CAP.

VII

RESPIRAŢIA PLANTELOR

Respiraţia include toate procesele metabolice

prin care are loc eliberarea energiei
W. Pfeffer (1900)
 MECANISMUL RESPIRAŢIEI AEROBE

 C6H12O6 + 6 O2  6CO2 + 6H2O + E (674kcal)

 Substratul respirator glucidic – hidrolizat

până la glucoză

 Metabolizarea glucozei are loc:

- fază anaerobă

- fază aerobă
 MECANISMUL RESPIRAŢIEI AEROBE

Reacţiile metabolice din faza:

- anaerobă – glicoliza

- aerobă - ciclul Krebs

- lanţul respirator
Glicoliza (faza anaerobă) constă în:
Transformarea glucozei în - 2 molecule de
acid piruvic

Nu necesită participarea O2 atmosferic

Se desfăşoară în hialoplasmă

Nu este semnificativă d.p.d.v. energetic

4 molecule de ATP
Etapele glicolizei:
I - fosforilarea şi izomerizarea glucozei până la
1,6 difosfofructoză
aldolază
II - scindarea 1,6 difosfofructozei în
aldehidă 3- fosfoglicerică şi fosfat de
dihidroxiacetonă

III- oxidarea aldehidei 3 – fosfoglicerice

triozofosfat dehidrogenază acid 3-fosfogliceric

- transformarea acidului 3-fosfogliceric în

acid piruvic
Faza aerobă cuprinde:
Ciclul Krebs
Lanţul respirator

Se desfăşoară:
- numai în prezenţa oxigenului atmosferic
- are loc în mitocondrii
Este cea mai importantă din punct de
vedere energetic
Faza aerobă constă:
- dintr-un şir de reacţii de oxido-reducere
degajă lent energia
- în paralel are loc şi sinteza unor acizi
organici ce folosesc altor sinteze

D.p.d.v. chimic degradarea acidului

piruvic până la: CO2
H2O
energie
 Ciclul Krebs
Este precedat de o decarboxilare oxidativă
a acidului piruvic care constă în :

- degajarea de CO2

- oxidarea substratului prin dehidrogenare

Compusul rezultat sinteza acetil CoA

 Acetil-CoA serveşte la:
- sinteza acidului citric

- sinteza acizilor graşi

- sinteza aminoacizilor

Corelarea metabolismului glucidic cu cel

lipidic şi proteic
Ciclul Krebs :
- are loc în matrixul mitocondriei
- realizează metabolizarea acidului citric
numită: “moara acidului citric"

Ciclul Krebs – constă în reacţii de:

- dehidrogenare

- decarboxilare
Reacţiile ciclului Krebs implică
participarea acizilor tricarboxilici ( cu 3
grupări COOH):
- acidulcitric
- acidul izocitric
- acidul oxalsuccinic
- acidul cetoglutaric

Ciclul Krebs - ciclul acizilor tricarboxilici

Reacţiile şi enzimele implicate în ciclul Krebs
 Prin reacţiile de decarboxilare:
- lanţul de reacţii chimice se continuă cu participarea
acizilor dicarboxilici:
- acidulsuccinic
- acidul fumaric
- acidul malic
- acidul oxalilacetic

Acidul oxalilacetic sinteza acidului citric - acetil

CoA - enzimei citratsintetază
 Prin reacţiile de dehidrogenare - are loc
oxidarea substratului degajarea
treptată a energiei

Energia chimică eliberată prin

fosforilare oxidativă sinteza a 30
molecule de ATP

Reacţiile de oxidare - determină

formarea H+ şi e-
 Protonii de H + - transportaţi:
- temporar - pe NADP+ şi FADP+ din
matrixul mitocondrial
formare de NADPH2 şi FADPH2

- apoi - la membrana internă a

mitocondriei
H+ se acumulează în concentraţie ridicată în spaţiul
intermembranar crează un gradient de
protoni între acest spaţiu şi matrixul mitocondrial

