Sunteți pe pagina 1din 7

Femeile mostenesc 2 copii ale cromozomului X (una de la tata si cealalta de la mama)

in timp ce barbatii au un singur cromozom X (mostenit de la mama). Astfel, daca


genele de pe ambii cromozomi X ar fi active, ar exista un dezechilibru de expresie
genica intre femei si barbati.

Inactivarea cromozomului X este un mecanism de reglare epigenetica a expresiei


genice. Mecanismul a fost descris initial in 1961 de Mary Lyon (genetician britanic) si
afost validat de-a lungul anilor de numeroase experimente. In ultimii 25 de ani s-a
dovedit clar ca procesul este realizat prin intermediul unei molecule lungi de ARN non-
codant.

Pentru a evita acest fenomen, unul dintre cromozomii X este selectat randomic in
fiecare celula si inactivat, in asa fel incat genele de pe cromozomul X sa fie exprimate
intr-o singura copie atat la femei cat si la barbati. Acest fenomen reprezinta o metoda
de compensare de dozaj genic.

Cromozomul X inactivat poate fi observat la microscopul optic ca o structura densa,


colorata (Giemsa) numita corpuscul Barr.

Inactivarea unuia dintre cromozomii X apare devreme, in stadiul embrionar precoce,


celalalt cromozom determinand transcrierea unui ARN netranslatat al unei gene XIST.
Acest ARN imbraca/ acopera cromozomul X care va fi inactivat ( va fi transformat in
heterocromatina), fenomen permanent si cu consecinte importante.

Organismul femeilor reprezinta un mozaic al cromozomilor X activi de la fiecare


parinte ( in unele dintre celule ramane activ cromozomul X de la mama, in altele
ramane activ cromozomul X de la tata). Severitatea afectiunilor X linkate la persoanele
de sex feminin depinde, astfel de procentul de celule in care gena mutanta este
exprimata sau silentiata.
Inactivarea cromozomului X este un proces complex si variabil. De exemplu, se pare
ca anumite gene de pe cromozomul X scapa inactivarii si sunt exprimate in dublu
exemplar.

Carrel si Willard (2005) au aratat ca doar 75% dintre genele inactivate sunt silentiate
permanent, aproximativ 15% scapand inactivarii, acest lucru insemnand ca ele au un
nivel dublu de expresie la femei fata de barbati. Restul de 10% sunt exprimate in cazul
unor cromozomi X inactivi dar pot fi si silentiate in alti cromozomi X inactivi. Acest
fapt indica o variabilitate accentuata la sexul feminin ( diferente de expresie genica
intre femei), care este foarte posibil sa aiba relevanta clinica. Intre femei si barbati
exista o diferenta genetica de aproximativ 1% (imensa , daca ne gandim ca intre om si
cimpanzeu exista o diferenta de 1,5%)

Dupa inactivarea unuia dintre cromozomii X intr-o celula in perioada embrionara


precoce, toate celulele fiice ale acesteia vor avea acelasi cromozom X inactivat.

In mod simplist, exista 3 etape ale inactivarii unui cromozom X intr-o celula

- fiecare celula numara cati cromozomi X are

- unul dintre cromozomii X este selectat randomic pentru inactivare

- procesul propriu-zis de inactivare

http://users.rcn.com/jkimball.ma.ultranet/BiologyPages/S/SexChromosomes.html

Esecul procesului de inactivare a unui cromozom X produce moartea embrionului


datorita dezechilibrului genic major. In cazul structurilor extraembrionare ( amnion,
placenta si cordon ombilical) selectia cromozomului X ce va fi inactivat nu este
intamplatoare - toate celulele din aceste structuri vor inactiva cromozomul X patern.

