Capitolul II: Structura si functiile fundamentale ale

organismelor vii
Organismele vii prezintă trei funcții fundamentale: nutriție, relație, reproducere.

I.Functiile de nutritie
Funcțiile de nutriție au drept scop producerea de energie cu care vor funcționa toate
celulele: digestie(hranire), respirație, circulație, excreție.

A)Nutriția la plante
Totalitatea reacților metabolice dintr-o celulă constituie metabolismul care cuprinde:
anabolismul (asimilația)- sinteza de substante chimice,si catabolismul (dezasimilația) –
descompunerea de substanțe chimice
În funcție de sursa de carbon folosită nutriția poate fi:
 Autotrofă: organismele își produc singure substanțele organice pe care le
consumă; se realizează prin fotosinteză(utilizeaza energie luminoasa) și
chimiosinteză (utilizează energie chimică)
 Heterotrofă: organismele consumă substanțe organice de la alte organisme;
poate fi: saprofită, parazită, simbiotică, mixotrofă

 Nutriția autotrofă:
Fotosinteza este procesul de sinteză a substanțelor organice din substanțe anorganice
cu ajutorul energiei luminoase absorbită de pigmenții clorofilieni.
lumină (hϑ )
Reacția de fotosinteză: CO2 + H2O > substanțe organice + O2 ↑
clorofilă ( clf )
Sediul fotosintezei este cloroplastul, o parte din reacții au loc în discurile grana formate
din membrane tilacoide, pe a căror față internă se găsesc pachete de clorofilă ,aproximativ 200
de molecule organizate în două fotosisteme: P680 și P700 , restul reacțiilor au loc în stroma
cloroplastului.
 Pigmenții clorofilieni/fotosintetizatori sunt clorofila a și b (verzi) împreună cu două
tipuri de pigmenți carotenoizi: caroten (portocaliu) și xantofila (galben).
Fotosinteza are loc în toate organele verzi ale plantei, îndeosebi în
frunze.
Prin fotosinteză se hrănesc cianoficeele, algele și plantele verzi.
Alcătuirea unei frunze: limb, nervuri, pețiol, teacă.

Mecanismul fotosintezei
Fotosinteza are două faze:
a)faza de lumină: are loc doar ziua în grana cloroplastului; când lumina roșie cade pe
clorofila din pachetele P700 aceasta se oxidează și pierde electroni pe care și-i recuperează
aspirând electroni expulzați prin oxidarea clorofilei din pachetele P 680 la lumină portocalie, care-
și recuperează electronii pierduți din molecula apei care la randul ei se descompune => H + + O2
↑( fotoliza apei). Electronii expulzați de pe clorofila P700:
-o parte se incorporează în ATP (acid adenozintrifosforic);
-o parte ajuta la legarea 2H+ + NADP  NADPH + H+ (transportorul de
hidrogen).
În concluzie în faza de lumină o parte din energia luminoasă a fost incorporată sub
formă de energie chimică în ATP, restul a dus la descompunerea apei și formarea
transportorului de hidrogen.
NADPH (nicotinamidă adenozină dinucleotidă fosfat) este diferit de NADP printr-un
singur atom de hidrogen căruia îi lipsește un electron.

b)faza de întuneric: nu necesită lumină, are loc și ziua și noaptea în stroma

cloroplastului unde cu ajutorul energiei
din ATP pe dioxidul de carbon se leagă
hidrogenul adus de NADPH => glucoză
(C6H12O6), ADP (acid difosforic), P
(fosfor), NADP (nicotinamidă adenozină
dinucleotidă fosfat).
 Glocoza rezultată în fotosinteză:
 o parte este utilizată de către plantă => energie (cu care trăiește planta)
 o parte este transformată în amidon
 o parte este transformată în lipide depuse ca ulei
 o parte este transformată în aminoacizi => proteine depuse in celule (fasole,
soia, linte, mazăre)

Importanța fotosintezei:
 produce oxigen necesar respirației (conectează biosfera la o sursă de energie solară)
 consumă dioxid de carbon rezultat din respirație și procese industriale
 produce substanțe organice pe care le consumă și cu care cresc toate plantele 
animale erbivore  animale carnivore
 stă la baza producției agricole și silvice
 cărbunii, petrolul, gazele naturale au rezultat prin transformarea de către bacterii a
substanțelor organice produse tot prin fotosinteză

