 Definitia sistemului nervos

 reprezinta totalitatea organelor altcatuite din tesut nervos

 are rolul de a
-reception
-transmite mesajele din mediul extern sau intern
-prelucra
-elabora raspunsuri specifice

 Clasificarea sistemului nervos

Bulb rahidian
Trunchi cerebral Puntea lui Varolio
Mezencefal
Cerebel
1. Din punct de vedere topographic

Talamus
Sistem nervos Encefal Metatalamus
central (ax Diencefal Epitalamus
cerebrospinal)
Subtalamus
Hipotalamus
Emisfere
cerebrale
Maduva
spinarii
12 perechi nervi
Nervi craniei
perifeici 31 perechi de
Sistem nervos nervi spinali
periferic
Ganglioni Somatici Spinali
spinosi Cranieni
Vegetativ
 Asigura
Integreaza activitatea
Sistem nervos motoare
organismul in
somatic
2. Din punct de vedere functional

mediul sau de somatic sic

(al vietii de relatie) ea senzitivo-
viata
senzoriala

Actioneaza
Intervine in asupra
Sistem musculaurii
situatii
nervos netede din
neobisnute
Coordoneaza simpatic oragane
Sistem nervos de viata
activitatea asupra
autonom(vegetativ)
organelor interne muschiului
Intervine in cardiac si a
Sistem
situatii glandelor
nervos
obisnuite de
parasimpatic
viata

Neronul=unitatea morfo-functionala sistemului nervos

Structura neuronului
 Subtire
 Neurilema(membrana
 Structura lipoproteica
plasmatica)
 Delimiteaza neuronul
 Contine
o organite celulare comune:
a)corpul celular=soma  Mitocondrii
neruronului=pericarionul  Ribozomi
 Neurilema(membrana
 Reticulul endoplasmatic
plasmatica)
o Incluziuni pigmentare
o Organite specifice
 Corpii tigroizi(Nissl)
 Neurofibrile
  Corpii tigroizi:rol in metabolismul
neuronal
 Neurofibrile: rol in conducerea
impulsului nervos si rol mecanic, de
sustinere
 Nu contine centrozom(neuronul nu se
divide)

 Celulele nervoase motorii, senzitive, asociatie

b)dendrite=prelungiri
celulipete
neuronului(centiprent/aferent)
c)axon=prelungiri unica,
lunga( uneori de 1m), mai
groasa
au nucleu unic, contine 1-2 nucleoli
 Nucleul  Celulele nervoase vegetative centrale si
periferice au deseori un nucleu excentric, dar
poat avea nuclei dublii sau multiplii
 Majoritatea neuronilor au mai multe dendrite
 In portiunea lor initiala sunt mai groase apoi se subtiaza
 Receptioneaza impulsul nervos si il conduce spre corpul
 Contine neurofibrile, iar in baza lor exista corpii tigroizi
 La jonctiunea cu corpul prezinta o formatiune numita conaxal
 Alcatuit din:
o Axolema care contine mitocondrii, neurofibrile si REN si are
rol protector si in propagarea impulsului nervos)
o Axoplasma contine terminal ramificatii cu butoni terminali

 Butonii terminali contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea
influxului nervos la nivelul sinapselor si contin mitocondrii si neurofibrile

Tecile neuronului
Axonul neuronilor din SNP Axonul neuronilor din SNC
1)Teaca de mielina(rolul mielinei este de ezolator electic , care accelereaza conducerea impulsului
nervos)
- axonii cu diametrul mai mic de 2 microni si fibrele postganglionare nu au teaca de mielina
 Produsa de celulele Schwann(o singura  Produsa de oligodendrite
celula produce pentru un singur axon) (o celula produce pentru mai multi axoni)
 Prezinta discontinuitati numite noduri
Ranvier, care prezinta spatiul dintre doua
celule Schwann
2)Teaca Schwann
 Se dispune in jurul tecii de mielina, fiind Nu prezinta
formata din celule Schwann
 Fiecarui segment internodal de mielina
dintre doua strangulatii Ranvier, ii
corespunde o singura celula Schwann
3)Teaca Henle
 Separa membrana plasmatica a celulei Nu prezinta
Schwann de testutul conjunctiv din jur
 Are rol in permeabilitate si rezistenta