Gena XIST (OMIM #314670) se afla pe un locus specific de pe bratul lung al


cromozomului X (Xq13.2) numit centru de inactivare a cromozomului X care are o
lungime aproximativa de 1 Mb.
Asa cum am mai amintit, nu toate genele de pe cromozomul X sunt silentiate,
aproximativ 18 dintre cele 1200 gene ale cromozomului X ramanand active. Aceste
gene se afla si pe cromozomul Y , astfel incat si barbatii au 2 copii ale acestora. ( dintre
aceste gene sunt gene pseudoautozomale (importante pentru dezvoltare) si celelalte 9
sunt gene housekeeping.

Gena XIST ( X inactive specific transcript) este inactiva pe cromozomul X activ si


ramane activa pe cromozomul X inactiv. Inactivarea genei XIST pe cromozomul X
activ se realizeaza prin metilarea secventelor reglatorii ale acesteia, blocand expresia
acesteia, in timp ce toate celelalte gene raman active. In timpul dezvoltarii embrionare
precoce la embrionii de sex feminin, locusul Xist de pe fiecare de pe cei 2 cromozomi
se exprima, dar ARN Xist este degradat., pana cand la un moment dat balanta se
inclina in favoarea unuia dintre cromozomii X care va fi acoperit de ARN si inactivat.
Exista evidente ca inactivarea cromozomului X este dependenta de varsta, o data cu
avansarea in varsta apare un fel de relaxare a inactivarii si se pot activa unele gene de
pe cromozomul X, gene care initial fusesera inactivate.Acest lucru poate fi corelat cu o
patologie specifica femeilor in varsta

Genele de pe cromozomul X

Cele mai multe caractere codificate de gene de pe cromozomul X au un patern de


transmitere recesiv, astfel ca femeile heterozigote pentru o gena mutanta de pe X vor fi,
in general asimptomatice (avand o alela normala pe celalalt cromozom X). Barbatii
avand doar un cromozom X in fiecare celula ( fiind hemizigoti pentru genele de pe
cromozomul X), gena anormala se va exprima ducand la manifestarea caracterului
fenotipic patologic.

Ocazional, femeile purtatoare pot dezvolta simptome usoare sau moderate ale
patologiei legate de X, datorita unei inactivari preferentiale a cromozomului X normal,
fata de cel cu mutatie. De exemplu, la momentul in care are loc fenomenul de
inactivare ( a 10 zi postfertilizare) exista aproximativ 10 celule din care se va forma
ficatul; daca gena care codifica pentru factorul VIII de coagulare este mutanta, exista
mari sanse ca majoritatea acestor celule sa inactiveze cromoomul X normal si sa lase
activ cromozomul cu mutatie.

Inactivarea non randomica a cromozomului X

Inactivarea nonrandomica a cromozomului a fost bine documentata prin studii pe


gemene monozigote, purtatoare ale unei mutatii cu caracter recesiv pe gene de pe
cromozomul X. In anumite situatii , una dintre gemene evidentia un patern
nonrandomic de inactivare (preferential cromozomul normal), exprimand fenotipic
caracterul patologic recesiv ( semne clinice ale bolii genetice), Foarte interesant este si
faptul ca nu au fost raportate cazuri in care ambele gemene manifesta boala sau sunt
sanatoase, sugerandu-se astfel o legatura intre gemelaritate si inactivarea
cromozomului X.
Centrul de inactivare si elementele inactivarii cromozomului X

Transcriptul specific de inactivare Xist este exprimat exclusiv de pe cromozomul X


inactiv, producand un transcript poliadenilat de 17 kb care este mentinut in nucleu.
Acest transcript reprezinta semnalul primar de inactivare a cromozomului X. Insa gena
XIST nu este implicata in evaluarea numarului de cromozomi X din celula, existand
alte elemente aditionale care regleaza , de asemenea, si expresia genei XIST.

