APLICATII PRACTICE ALE

RESPIRATIEI
MICRO ORGANISMELOR
 • Respirația anaerobă este procesul de
DE respiratie celulara în care substratul
FIN acceptor de electron este altul decât oxigenul
molecular
ITI
E
• Organismele anaerobe utilizează alți agenți
FO mai puțin oxidanți, precum ionul sulfat (SO42−),
RM ionul azotat (NO3−), sulful (S) sau ionul fumarat
AR
E
• Respiratia anaerobă se întâlnește la bacterii și
AP ciuperci, presupune o cantitate mică de energie
AR depozitată sub forma de ATP, produce dioxid
de carbon și are loc în citoplasma celulei
ITI
E
 Ecuatia reactiei chimice.
C6H12O6 → produs intermediar + CO2
+energie(~30Kcal.)
Respiraţia anaeroba este caracteristica ciupercilor si
bacteriilor, dar exista si la plantele superioare si ţesuturile
animale. Astfel, datorita respiraţiei anaerobe, plantele
superioare din culturile inundate pot supravieţui câteva
zile.

 La animale, in celulele musculare, datorita unui

efort prelungit, aportul de oxigen este insuficient
pentru respiraţia aeroba. De aceea, in muşchi se
acumulează o mare cantitate de acid lactic. El
este toxic si blochează contracţia fibrelor
musculare; astfel apar crampele musculare.
 Pentru a pune in evidenta respiratia anaeroba la
plante.
-Se umple o eprubeta cu mercur si se plaseaza
cu gura in jos, intr-un vas tot cu mercur incat sa nu
patrunda aer in ea.
-Se introduce in eprubeta seminte incoltite,
umede.
Se observa ca dupa un timp in eprubeta apare un
gaz iar daca se introduce prin partea de jos putin
NaOH, gazul dispare dovada ca gazul format a fost
CO2.
2NaOH+CO2 → Na2CO3+H2O
Daca se scot semintele, se constata ca au un miros de
alcool etilic.
 Plantele superioare respira anaerob numai
in lipsa oxigenului si numai pentru scurt
timp. Iata de ce, pe terenurile cu
semanaturi inundate, apa trebuie drenata
rapid.
 In cazul unei oxigenari inadecvate, excesul
de acid lactic produs de respiratia
anaeroba determina declansarea de
crampe. Oxigenarea este ameliorata
prin respiratii profunde si rapide.
 Reacţia poate fi sintetizată astfel:
glicoliza fermentaţie Glucoza ———› acid piruvic
————› alcool etilic + CO2 alcool.
Fermentaţia alcoolică este de o importanţă
excepţională pentru existenţa oamenilor. Ea stă
la baza preparării aluatului pentru pâine, a
producerii vinului şi berii etc. Industria
fermentativă este una dintre cele mai dezvoltate
şi profitabile ramuri ale industriei alimentare.
. Umflarea aluatului de pâine ca si „fierberea”
mustului se datoresc bulelor de CO2 degajate.
 Fermentaţia alcoolica este produsa de unele
ciuperci: drojdia de bere, drojdia vinului.
 Fermentaţia alcoolică – a fost descoperită Pasteur
(1860) care a numit-o „viaţă fără aer”; este
caracteristică unor drojdii (drojdia de bere,
drojdia vinului) care degradează glucoza la doua
molecule de acid piruvic. Acidul piruvic va fi apoi
redus la alcool etilic cu producerea de dioxid de
carbon care va fi eliberat din celulă ca produs
rezidual. Umflarea şi caracterul alveolar al
aluatului, ca şi fierberea mustului se datoresc
acestui gaz degajat.
 Produsul fermentatiei
alcolice si anume
alcoolul este toxic
pentru organism.
Fermentatia lactica

Fermentaţia lactică – este tipică bacteriilor lactice. În cadrul

fermentaţiei are loc reducerea acidului piruvic, produs prin
glicoliză, la acid lactic, care este excretat din celulă.
Producerea iaurtului se bazează pe această reacţie: glicoliza
fermentaţie glucoza ———› acid piruvic ————› acid lactic
lactică fermentaţia lactică poate apărea şi în celulele
musculare după un efort intens, prelungit.
 Apariţia acestei căi metabolice se datorează carenţei de
oxigen. Aprovizionarea cu oxigen este insuficientă pentru
metabolizarea întregii cantităţi de acid piruvic rezultat
prin glicoliză. Cu alte cuvinte este blocat în bună parte
ciclul Krebs, ceea ce duce la reducerea acidului piruvic
excedentar la acid lactic, în citosol.
Se acumulează astfel în muşchi, progresiv, tot mai mult
acid lactic, iar la un anumit nivel blochează contracţia
fibrelor musculare. Acum apar crampele musculare.
După încetarea efortului, celula musculară primeşte
suficient oxigen; acidul lactic este transformat în acid
piruvic; se reactivează ciclul Krebs şi catena respiratorie,
care vor degrada acidul piruvic până la dioxid de carbon
şi apă.
Muşchii devin apţi de noi eforturi (contracţii).

 Acid lactic
SFARSIT