Chimiosinteza/Chemosinteza este procesul de sinteză a substanțelor organice din

substanțe anorganice cu ajutorul energiei chimice rezultată din reacții chimice. Este realizată de
bacterii care trăiesc în întuneric și care după reacția chimică din care-și iau energia pot fi:
1. bacterii sulfuroase transformă hidrogenul sulfurat în acid sulfuric și pe acesta în sulf
coloidal: H2S -> H2SO3 -> H2SO4 -> S + E (E-energie). Trăiesc și pe fundul Marii Negre la
peste 170m și pe fundul bălților.
Importanță: înlătură toxicitatea hidrogenului sulfurat și redă sulful circuitului
biologic.
2. bacterii nitrificatoare sunt de două feluri: nitritbacterii și nitratbacterii; ele transformă
amoniacul din cadavre în acid azotos, iar pe acesta în acid azotic: NH 3 -> HNO2 -> HNO3 .
Trăiesc în soluri și-n mediul acvatic.
Importanță: reduc toxicitatea amoniacului și redă azotul circuitului biologic.
+¿¿ +¿¿
3. bacterii feruginoase descompun sărurile feroase ( F e 2 ) în compuși ferici ( F e 3 ).
Trăiesc în pământ formând zacamintele de fier și-n conductele de apă pe care le pot
astupa.
4. bacterii metanogene reduc dioxidul de carbon cu formare de gaz metan:
CO2 + 4H2 => CH4 + 2H2O. Trăiesc pe fundul bălților, mlastinilor, stomacul erbivorelor.
Importanță: produc zacaminte de metan.

Chimiosinteza participă la hrănirea unui procent mic de organisme și la circuitul materiei în

natură.
Chemosinteza este considerată cel mai vechi mod de nutriție autotrofă.
 Evidentierea procesului de fotosinteza
1.Procedee bazate pe evidențierea producerii de O2:
Secționați oblic o rămurică de plantă acvatică și plasați-o în H 2O cu secțiunea în sus. Intensitatea
fotosintezei poate fi apreciată după numărul de bule degajate pe minut. Pentru a dovedi ca gazul
degajat este O2 ridicați eprubeta și introduceți rapid în ea varful unui băț de chibrit incondescent. El se va
aprinde.
2.Procedee bazate pe evidențierea consumului de CO2:
Înlocuiți apa din experiența anterioară cu apă fiartă și răcită. Planta nu va degaja bule nici dacă
va fi expusă la lumină puternică deoarece prin fierbere a fost înlăturat CO 2 din apă.
Introduceți apoi în apă fiartă și răcită o cantitate mică de carbonat acid de sodiu. Va începe
degajarea de bule deoarece apa conține acum CO 2 rezultat din reactia:
2NaHCO3 -> CO2 + H2O + Na2CO3 .
3.Procedee bazate pe evidențierea substanțelor organice sintetizate:
Dintre numeroasele substanțe organice produse prin fotosinteză, amidonul poate fi identificat
folosindu-se iodul ca indicator.
Acoperiți parțial o frunză cu staniol și lăsați-o câteva ore la lumină. Apoi desprindeți frunza de
plantă, opăriți-o cu apă și apoi fierbeți-o în alcool până se decolorează. Scufundați-o în soluție de I 2 în IK.
De ce unele zone se albăstresc și altele nu?
Se mai pot compara masele a două jumătăți de frunze sau rondele (de frunze) egale ca suprafață
(unele expuse la lumină și altele nu), considerându-se că diferența reprezintă cantitatea de substanțe
organice produsă prin fotosinteză. Se ține seamă că rezultatul să nu fie viciat de respirație sau de
conținutul de apă diferit al celor două probe.

Influenta factorilor de mediu asupra intensitatii

fotosintezei
Influența luminii:
 lumina reprezintă sursa de energie pentru fotosinteză
 fotosinteza are loc chiar și la lumină foarte slabă
 pe masură ce intensitatea luminii crește, crește și fotosinteza, la început mai rapid, apoi
mai lent
 între 50 000 și 100 000 de lucși fotosinteza rămâne constantă
 peste 100 000 le lucși, fotosinteza scade din cauza leziunilor celulare produse de lumina
în exces
Culoarea luminii corespunde lungimii de undă a radiației luminoase. Ea influnețează
fotosinteza deoarece clorofila absoarbe cel mai bine radiația corespunzătoare luminii roșii.
Algele brune și cele roșii sunt adaptate la viața în adâncuri. Ele au pigmenți care absorb mai
bine radiația corespunzătoare luminii verzi și albastre care pătrunde până la acest nivel.
*Lucși = unitate de măsurare a iluminării, egală cu iluminarea unei suprafete care primeste un
flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru pătrat.
*Lumen = unitate de măsurare a fluxului luminos.
Influența temperaturii:
 fotosinteza are loc la temperaturi minime (puțin peste 0 oC)
 peste temperatura optimă (35-40oC), fotosinteza scade din cauza alterării enzimelor și
structurii cloroplastelor
 molidul și grâul continuă fotosinteza chiar și la temperaturi ușor negative

Influența umidității:
 deficitul de apă crește vâscozitatea citoplasmei, încetinind circulația moleculelor
necesare fotosintezei
 la plantele ofilite, stomatele se închid împiedicând pătrunderea CO 2 în frunze
 excesul de apă marește volumul celulelor micșorând spațiile intercelulare, (limitând
circulația gazelor în frunze și scăzând fotosinteza)
 hidratarea optimă este de 70-80% din capacitatea de reținerea a apei

