmocite)
• limfocitele T circulante
• monocitele (devin macrofage)
• mastocitele
• celulele pigmentare
Limfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax si reticulat si la acest
nivel se transforma in plasmocite, celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral
(secreta anticorpi).
Limfocitele T circulante trec prin diapedeza, ajung in tesutul conjunctiv lax si
reticulat. Ele sunt localizate in anumite zone, timodependente, care nu coincid cu zonele
ocupate de limfocitele B. La nivelul tesutului conjunctiv lax si reticulat, limfocitele T
intervin in imunitatea celulara. Exista mai multe subclase de limfocite T:
• Limfocite Th (h de la helper) - limfocite ajutatoare care coopereaza cu macrofagele
si cu limfocitele B in raspunsul imun mediat umoral.
• Limfocitele K - intervin in apararea antivirala si antitumorala
• Limfocitele T de tip citotoxic - au toxicitate specifica
• Limfocitele NC de tip granular care intervin in citotoxicitatea nespecifica
Monocitul trece prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax, dens si reticulat si la acest
nivel se transforma in macrofag. Macrofagele sunt o populatie heterogena de celule dar cu
functii comune: de pinocitoza si fagocitoza. Totalitatea macrofagelor din organismul uman
alcatuiesc sistemul fagocitar mononuclear (SFM).
Despre mastocit s-au emis doua teorii. Prima teorie sustine ca mastocitul provine
din bazofile circulante, teorie care a aparut ca urmare a numeroaselor similitudini
structurale si functionale care exista intre cele doua celule. Cea de-a doua teorie, cea care
este acceptata de majoritatea oamenilor de stiinta in zilele noastre, sustine ca originea
mastocitului este in celula stem pluripotenta din maduva rosie hematogena, celula care se
va diferentia pe linie mastocitara, dand nastere mastoblastului care ulterior se va
transforma in mastocit. Rolul mastocitelor este in reactiile de hipersensibilizare imediata:
inflamatii, urticarii, alergii si chiar socul anafilactic.
Celula pigmentara are origine nervoasa, in crestele neurale. Este localizata in
principal in stroma conjunctiva a irisului (da culoarea lui), in stratul bazal al epidermului si
in invelisul epitelial al firului de par. In functie de tipul de pigment, de cantitatea lui si de
comportamentul fata de razele luminoase rezulta culoarea ochilor, a pielii si a parului.

• D.p.d.v. functional
• Celule implicate direct in producerea si degradarea matricei conjunctive extracelulare -
fibroblastul - celula cea mai activa
• Celule cu functie metabolica:
• adipocitul brun
• adipocitul alb
• adipocitul hepatic - celula Ito, care intervine in sinteza si depozitarea vitaminei A
• Celule reactive (imune)
• Celule efectorii:
• celule implicate in fagocitoza:
• tip microfag: PMN (neutrofile), bazofile, eozinofile
• tip macrofag: celule provenite din monocite care formeaza SFM.
• celule implicate in raspunsul imun mediat umoral - limfocitele B care se vor
transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorpi sau
imunoglobuline.
• celule T citotoxice - populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca
specific si distruge celulele (intervine in citotoxicitatea specifica).
• celule NK de tip limfocitar - sunt limfocite de tip granular cu origine
comuna cu limfocitele B si T in celula stem pluripotenta hematogena,
celule care au dimensiuni mult mai mari decat limfocitele B sau T. Ele
au in citoplasma un continut granular bogat. Ele vor ataca si distruge
nespecific diferite celule.
• Limfocitele K (killer) - sunt o subpopulatii de limfocite T care ataca si
distug celulele care au pe suprafata lor anticorpi, ele intervenind in
apararea antivirala si antitumorala.
• Celule imune accesorii
• macrofagul - incearca sa digere mici cantitati de antigen; activeaza
limfocitele Th si coopereaza cu limfocitele B
• celule care prezinta antigen - limfocite Th; ele ajuta macrofagele, contribuie
la elaborarea raspunsului imun umoral.