Forma neuronului: este variabila

 Stelata- coarnele anterioare ale maduvei

 Sferica/ovala-in ganglionii spinali
 Piramidala-zonele motorii ale scoartei cerebrale
 Fusiforma-stratul profund al scoartei

Clasificarea neuronilor:

1) in functie de numarul de prelungiri

a. unipolari: celulele cu conuri si bastonase
b. pseudopolari
c. bipolari:neuronii ganglionii spiralai Corti si vestibular Scarpa din retina, mucoasa olfativa
d. multipolari:scoarta cerebrala, cerebeloasa, coarnele anterioare ale maduvei spinarii
2) dupa functia lor:
a. receptori –receptioneaza stimulii din mediul exterior/ interior al organismului
i. somatosenzitivi
ii. visceromotori
b. motori-axonii sunt in legatura cu organele efectuare
i. somatomotori
ii. visceromotori
c. intercalai= de asociatie –fac legatura intre neuronii senzitivi si motori

Nevroglia:

 la mamiferele superioare, numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor

 forma, dimensiunile corpului celular pot fi diferite
 numarul prelungirilor difera
 se divid
 singurele elemente din testutul nervos care dau nastere tumorilor din SNC
 nu contin neurofibirle si corpi Nissla
 exista
o celula Schwann
o astrocitul
o oligodendroglia
o celulele ependimare
 o celulele satelite
 rol:
o suport
o protectie
o trofic
o fagocitar
o sintetizeaza ARN si mielina( microglia

Proprietati fundamentale ale celulei nervoase:

1) excitabilitatea= capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea unor
stimuli
 in cazul neuronilor raspunsul este generarea impulsului nervos

la baza proceselor de excitati stau mecanisme
i. electrice: potential de actiune si de repaus
ii. metabolice: scindarea ATP prin hidroliza, in vederea eliberarii de energie
2) conductibilitatea = capacitatea de autopropagare a excitatie de-a lungul prelungirilor
 aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei determina aparitia unui nou
potential de actiune in zona vecina
 conducera la niveul axonilor
i. amielinici-punctiforma
ii. mielinici-saltatori, la nivelul nodurilor Ranvier

Sinapsa= conexiunea functionala intre un neron si o celula

 la nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens

Clasificarea sinapselor:

a) dupa structurile implicate

i. neuroneuronale
 axosomatice(axon-corp)
 axodendritice
 axoaxonice
 dendrodendritice- obligatoriu in enecefal
ii. neuroefectuare-placa motorie- junctiune neuromusculara
 iii. receptoneuronale –au fanta sinaptica redusa
b) din punct de vedere functional
i. transmiterea chimica – activitatea mediatorilor chimici
 adrenergica
a. adrenalina
b. noradrenalina
 colinergice
a. acetilcolinergica
ii. transmiterea electica: doua celule perfect alipite in zonele lor de rezistenta
electrica minima; bidirectionala pentru molecule si ioni(muschi neted si
miocard)
c) din punct de vedere al efectului
i. excitatorii- depolarizarea -> acetilcolina, adrenalina
ii. inhibatorii- hiperpolarizarea ->cu acidul gama aminobutiric

Alcatuirea unei sinapse chimice:

1. componenta presinaptica= terminatia presinaptica= butonii terminali ai axonilor ce contin

vezicule cu mediatori chimici( peste 40; cel mai raspandit este acetilcolina)
a. veziculele:
i. rotunde=excitatorii
ii. turtite=inhibitorii
iii. au continut clar-adrenergice si colinergice
2. fanta sinaptica= spatiul dintre axolema butonului si cea a componentei postsinaptice
a. se elibereaza mediatorul
b. 200-300 armstrong
3. Compoenta postsinaptica = celula postsinaptica =prezinta receptori specifici pentru mediatorul
chimic eliberat in fanta
a. Corpul
b. Dendritele
c. Conaxonul neuronului

Mecanismul transmiterii sinaptice:

