Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deoarece arderea este parţială, cantitatea de energie rezultată este mică. Energia obținută este
înmagazinată în molecule de acid adenozin-trifosforic (ATP).
Fermentația alcoolică:
- constă în transformarea glucozei în alcool etilic (CH3-CH2-OH) și bioxid de carbon
(CO2)
- este caracteristică unor microorganisme diverse, dintre cele mai cunoscute sunt drojdiile.
Zaccharomyces cerevisiae (drojdia-de-bere) este folosită pe scară largă atât în industria
băuturilor alcoolice (datorită alcoolului etilic pe care-l produce prin fermentație) cât și în
brutărie și patiserie (datorită CO2 pe care-l produce prin fermentație și care asigură
dospirea aluatului);
Fermentația lactică:
- constă în transformarea glucozei în acid lactic (CH3-CH(OH)-COOH).
- procesul este produs de numeroase genuri de bacterii, dintre care cele mai cunoscute sunt
Lactobacillus, Lactobacterium, Streptoccocus etc.
- acest tip de fermentație are importanță practică în industria laptelui, iaurturilor,
brânzeturilor precum și în obținerea legumelor murate.
- un aspect interesant al acestei fermentații este că apare și în mușchii suprasolicitați ai
omului, datorită capacității fibrelor musculare de a respira în "datorie de oxigen". Acidul
lactic acumulat în mușchi irită terminațiile nervoase de la acest nivel și astfel apar
durerile asociate cu febra musculară;
Fermentația butirică:
- glucoza este transformata în acid butiric (CH3-CH2-CH2-COOH)
- este caracteristică unor bacterii din genul Clostridium, iar importanța practică este în
obținerea unor compuși necesari pentru lacuri și vopsele.
Fermentația acetică: este atipică deoarece transformarea alcoolului etilic în acid acetic (CH3-
COOH) se face în prezenţa oxigenului.
- este folosită de unele microorganisme ca Bacterium acetycum. Acest tip de fermentație
este cunoscut sub numele de oțetirea vinului;