Originea celulelor conjunctive


Exista doua celule ce pot fi originea celulelor conjunctive: celula mezenchimala nediferentiata
si celula stem pluripotenta hematogena.
Celule care se formeaza din celula mezenchimala nediferentiata:
• fibroblastul
• adipocitul
• condroblastul → condrocitul
• osteoblastul → osteocitul
• celulele endoteliale (celule epiteliale)
• celulele mezoteliale (celule epiteliale)
Celule care se formeaza din celula stem pluripotenta hematopoietica
• mastocitele
• PMN (neutrofilele - au un singur nucleu segmentat in mai multi lobi, eozinofilele, bazofilele)
• hematiile
• megacariocitele (celule care se vor fragmenta si vor da nastere trombocitelor = plachetele
sangvine)
• limfocitele care se vor transforma in plasmocite
• monocitele care se vor transforma in macrofage si vor alcatui sistemul fagocitar mononuclear,
alcatuit din:
• osteoclaste
• macrofagele libere din tesutul conjunctiv (histiomacrofage)
• macrofagele fixe (histiocitele)

Celula mezenchimala embrionara


Este prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in
apropierea vaselor de sange. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru
celulele din extremitatea cefalica.
Celula are urmatorul aspect la microscopul optic:
• celula are 20-30 µm, forma neregulata cu prelungiri
• nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma
• blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei
intense de proteine
• nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat)
• citoplasma este slab bazofila
La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel:
• are prelungiri
• raportul nucleoplasmatic este supraunitar
• nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si
mitocondrii
• nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric
• in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate.
• mitocondriile, RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate
Celula mezenchimala are urmatoarele roluri
• Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe
• Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu
• Induce diferentierea epiteliilor

Fibroblastul
Formeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele si miofibroblastele.
Fibroblastele
Sunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Au originea in celula
mezenchimala.
Au urmatorul aspect la microscopul optic:
• au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri
• au raportul nucleo-plasmatic supraunitar
• nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona
mai bombata a celulei
• citoplasma este puternic bazofila
La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati:
• celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule
• in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos
• exista foarte multe mitocondrii, aparatul Golgi este bine reprezentat, cu alte cuvinte, intreg
aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat
• citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente de actina si miozina,
microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina.
Fibroblastele au urmatoarele roluri:
1. Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen, tropoelastina,
fibrilina, glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate.
2. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei,
glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.
3. Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei)
4. Fibroblastele intervin in secretia de interferon γ, care este mult mai activ decat interferonul secretat
de macrofage. El intervine in apararea antivirala si antitumorala.
5. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala.
6. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii apartin
si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv, in functie de localizare. O dovada in acest sens
avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul
trunchiului. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc
diferentele epiteliale
Fibrocitele
Sunt celulele in repaus ale tesutului conjunctiv. Ele se gasesc in majoritatea tesuturilor
conjunctive.
La microscopul optic se observa:
• celula are dimensiuni de 15-20 µm si are forma fuziforma, cu capetele bifurcate sau trifurcate
• au nucleu alungit, hipercrom
• citplasma este acidofila
La microscopul electronic observam in plus:
• nucleul are heterocromatina
• in citoplasma aparatul de secretie proteica este slab dezvoltat, deoarece celula este in stare de
repaus
• sunt bine reprezentate organitele digestiei (lizozomii)
• la nivelul membranei plasmatice se observa receptori pentru lipoproteine cu densitate joasa
(colesterol). Fibrocitele intervin astfel in metabolismul colesterolului: controleaza depunerea si
sinteza lui.

Miofibroblastele
D.p.d.v. structural se aseamana cu fibroblastele la care se adauga multe filamente de actina si
miozina. Este localizat:
• in tesutul de granulatie din apropierea plagilor
• in axul vilozitatilor intestinale
• in albuginea testiculului
• in peretele foliculilor ovarieni
• in capsula si septurile splenice
Un tip special de miofibroblaste este asa-numitul pericit al lui Rouget, care se afla in peretele
capilarelor, intr-o dedublare a membranei.

Mastocitul
Cu privire la originea acestor celule s-au elaborat doua teorii, enuntate mai sus (pag. 2).
Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor
respiratorii.
La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:
• are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 µm.
• nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol evident.
• are putina citoplasma si este slab acidofila. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a
numeroase granule mastocitare. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe
care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare
decat colorantul folosit - schimba culoarea colorantului). Se folosesc coloranti cationici de anilina:
albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile
metacromatice se vor colora in rosu-violet.
La microscopul electronic mai observam:
• nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina; prezinta
un nucleol excentric
• citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind ocupata de granule
opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0,2-2 µm).
• granulele mastocitare au urmatorul continut:
1. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cu
condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase)
2. histamina
3. proteaze neutre
4. factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.
• membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina.
Acest citoschelet este bine reprezentat.
• la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). Aceeasi receptori se identifica si in
membrana bazofilelor
• la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, care ajuta la formarea
complexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului.
Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile de hipersensibilizare imediata, dintre care
cea mai de temut este socul anafilactic, o urgenta medicala. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un
edem insotit de bronhospasm. Substante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sau
antitoxina antitetanica. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de
alergogen, se va induce secretia de IgE prin plasmocite. IgE au receptori specifici in membrana
mastocitelor si a bazofilelor.
La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vor gasi anticorpi deja
formati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac], care vor
determina doua reactii:
1. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza
2. formare de leucotriene in membrana mastocitului

Degranularea mastocitara cu mastocitoliza


Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vor
declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la
fomarea de AMPc. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de
calciu. Ca urmare a deschiderii canalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina
fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granulele isi vor varsa
continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime.
Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prin peretele capilar va exista un
aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul
chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in
lichidul interstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la
eliberarea mai multor granule mastocitare.
Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand
pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina.

