REGLAJUL GENETIC LA

EUCARIOTE
 Genele au rolul de a codifica sinteza
proteinelor. Dar ele nu sunt necesare toate odată si
în aceeași cantitate. De aceea este nevoie de un
sistem de reglaj al activității genelor.
La nivelul celulelor eucariote există două tipuri
de reglaj:
Reglaj pe termen scurt- ce determină variații în
concentrația si activitatea intracelulară a
enzimelor, proteinelor, ADN, ARN, hormonilor;
Reglaj pe termen lung- ce implică procese de
diferențiere celulară în cursul dezvoltării
ontogenetice.
Reglajul genetic pe termen scurt

 Se realizează la nivel transcripțional, fiecare genă fiind

transcrisă individual de un ARN mesager;
 la eucariote materialul genetic se caracterizează printr-o
discontinuitate genetică (în molecula de ADN se succed
secvenţe informaţionale (exoni) şi noninformaţionale
(introni), care sunt eliminate în procesul de transcripţie a
informaţiei genetice.
Reglajul genetic pe termen scurt
Implică cinci niveluri de reglaj:

1.Nivelul transcripțional- se selectează genele ce

vor fi transcrise din ADN în ARNm si se
sintetizează ARNm precursor;
2.Nivelul maturării ARNm-este controlat modul
eliminării intronilor si asamblării exonilor,
formându-se astfel ARNm matur;
3. Nivelul migrării ARNm matur –selectarea
moleculelor de ARN m matur ce va trece din
nucleu în citoplasmă;
4.Nivelul translației-selectarea ARNm ce va fi
utilizat pentru sinteza proteinelor la nivelul
ribozomilor;
5.Nivelul degradării ARNm- selectarea moleculelor
de ARNm ce vor fi degradate în citoplasmă.
Factorii ce influențează reglajul pe termen scurt
 Proteinele histonice si nonhistonice
-histonele stabilizează structura fibrei de cromatină si inhibă activitatea genelor.
-nonhistonele inițiază funcționarea genelor prin eliberarea ADN-ului de histone si
posibilitatea transcrierii lui.
 Heterocromatinizarea cromozomială
Cromatina se află în două stări:
-eucromatina-starea decondensată, activă genetic în transcripție si replicare;
-heterocromatina-starea condensată, inactivă cu rol în reglajul sintezei proteice;
Determinarea sexului este dat de cromozomii XX la femei si XY la bărbați. Pentru
evitarea apariției diferențelor mari între cele două sexe, unul din cromozomii X de la
femei se heterocromatinizează devenind corpuscul Barr/ cromatină sexuală. Astfel că
la cele două sexe funcționează doar genele de pe un singur cromozom.
 Metilarea citozinei inactivează genele,
 Acetilarea histonelor activează genele.
 Hormonii –activează în serie transcripția
diferitelor gene.
Reglajul genetic pe termen lung
 La nivelul întregului genom- Implică fenomenul de diferențiere din cadrul
dezvoltării ontogenetice de la celula ou până la organismul complet
dezvoltat. Celula ou conține toată informația necesară formării unui
individ. Ea suferă diviziuni succesive dând naștere embrionului care este
alcătuit din 3 foițe embrionare: ectoderm, mezoderm, endoderm din care se
diferențiază diferitele tipuri de țesuturi. Pe măsură ce țesuturile se
specializează rămân active doar acele gene necesare funcționării țesutului
respectiv, restul fiind heterocromatinizate.
Genele implicate pot fi incluse în cel puţin trei grupuri:
 gene de origine maternă: se exprimă în cursul ovogenezei şi sunt
responsabile de gradientul de proteine ce apare la nivelul oului şi care
sunt implicate în organizarea spaţială a embrionului timpuriu
 gene de segmentare: sunt exprimate după fecundare la nivelul zigotului
şi determină numărul şi organizarea segmentelor corpului.
 genele homeotice: se exprimă după genele segmentare şi determină
identitatea fiecărui segment individual.
La nivelul cromozomului- se realizează prin
heterocromatinizarea sau condensarea mai
pronunţată a cromatinei ceea ce conduce la o
reducere sau chiar o blocare a funcţionării
ADN ca matriţă pentru sinteza ARN.
(ex. Culoarea blănii pisicilor “calico”,acestea
având pete galbene și negre).
FIȘĂ DE LUCRU
Completează rebusul

1.Primul nivel de reglaj genetic pe

termen scurt
2.Catene polipeptidice sau...
3. Dezvoltarea ontogenetică începe la
stadiul de ....
4. Decodificarea informației din
ARNm într-o proteină
5. Corpusculul Barr este o ...... sexuală.
6. Tip de ARN cu rol în transcripție.
7. Forma activă genetic a cromatinei.
8. După sinteza proteică ARNm este ...
în citoplasmă
9. Proteine ce inhibă activitatea genelor
si sunt legate de ADN.
10. ARN ce transportă AA la ribozomi
11.Forma condensată a cromatinei
12. Proteine ce eliberează ADN-ul de
histone.
13. Locul sintezei proteice
14. Locul transcripției
15. ARNm ce conține doar exoni.
 FIȘĂ DE LUCRU
Completează rebusul
1 T R A N S C R I P T I E I 1.Primul nivel de reglaj genetic pe termen
scurt
2 P R O T E I N E 2.Catene polipeptidice sau...
3 Z I G O T 3. Dezvoltarea ontogenetică începe la stadiul
de ....
4 T R A N S L A T I E 4. Decodificarea informației din ARNm într-o
proteină
5 C R O M A T I N A
5. Corpusculul Barr este o ...... sexuală.
6 M E S A G E R 6. Tip de ARN cu rol în transcripție.
7 E U C R O M A T I N A 7. Forma activă genetic a cromatinei.
8. După sinteza proteică ARNm este ... in
8 D E G R A D A T citoplasmă
9 H I S T O N E 9. Proteine ce inhibă activitatea genelor si sunt
legate de ADN.
10 T R A N S F E R 10. ARN ce transportă AA la ribozomi
11 H E T E R O C R O M A T I N A 11.Forma condensată a cromatinei
12. Proteine ce eliberează ADN-ul de histone.
1 N O N H I S T O N E
2 13. Locul sintezei proteice
13 R I B O Z O M I 14. Locul transcripției
15. ARNm ce conține doar exoni.
14 N U C L E U

15 M A T U R A T