 Odata aparuta excitatia rezulta influxul nervos ce traverseaza fibra axonului

 Apare o unda de depolarizarea ce strabate ramificatiile si ajunge la butoni
 Veziculele cu mediatori vin in contact cu membrana butonului terminal al axonului presinaptic
 Elibererea mediatorului in fanta sinaptica
 Recunoasterea mediatorului de catre receptorii mediatorului din fanta postsinaptica determina
deschiderea unor canale ionice ce vor strabate membrana neuronala, facilitand propagarea
impulsului nervos ca urmare a depolarizarii membranei, proces realizat cu consum de ATP

Oboseala transmiterii sinaptice:

  Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte
numeroase ale neuronului postsinaptic, pentru ca, in urmatoarele milisecunde, numarul
acestora sa scada accentuat rezultand astfel un mecanism de protectie impotriva
suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic
(=neurotransmitator) de la nivelul terminatiilor presinaptice
 Unele medicamente
o Cresc excitabilitatea sinapselor(cofeina)
o Scad excitabilitatea sinapselor (anestezice)

Mecanism elementar si fundamental al

Arcul reflex=substrat anatomic al actului reflex activitatii sistemului nervos somatic si
vegetativ
=mecanism de functionare al sistemului nervos

=presupune reactia de raspuns a centrilor nervosi la actiunea unui stimul care a excitat un
receptor

Componente obligatorii:

1) Receptori=celule inalt specializate, capabile sa transforme energia mecanica, termica, electrica

in influx nervos
2) Calea aferenta=dendritele si axonii neuronilor senzitivi de la nivelul radacinii posterioare a
nervului spinal
3) Centrul nervos(motoneuroni, neuroni de asociatie si vegetativi, si cortex) la acest nivel
informatia venita pe calea aferenta senzitiva este analizata si se elaboreaza raspunsul
corespunzator
4) Calea eferenta=axonii motoneuronilor din coarnele anterioare medulare si neuronii vegetativi
din coarnele laterale
 5) Organul efector=musculatura scheletica si viscerala, care determina contractia, glande exocrine
si endocrinecare determina secretia

INTRERUPEREA ARCULUI REFLEX IN ORICARE DIN PUNCTELE SALE DETERMINA SUPRIMAREA ARCULUI
REFLEX

Functia reflexa a trunchiului cerebral

Reflexe vegetative bulbare
Reflexe vegetative pontine
Reflexe vegetative mezencefalice
1.reflexele secretorii si motorii digestive (n.X)
2.reflexele de voma (n.X)
3.reflexul respirator (n.X si substanta reticulata)
4.reflexul adaptiv cardiovascular(n.X si substanta
reticulata)
5.reflexul de deglutitie- timpul 3-esofagian(n.X)
6 reflexul salivator inferior(n. IX)
1.reflexul salivator superior (n. VII)
2.reflexul lacrimal(nn V,VII)
3.reflexul respirator (substanta reticulata)
4.reflexul cardiovascular(substanta reticulata)
Reflexul pupilar fotomotor-pupilocinstrictor(prin
CCS si nucleul accesor al nervului III)-
pupilodilatator(prin CCS)

Reflexe vegetative medulare

Tipul de reflex Centrii
Segmentul medular Reflexul corespunzator
vegetativ medular medulari
Reflex cardioaccelerator T3-T5
Maduva cervico-toracala
Reflex pupilodilatator C8-T
Reflex vasoconstrictor T1-L2
Reflex de motilitate T6-L2
Reflexe vegetative Maduva toraco-lombara gastrointestinala
simpatice Reflex sudoral T1-L2
Reflex pilomotor/piloerectil T1-L2
Reflex de mictiune
Maduva lombara Reflex de defecatie L1-L2
Reflex sexual
Reflex de mictiune
Reflexe vegetative
Maduva sacrala Reflex de defecatie S2-S4
parasimpatice
Reflex sexual
 Receptori
Mecanoreceptori Sensibili la presiune si deformari mecanice
Termoreceptori Sensibili la variatii de temperatura
Dupa tipul
Nociceptori Receptorii durerii, detecteaza leziuni tisulare
excitantului
Chemoreceptori Sensibili la stimuli chimici
Electromagnetici Stimulati de lumina care traverseaza stratul de retina
Dupa natura Exteroceptori Primesc stimuli din exterior
stimulului Visceroreceptori Primesc stimuli interni
Proprioceptori Informeaza cu privire la pozitia corpului in spatiu
Dupa tipul de
Cutanati Presiune, tact, vibratii, temperatura
senzatie
Simturilor Optic, acustic, vestibular
Fotoreceptori Lumina
Dupa tipul de Termoreceptori Variatii ale temperaturii
energie Mecanoreceptori Presiune, tact, vibratii
prelucrata Chemoreceptori+ Stimulati chimic de substante sapide, volatile, sau eliberate
nociceptori din celule distruse
Initial au actiune crescuta, dar prezinta adaptabilitate la
Fazici stimuli, astfel ca, dupa scurt timp intervine acomodarea si
Dupa viteza de
astfel pragul de activitate e mult diminuat
adaptare Prezinta activitate constanta pe toata perioada in care s-a
Tonici
aplicat stimulul (ex:nociceptorii)