Xic

Centrul de inactivare Xic a fost initial definit prin studii efectuate pe cromozomi X cu
modificari si reprezinta o regiune de control foarte importanta pentru fenomenul de
inactivare. Este implicat in evaluarea numarului de cromozomi X din celula

Xce

Redefinirea hartii cromozomului X prin markeri microsatelitati indica faptul ca locusul


Xce este distinct de Xist, situandu-se distal (3`) fata de acesta. Elementul de control al
cromozomului X (Xce) determina alegerea cromozomului X care va fi inactivat si care
va ramane activ. La femeile heterozigote pentru alele Xce diferite, alela cea mai
puternica (?) determina mentinerea activa a cromozomului X pe care se afla, ducand,
se pare, la o inactivare nonrandomica.

TsiX

Este un element transcris de pe catena antisens, opus lui Xist. TsiX este exprimat in
celulele nediferentiate embrionare si in stadiile precoce de dezvoltare, controland
expresia Xist in cis la debutul inactivarii. Transcriptul antisens TsiX se intinde pe
parcursul intregii gene Xist , fiind cu aproximativ 40 kb mai mare.
Transcriptul TsiX reprima expresia Xist in cateva momente cheie ale dezvoltarii
embrionare. Initial, datorita expresiei precoce a lui TsiX, ARN-ul TsiX inhiba expresia
Xist de pe cromozomul X matern in timpul debutului inactivarii(Lee, 2000, Sado et al.,
2001). Acest lucru determina ca, in structurile extraembrionare sa fie inactivat exclusiv
cromozomul X de origine paterna.Acest lucru a fost demonstrat de catre Lee si colab.
(2000), Sado si colab (2001) prin studii care au evidentiat moartea embrionilor ce aveau
mutatii in regiunea TsiX a cromozomului X matern ,datorita esecului de dezvoltare a
tesuturilor extraembrionare.

Capatul 5` si promotorul TsiX este asociata strans cu locusul DXPas34.

DXPas34

Este o regiune de 3 kb bogata in insule CpG, continand repetitii minisatelitice, aflata in


aval de capatul 3` alui Xist. Locusul este hipermetilat pe cromozomul X activ in
celulele somatice, gradul de hipermetilare fiind corelat cu alelele de pe locusul Xce.
Situsul principal de initiere a transcriptiei pentru TsiX se afla in locusul DXPas34

DXPas34 este implicat si in evaluarea numarului de cromozomi X din celula,


actionand ca activator al expresiei TsiX (Navarro et al., 2010, Cohen et al., 2007).

Cromatina sexuala Barr


Corpusculul Barr este forma condensata si colorata a cromozomului X, in interfaza
ciclului celular. Orice celula cu mai mult de 1 cromozom X va prezenta (n-1)
corpusculi Barr in interfaza. Testul de identificare a cromatinei sexuale Barr a fost
folosit ca metoda standard pentru stabilirea sexului genetic pana in anul 1992.
Materiale necesare:
 Celule bucale epileliale.(Cells are collected from inner lining of mouth-tongue or cheeks)
 Spatula.
 Apa distilata
 Lama de microscop.
 Microscop.
 Alcool 95%
 Colorant (Giemsa)

Procedura:
 Se clateste gura cu apa distilata
 Cu ajutorul spatulei se racleaza usor mucoasa interna a obrajilor
 Se disperseaza proba pe o arie mica a unei lame de sticla si se lasa la uscat
 Se imerseaza lama in alcool, 95% si se lasa apoi la uscat
 Se coloreaza lama si se lasa la uscat 20 minute
 Se spala in apa distilata si apoi se observa la microscopul optic

Rezultat:
 Pentru o persoana de sex feminin se observa un corpuscul colorat, atasat de membrana
nucleara a celulei.

Desi cunoscut de foarte mult timp, procesul de inactivare a cromzomului X inca nu este
complet elucidat, insa potentiala lui utilitate clinica ( pentru tratamentul diferitelor boli
genetice sau in cancer) reprezinta un motiv in plus pentru cercetari suplimentare

Nature. 2005 Mar 17;434(7031):400-4.

X-inactivation profile reveals extensive variability in X-linked gene expression in


females.
Carrel L1, Willard HF.