Influența concentrației CO2 :

 limita concentrației Co2 la care fotosinteza poate avea loc este în jur de 0,01%
 creșterea concentrației CO2 peste valoarea medie din atmosfera 0,03% duce la sporirea
fotosintezei
 peste 2-5%, CO2 devine toxic

Influența sărurilor minerale:

 ionii minerali participă direct sau indirect la sinteza substantelor organice (ex: fără ioni
azotați nu se pot sintetiza proteine, fără fosfați nu se pot produce acizi nucleici, etc)
 plantele extrag din sol cantități mari de N, P si K, moderate de S, Ca, Mg, Na, Fe si infime
din alte elemente: Cu, Zn, Mn, B, etc.
 când unul sau altul dintre elementele necesare este insuficient, apar boli fiziologice
specifice
 carențele minerale scad fotosinteza și implicit, recoltele

Nutriția heterotrofă:
- consumă substanțe organice de la alte organisme
- poate fi: saprofită, parazită, simbiontă, mixotrofă
a)Nutriția saprofită consumă substanțe organice de la organismele moarte ; moleculele
substanțelor organice fiind de dimensiuni mari nu pot fi absorbite prin membranele celulare de
aceea organismele saprofite produc enzime care le descompun în molecule mici ce pot fi usor
absorbite.
Organisme saprofite pot fi:
o bacterii saprofite (descompun cadavre)
o ciuperci saprofite (mucegaiuri, ciuperci cu pălărie)
o animale saprofite (râma)
o orhidee (trăiesc pe trunchiuri putrede)
Importanță:
- igenizează mediul
- reintroduc în circuitul materiei substanțe din cadavre
- unele alterează alimentele și altele produc penicilină (mucegaiul verde-albăstrui)
b)Nutriția parazită consumă substanțe organice de la organismele vii producându-le boli.
Organisme parazite pot fi:
o bacterii parazite care produc boli numite bacterioze : antraxul, tuberculoza,
pneumonia, sifilis, leptospiroza, salmoneloza, etc.
o ciuperci parazite care produc boli numite micoze:
o animale parasite (viermi paraziți: limbric, tenie, oxiur), sarcoptul râiei, căpușa, etc,
o plante parazite: tortelul, lupoaia, muma pădurii – sunt plante superioare lipsite de
clorofilă care parazitează alte plante
Importanță:
- bacteria Bacillus thuringiensis parazitează insectele și deja este folosită cu succes ca
“insecticid biologic”

c)Nutriția simbiontă: simbioza este o asociere între două organisme între care se stabilesc
relații de ajutor reciproc, bazate îndeosebi pe nutriție (mutualism).
Organisme simbionte pot fi:
o lichienii (reprezintă o asociere între o ciupercă ascomicetă, mai rar bazidiomicetă și o
algă verde sau albastră-verde) – ciuperca absoarbe apa și sărurile minerale, iar alga face
fotosinteză și produce substanțe organice pe care le consumă amăndouă. Exemple de
lichieni: lichenul renilor, mătreața bradului, etc.
o micorizele (reprezintă o asociere dintre o ciupercă și rădăcinile plantelor superioare -
pot fi:
ectotrofe (ciuperca nu intră în celulele rădăcinii) – ex: brad, stejar, mesteacan, pin,
etc;
endotrofe (ciuperca intră în celulele plantei/rădăcinii) – ex: orhidee.
o bacteriorizele (sunt asocieri între bacteriile fixatoare de azot și rădăcinile
leguminoaselor) – ex: trifoi, mazăre pe care apar nodozități pe rădăcini
Importanță:
- după moartea plantelor, resturile acestora îmbogățesc solul în azot
d)Nutriția mixotrofă: este un mod de hrănire la care participă specii autotrofe și specii
heterotrofe
Organisme mixotrofe pot fi:
a) Plante semiparazite: extrag apa și sărurile minerale din alte plante cu ajutorul unor
haustori
Exemplu: vâscul – are haustori(radacini sugatoare) cu care absoarbe din vasele lemnoase ale
gazdei apă și sărurile minerale pe care prin fotosinteză (eate verde)le transformă în substanțe
organice;
b) Plante carnivore: trăiesc în medii sărace în săruri minerale, își procură sărurile minerale
capturând și digerând animale mici.
Fiecare specie are frunze transformate în adevărate capcane: peri lipicioși, urne, etc.
 Sunt verzi, fac fotosinteza dar pentru că trăiesc în medii de viață sarace în azot s-au
adaptat să prindă insecte cu ajutorul unor capcane (frunze modificate), pe care le digeră cu
ajutorul enzimelor digestive.(Roua cerului)