H+ - revine în matrix printr-un flux activ

realizat de ATP - sintetază

Fluxul de H+ eliberează energia fosforilarea

ADP la ATP în matrixul mitocondrial
 e- - transportaţi prin lanţul respirator până la
O2 activarea sa prin transformarea O2
în O3

Transferul de electroni:
- catalizat de enzimele oxidaze (citocromii a,b,c,
citocromoxidaza)
- are loc pe baza energiei generate de fluxul de
H+ prin membrana mitocondrială

Formarea apei eliberarea 52

Kcal/mol NADPH2
Substratul respirator lipidic - hidrolizat
până la :
- glicerină
- acizi graşi

Acizi graşi sunt:

- oxidaţi până la acid piruvic

- metabolizat în ciclul Krebs

 Substratul respirator proteic – hidrolizat
până la aminoacizi

Aminoacizii - dezaminare oxidativă

- acizi organici
- acid piruvic

 Acidul piruvic – metabolizat în ciclul Krebs

 INFLUENŢA DIFERIŢILOR FACTORI
ASUPRA RESPIRAŢIEI

Temperatura
În timpul iernii - plantele respiră şi la
temperaturi negative:
Grâul de toamnă - - 40C - -70C
Coniferele respiră şi la temperaturi mult
mai scăzute:
- Molidul - -350C; Ienupărul - -400C
În sezonul de vegetaţie respiraţia:
- începe la 00C
- maximă la 350C – optimul termic al
respiraţiei

Legea lui Van't Hoff - o creştere a temperaturii cu

100 dublarea IR

- inhibată la 450 - 500C - datorită: - -

degradarii citoplasmei, mitocondriilor -
inactivării enzimelor
 LUMINA influenţeză respiraţia:
 Direct - prin creşterea temperaturii

Indirect – prin:
- furnizarea substratului respirator

- reglarea schimbului gazos prin

stomate
UMIDITATEA
În sol
Creşterea umidităţii determină:
- scăderea intensităţii respiraţiei
- reducerea cantităţii de O2 şi apariţia
respiraţiei anaerobe

Scăderea umidităţii determină:

- intensificarea respiraţiei
- utilizarea ineficientă a energiei
 În aer

Umiditatea ridicată - determină

scăderea IR prin:

- închiderea hidropasivă a stomatelor

- perturbarea schimbului de gaze

 Concentraţia O2 şi CO2

- 10-20% O2 - respiraţie maximă

< 3% O2 - respiraţia aerobă încetează

Scăderea concentraţiei O2 - are loc paralel cu creşterea

concentraţiei CO2 , datorită:

- respiraţiei rădăcinilor plantelor

- respiraţiei microorganismelor
 Concentraţia O2 şi CO2

♦ Orezul respiră normal - aerob - parenchim

aerifer
♦ Chiparosul de baltă - rădăcini respiratorii –
pneumatofori

- 3-5 % CO2 - nu modifică respiraţia

- 12-15% CO2 – respiraţie inhibată
 Sărurile minerale:

NH4+ - sinteza NADPH2

K+ - menţine structura mitocondriilor

- stimulează sinteza ATP

Fe2+ - intră în structura citocromilor

PO43 - - intră în molecula de ATP
RESPIRAŢIA ANAEROBĂ (FERMENTAŢIA)

Degradarea incompletă a substanţelor organice

prin dehidrogenare, până la diferiţi compuşi
organici mai simpli, bogaţi în energie

Substratul respirator este reprezentat:

- glucide simple
- amidon sau celuloză în urma
hidrolizei
 RESPIRAŢIA ANAEROBĂ (FERMENTAŢIA)

După natura produşilor finali,

fermentaţia poate fi:
- alcoolică
- lactică
- butirică
- acetică
- propionică
a. Fermentaţia alcoolică
Degradarea glucozei până la alcool etilic,
CO2 şi energie

Reprezintă modul de respiraţie al unor:

- ciuperci inferioare, unicelulare, (drojdii)
din genul Saccharomyces
- ciuperci pluricelulare din genurile:
Mucor, Penicillium şi Aspergillus - zimază
a. Fermentaţia alcoolică