Formarea de leucotriene in membrana mastocitului


Complexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de
acid arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene. Leucotrienele pe masura ce se produc se
elibereaza in matricea extracelulara. Ele au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda.
Cam la 1-2 ore dupa reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prin
histaminoxidaza de catre eozinofile.
Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de
secretie eliberat in afara celulei.

Macrofagul
Are originea in monocitele circulante.
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei
compartimente:
1. compartimentul medular
2. compartimentul sangvin
3. compartimentul tisular.
Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie
monocitara in monoblast → promonocit → monocit.
Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.
Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:
1. macrofagul liber (histiomacrofag)
2. macrofagul fix (histiocit)
La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se
grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange.

Histiocitul
Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 µm, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma
acidofila, mai mult sau mai putin omogena.

Histomacrofagul
Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 µm, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol
evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata.
La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:
• nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti
• citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi
• citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de
tipul antigenului (lichid sau solid).
• exista si fagolizozomi si pinolizozomi
• exista de asemenea si corpi reziduali
Macrofagele au urmatoarele functii:
1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau
nespecifica. Ea este mediata de receptori.
2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau
glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive.
3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre
citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din
cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu
citotoxicitate specifica sau nespecifica.
4. Secreta interferonii α, β, γ. Interferonul γ este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si
antitumorala.
5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc.

Componentii sistemul fagocitar mononuclear


1. Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si dens aflat in dermul
pielii si mucoasele digestiva si respiratorie.
2. Celulele Kupffer din ficat
3. Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.
4. Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie hematogena
si timus
5. Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare
6. Osteoclastele din tesutul osos
7. Celulele gliale din SNC, numite microglii
8. Celulele Langerhans din epiderm.

Plasmocitul
Are originea in limfocitele B circulante.
Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii.
La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator:
• celula ovalara cu dimensiunea de 30 µm
• nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect de cadran de ceas
sau roata cu spite.
• are nucleoli evidenti
• citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din apropierea nucleului
ramane mai palid colorata sau acidofila.
• in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta
acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE
rugos)
La microscopul electronic observam:
• membrana plasmocitara prezinta microvili
• nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si
heterocrmatina (spitele rotii)
• in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE rugos lipseste
citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul Golgi, mitocondrii si elemente
de citoschelet).
Rolurile plasmocitului sunt:
Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate de plasmocit sunt:
• IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor
B. Pot interveni in procesul de axonizare a antigenelor.
• IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici.
• IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din
epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la
nivelul pielii.
• IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.
• IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de
hipersensibilizare imediata.

Raspunsul imun mediat umoral


Poate fi de doua feluri: primar sau secundar.

Raspunsul imun umoral primar


Organismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele B se vor
blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este
eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat.
Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare:
1. linia limfoblaste → limfocite cu memorie
2. linia limfoblaste → plasmoblaste → plasmocite.
Plasmocitele vor sintetiza anticorpi.
In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii
(macrofage, limfocite Th).

Raspunsul imun umoral secundar


Are loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. In acest caz nu mai este
necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se
blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua linii celulare:
1. linia de limfocite B cu memorie
2. linia limfoblast → centrobalst → centrocit
Centroblastul (centrocitul) este un plasmoblast (plasmocit) dispus in centrul germinativ al
foliculului limfatic secundar.
Neutralizarea antigenelelor poate avea loc dupa cum urmeaza:
1. Direct - prin aglutinare, precipitare, insolubilizare si liza.
2. Prin activarea complementului seric (ansamblu de 15 proteine serice care intervin in distrugerea
antigenelor).
3. Prin activarea celulelor care intervin in reactiile de hipersensibilizare imediata.

Celulele pigmentare (melanocitele)


Sunt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii
produsi de melanocite.
La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator:
• are aspect de fulg de nea sau floare de gheata
• nucleul este rotund si dispus central
• citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Granulele se numesc
melanozomi.
La microscopul electronic mai putem observa in plus:
• sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina → 3, 4 dihidroxifenil alanina
(DOPA) → melanina. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.
• melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.
• melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara
• melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulele melanofore)
Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina.
Dispersia pigmentului este data de ACTH.