Sunteți pe pagina 1din 3

Fotosinteza

Fotosinteza este un proces utilizat de către plante și alte organisme prin care se
convertește energia luminoasă în energie chimică ce poate fi eliberată mai târziu pentru a
alimenta activitățile organismelor. Această energie chimică este stocată în molecule de
carbohidrați, cum ar fi zaharurile, care sunt sintetizate din dioxid de carbon și apă. În majoritatea
cazurilor, oxigenul este eliberat sub formă de produs rezidual. Cele mai multe plante, alge, și
cianobacterii realizează fotosinteză și se numesc organisme fotoautotrofe. Fotosinteza,este
responsabilă în mare măsură pentru producerea și menținerea conținutului de oxigen din
atmosfera Pământului, și furnizează toți compușii organici și majoritatea energiei necesare pentru
viața de pe Pământ.

Reactiile implicate in fotosinteza


Reacții fotochimice
În stadiul dependent de lumină (reacția la lumină), clorofila absoarbe energia luminoasă,
care stimulează unii electroni din moleculele de pigment, transferându-i pe straturi cu niveluri
mai ridicate de energie. Aceștia părăsesc clorofila și trec printr-o serie de molecule, formând
NADPH (o enzimă) și molecule ATP care stochează energia. Oxigenul rezultat în urma reacțiilor
chimice este eliberat în atmosferă prin porii frunzelor.
Reacții nefotochimice (produse in intuneric)
Ciclul Calvin (descoperit de Melvin Calvin) reprezintă o serie de reacții biochimice, care
au loc în stroma organismelor fotosintetice, în timpul fazei de întuneric. În cadrul acestui proces,
energia cinetică a fotonilor este transformată în energie chimică de legătură. NADPH și ATP
sunt compușii care conduc la cel de al doilea stadiu al fotosintezei (sau ciclul Calvin). În acest
stadiu, glucoza este produsă folosindu-se dioxid de carbon din atmosferă.

Factori ce pot influenta fotosinteza


Lumina in fotosinteză
Lumina in fotosinteză joacă un rol foarte important. Fotosinteza prezintă 2 faze: faza de
lumina (are loc in membrana tilacoidului) care se finalizeaza cu formarea de oxigen prin procesul
de fotoliză a apei și faza de întuneric (are loc in stromă) care nu necesită prezența luminii ce se
finalizează cu formarea de substanțe organice(in principal glucoza).
Ozonul și agenții oxidanți
Ozonul și oxidanții sunt poluanți fotochimici care se formează sub acțiunea radiațiilor
luminoase (în special UV) asupra unui amestec de poluanți de tipul SO2, NOx și hidrocarburi
nesaturate. Ei sunt întâlniți adesea în regiuni cu poluare puternică, unde condițiile climatice cu
curenți slabi de aer permit stagnarea unor mase poluante, creîndu-se astfel condiții favorabile
reacției dintre diferiți poluanți.Plantele din aceste zone prezintă pete necrotice localizate între
nervuri pe una sau alta din fețele frunzei,în funcție de poluantul în cauză.O expunere prelungită
produce o cloroză a frunzei, îmbătrânirea prematură și eventual căderea frunzelor atacate.

Aspectul energetic al fotosintezei


În 1845 este publicată "Mișcarea organică în relație cu metabolismul" de către Robert
Mayer, în care se explică clar transformarea energiei în procesul fotosintezei. În timpul efectuării
fotosintezei, plantele înmagazinează energia luminii solare sub formă de energie chimică.
Plantele nu creează energie, ci numai o transformă pe cea primită de la soare. În plus, Mayer
afirmă că viața animalelor este dependentă de această proprietate unică a plantelor verzi. Astfel
energia consumată de animale în timpul vieții provine din radiațiile solare. Acest fapt stabilește
ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai importante din lumea
viețuitoarelor. Ecuația generală a fotosintezei putea fi scrisă atunci:
6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2
Dioxid de carbon + Apă + Energie luminoasă → Glucoză + Oxigen

Fotosinteza din perspectiva termodinamică


Prin fotosinteză plantele transformă apa și dioxidul de carbon în molecule mari ca
glucoză, celuloză etc. Formarea acestor substanțe este endotermă și însoțită de creșterea ordinii
în sistem, datorită trecerii moleculelor simple la molecule complexe. Sunt astfel de reacții
probabile din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei:

6 CO2 +6 H2O → C6H12O6 +6 O2

sau simplificata cu 6 se obține:


CO2+H2O →CH2O+ O2

Consumul unui mol de CO2 și formarea unui mol de O2 necesită ΔH=470 kJ/mol-1; cum ΔG
este de 505 kJ* mol-1, se calculează ΔS=-117, 4 j*K-1.
Conform valorilor entalpiei libere reacția ar fi imposibilă, deși se știe că are loc în natură.

Explicația rezultă din faptul ca reacția are loc în prezența radiației solare. Dar în bilanțul
energetic trebuie să se țină seama de creșterea mare de entropie in timpul absorbției fotonilor de
catre plante, aceasta compensează diminuarea dezordinii din timpul reacției. Pe ansamblu
entropia crește, entalpia liberă se micșorează și se respectă astfel principiile termodinamicii, în
reacția de fotosinteză. Astfel, poate fi explicată nedumerirea lui Schrödinger că „organismul se
hrăneste cu entropie negativă”.1

1
Referinte: ro.warbletoncouncil.org/fotosintesis-393
ro.wikipedia.org/wiki/Fotosinteză

S-ar putea să vă placă și