Ecuaţia lui Gay – Lussac

C6H12O6  2 CH3 - CH2-OH + 2 CO2 + 25 Kcal

  ETAPELE FERMENTAŢIEI ALCOOLICE

hexochinază
1. glucoză 1-fosfo-glucoză (esterul lui Cori)
Fosfoglucomutaza

6 - fosfoglucoză (esterul lui Robinson)

hexochinază

6-fosfoglucoză 1,6-difosfofructoza
(esterul lui Harden-
Young)
Prima etapă a fermentaţiei alcoolice (fosforilarea şi izomerizarea glucozei)
 2. Prin depolimerizare, în prezenţa aldolazei, esterul
Harden-Young trece în 2 molecule de fosfattrioze
(3-fosfodihidroxiacetonă şi aldehida 3-fosfoglicerică)
3. Moleculele de fosfattrioze - se transformă
prin oxidoreducere acid 3-
fosfogliceric şi fosfatglicerină
 4.Prin esterificarea acidului 3-fosfogliceric, sub
acţiunea reversibilă a triozomutazei acidul
2-fosfogliceric

Sub acţiunea enolazei se ajunge la acidul 2-

fosfoenolpiruvic, care, prin defosforilare, trece în
acid enolpiruvic şi apoi în acid piruvic

 Prin intervenţia carboxilazei, acidul piruvic se

decarboxilează şi trece în aldehidă acetică
 5. Reacţia lui Cannizaro - aldehodo-reductaza cuplează aldehida 3-
fosfoglicerică cu aldehida acetică alcool etilic şi acidul 3-fosfogliceric
Aplicaţii practice ale fermentaţiei
alcoolice:
Obţinerea berii din amidon şi orez
Obţinerea spirtului din cartof,
cereale, celuloză

Obţinerea vinurilor din glucide

solubile

Obţinerea pâinii din aluat dospit

 b. Fermentaţia lactică – constă în:
- descompunerea lactozei în: glucoză
galactoză
- degradarea glucozei până la acid lactic + E

Bacterii din genurile: Streptoccocus

Lactobacillus
Bacterium
Lactobacterium
 Ecuaţia fermentaţiei lactice este:
lactaza
C12H22O11 + H2O  C6H12O6 + C6H12O6

C6H12O6  CH3 - CH (OH) - COOH + 2,25 Kcal

 Acidul piruvic - redus la acid lactic cu

ajutorul H+ rezultat din glicoliză, sub
acţiunea enzimei codehidraza
Aplicaţii practice ale fermentaţiei lactice

1. Conservarea legumelor în saramură şi oţet:

– Bacterium brassice - varză

- Bacterium cucumeris – castraveţi
- Lactobacterium plantarum - gogonele
- Lactobacterium sisteri - mere
2. Obţinerea furajelor însilozate –
Lactobacilus pentoaceticus

3. Prelucrarea laptelui – transformarea

lactozei în monoglucide şi în acid lactic

- Bacterium acidofilium - lapte acru

- Bacterium bulgaricum - iaurt
- Streptococus lactis - brânză
- Lactobacilus casei - brânză
c. Fermentaţia butirică
Descompunerea glucidelor complexe - acid
butiric
Bacterii din genurile: Clostridium
Granulobacter

Are loc la:

- degradarea produselor lactate
- însilozarea greşită a furajelor
- topirea inului şi a cânepeii
 d. Fermentaţia acetică
Produsă de Bacterium acetycum şi B.
Pasteurianum care transformă aerob alcoolul
etilic în acid acetic:
CH3 –CH2OH+O2 CH3 - COOH+H2O

Procesul are loc - vinul şi berea sunt lăsate

în contact direct cu aerul
După o săptămână - vinul se transformă
în acid acetic
e. Fermentaţia propionică
Transformă lactoza în monoglucide solubile

Prin degradare anaerobă acid lactic,

acid acetic, acid propionic sub influenţa
bacteriilor propionice - Bacterium acidi
propionici

Prezenţa acestor acizi şi raportul dintre ei

formarea caşcavalului de diferite tipuri