Respiratia

Calin Pausescu
Respiratia
 Respiraţia
 Definiţia care urmează este valabilă
pentru toată lumea vie:
 Respiraţia este procesul prin care
organismele mobilizează energia
stocată în substanţele organice în
vederea utilizării acesteia.
 Eliberarea energiei se produce
totdeauna în interiorul celulelor,
prin reacţii de oxidoreducere şi cu
ajutorul unor enzime.
 În lumea vie există două tipuri de
respiraţie: respiraţie aerobă şi anae
robă.
Respiratia Aeroba
 Respiraţia aerobă constă în oxidarea substanţelor organice, cu consum
de oxigen, până la compuşi anorganici: H2O şi CO2.
 Ecuaţia generală a respiraţiei aerobe
 Substanţe organice + O2 → CO2 + H2O + Energie.
 Observăm că respiraţia aerobă este contrariul fotosintezei şi că substanţele finale nu
mai pot fi folosite ca sursă de energie chimică. Energia rezultată este transferată unui
compus chimic numit acid adenozintrifosforic (ATP):
 ADP + H3PO4 + Energie → ATP + H2O.
Prima fază a respirației aerobe: glicoliză

 Molecula ATP conţine 3 radicali fosfat iar ADP

numai doi. În timpul formării ATP se acumulează
energie în legătura „fosfat macroergică” dintre al
doilea şi al treilea radical fosfat.
 ATP este folosit de celulă oriunde şi oricând este
nevoie de energie, reacţia decurgând în sens contrar
celei de mai sus. Desfacerea legăturii
fosfat eliberează uşor energia. ATP este „moneda
energetică universală”, fiind prezent în toate
organismele şi în toate celulele acestora.
 La eucariote, sediul respiraţiei aerobe
este mitocondria. Aici se produce ATP, utilizat în
celelalte părţi ale celulei.
 Muşchiul striat este cel mai mare consumator de
substanţe nutritive şi oxigen al
organismului. Energia pe care o consumă în timpul
travaliului provine din hidroliza acidului
adenozintrifosforic (ATP), cu formare de acid
adenozindifosforic (ADP) şi o grupare fosfat
liberă.
Respiratia Anaeroba
 Respiraţia anaerobă constă în oxidarea parţială a
unor substanţe organice, rezultând compuşi organici şi,
eventual, CO2 după ecuaţia generală:
 Substanţa organică A → Substanţa organică B + CO2 +
Energie.
 Acest tip de respiraţie a fost descoperit la ciuperci şi bacterii şi apoi
în ţesuturile plantelor superioare. Din cauză că oxidarea nu este
completă (vezi ecuaţia) se obţine o cantitate mică de energie de la
fiecare moleculă consumată.
 2NaOH + CO2 → Na2CO3 + H2O.
 Dacă scoateţi seminţele, veţi
constata că au miros de alcool
etilic.
 Plantele superioare respiră
anaerob numai în lipsa oxigenului
şi numai pentru scurt timp. Iată de
ce, pe terenurile cu semănături
inundate, apa trebuie drenată
rapid.
 La microorganisme respiraţia
anaerobă se numeşte
şi fermentaţie. Diferitele tipuri de
fermentaţie se deosebesc între ele
după produsul final.
Fermentatie
 Fermentaţia alcoolică
 Fermentaţia alcoolică constă
în transformarea glucozei în alcool etilic şi CO2.
 Este produsă de ciuperci unicelulare
numite drojdii: drojdia de bere, drojdia vinului etc.
 Are aplicaţii la fabricarea pâinii şi
a băuturilor alcoolice.
 În prezenţa oxigenului, drojdiile preferă să respire aerob
şi oxidează glucoza până la CO2 şi H2O. De
aceea trebuie împiedicată pătrunderea aerului în vasele
de fermentaţie.
 Fermentaţia lactică
 Fermentaţia lactică constă în transformarea moleculei de glucoză în
două molecule de acid lactic.
 Este produsă de unele bacterii şi este folosită ca metodă de
conservare deoarece acidul lactic este un bun conservant.
 Se aplică la acrirea laptelui, la prepararea murăturilor şi
a nutreţurilor murate.
 Fermentaţia acetică
 Fermentaţia acetică este atipică deoarece este un proces aerob.
 Ea constă în transformarea alcoolului etilic, în prezenţa oxigenului,
în acid acetic.
 Este produsă de nişte bacterii (Mycoderma aceti etc.) şi este importantă
pentru prepararea oţetului.
 Alte fermentaţii
 Bacteriile din intestinul gros al omului şi al altor mamifere produc
fermentaţii importante atât în situaţii normale cât şi în cazuri
patologice.
 Tot prin fermentaţie, resturile organice de pe fundul bălţilor pot
fi transformate, în condiţii aerobe, generând gaz metan.
 În condiţii anaerobe se poate obţine în reactoare
industriale biogaz, un amestec de CH4 şi CO2. Prin asemenea
instalaţii se limitează poluarea şi se obţine în acelaşi
timp combustibil, sursă neconvenţională de energie.