Maduva spinarii
Atat enecefalul si maduva spinarii sunt invelite de meninge(= ansamblu de membrane
cerebrospinale).

Meninge:

1) Dura-matter=de natura fibroasa, confera rezistenta in

a) Encefal: adera intim de oasele cutiei craniene de unde transmite prelungiri orizontale si
sagitale
b) Maduva spinarii: nu adera la coloana vertebrala, prezentand un spatiu epidural intre ea
si coloana
2) Arahnoida: membrane subtire
a) Encefal: avasculara, ce trece peste santurile cerebrale ca o punte, dar nu patrunde in
lobi si girusuri
i) Intre ea si dura-matter exista un spatiu virtual
b) Maduva spinarii: natura conjunctiva
i) Separate de dura-matter prin spatial subdural
3) Pia-matter: vasculara cu rol in
a) Encefal:
 i) Nutritive datorita LCR
ii) Mechanic datorita LCR
iii) Formeaza plexuri coroidiene
b) Maduva spinarii:
i) Nutritive datorita LCR
ii) Mechanic datorita LCR
 Este separate de noida prin spatial subarahnoidian ce contine LCR
 Ea patrunde in santuri si fisuri la nivelul maduvei spinarii continand:
-vase de sange arteriale
-nervi simpatici

Lichid cefalo rahidian (LCR) = lichid clar, acelular(maxim 3-5 leucocite pe mm3/sange, exista
urme de protein si glucoza si saruri anorganice ca cele din plasma sangvina (mai putin Na, Cl,
Mg si mai mult Ca , K)
 ρ= 1007g/cm3
 pH=7.5
 se gaseste atat in spatial subarahnoidian, cat si la nivelul ventriculelor III si IV cerebrali si
la nivelul canaluluo neuronal
 din spatial subarahnoidian , excesul este reasorbit si sinusurile venoase impreuna cu
rezidurile
 cantitate zilnic:140-300 cm3, ramasi in circulatie din cei 600-700produsi de organe,
(diferenta se reabsoarbe)

 se intinde de la vertebra C1(baza encefalului)pana la L2 pe o distanta de aproximativ

43-45 cm
 la nivelul vertebrei L2 se afla medulaspinalis ce se termina in forma de con, iar de aici si
pana la coccis se continua cu filumul terminale
 coada de cal= filumul terminale+ nervii din plexul lombari+nervii din plexul sacral
 fizic: maduva spinarii sta in coloana vertebrala iar intre maduva si oasele coloanei exista
cele 3 membrane meningeale
 din punct de vedere exterior, maduva spinarii prezinta in zonele cervical si lombare niste
dilatatii cervical si lombare ce corespund zonei membrelor
 Regiuni topografice
- Maduva spinarii se divide in 4 regiuni topografice care nu corespund celor
osteologice
 Cervical (C1-C6)
 Toracala(C6-T9)
  Lombara(T9-T12)
 Sacrala(T12-L2)
 Din maduva spinarii pornesc 31 de perechi de nervi spinali
 8 cervicali
 12 toracali
 5 lombari
 5 sacrali
 1 coccgian
 Alcatuire:
- Configuratia externa:
 Are forma de cilindru turitit anteroposterior
 Prezinta o protuberanta cervical la nivelul vertebrelor C3-T2(situs de
origine pentru ramurile plexului branhial)
 Prezinta o protuberanta lombara intre vertebrele T9-T12(situs pentru
ramurile plexului lombar)
 Pe fata anterioara prezinta fisura mediana anterioara
 Pe fata posteriora prezinta santul median posterior
 De o parte si de-a alta a santurilor mediane se gasesc santurile colaterale
pe unde ies radacinile nervilor spinali
- Configuratia interna:
 Maduva spinarii este constituita din canalul epedinmar plin cu LCR
 Substanta cenusie este la interior in forma de fluture sau in forma literii H
ce prezinta
- Cornul anterior- contine neuroni somatomotori
- Cornul posterior-contine neuroni somatosenzitivi si intercalari
(sau de asociatie)
- Cornul lateral-contine neuroni vegetativi simpatici
viscerosenzitivi
visceromotori
 Substanta alba exista la exterior sub forma de cordoane, fiecare cordon
continand fascicule ascendente(periferice) , descendente(interior) sau de
asociatie in prufunzime, langa substanta cenusie
 Substanta reticulate este dispusa sub forma de insule in jurul canalului
ependimar precum si intre baza cornului lateral si cornului posterior

1.Functia reflexa: -este de doua tipuri

A. Somatic
 Principalele reflexe somatic medulare sunt determinate de muschi(=miotatice),
de receptorii durerii(=nocioceptori) si receptori pentru miscare (chinetici)
a) Monosinaptice:
- Cele mai comune sunt cele miotactice(=osteotendinoase) deoarece se
pun in evident prin lovirea cu un ciocanel diverse tendoane
 Tendonul lui Ahile-reflex achilean
 Locul de insertie ai cvadricepsului femoral in gamba-reflex
rotulian
b) Polisinaptice: cuprind doua tipuri de reflexe
- Flexie- flectarea unu imembru dupa aplicarea unui stimul
nociv(indoire)
- Apararea- indepartarea zonei stimulate de agentul nociv
- Arcul reflex pentru acest reflex cuprinde
 Receptor: terminatii nervoase libere din piele
 Calea aferenta sau senzitiva:dendritele neuonilor din ganglionii
spinali
 Centru nervos-maduva spinarii
 Calea eferenta sau motorie- axonii neuronilor motori
 Efector- muschii flexori ce determina retragerea membrului supus
actiunii nociceptorilor
- Aceste reflexe se supun legilor lui Pflüger(legi ale actiunilor reflexe),
stabilite experimental pe o broasca spinalizata careia i s-a distrus
maduva spinarii si i-a fost excitat membrul posterior cu stimul electric
sau chimic
1. Legea localizarii - excitant slab; raspunsul reflex ce atinge
un numar mic de fibre rezultand o usoara flexie a
labei piciorului
2. Legea unilateralitati - creste intenstitatea excitantului;
sunt mobilizate mai multe fibre rezultand cu
flexarea intregului membru
3. Legea simetriei - creste intenstitatea excitantului;
tragerea si celuilalt membru
4. Legea iradierii- creste intenstitatea excitantului; sunt
mobilizate mai multe grupe muscular rezultand in
miscarea cele 4 membre
5. Legea generalizarii- creste intenstitatea
excitantului;contractii generalizate in intregul corp

Caracteristici ale reflexelor monosinaptice si polisinaptice

 Monosinaptice Polisinaptice
1)arcul reflex cuprinde un numar variabil de
1)arcul reflex cuprinde doar 2 neuroni
neuroni intercalari(de asociatie)
2)se realizeaza pe cai de conducere rapida 2)timpul de latent este lung
3)au timp de latenta scurt
3)iradiaza (pe masura ce creste intensitatea
4)sunt limitate
stimulului raspunsul reflex antreneaza terirotii
5)nu iradiaza(datorita lipsei neuronilor
muscular din ce in ce mai extinse)
intercalari)
(centrul reflexului miotatic= sinapsa dintre un neruron motor si unul senzitiv)

B. Vegetative
 Reflexe de reglare a functiilor de
i. Mictiune
ii. Defecatie
iii. Activitatii sexual
iv. Pupilodilatatoarea
v. Cardioacceleratoare
vi. sudoripale

2.Functia de conducere- are ca substrat substanta alba si se face prin :

Sensibilitatea Tipuri Fascicule

Tactila fina Fascicule spino-bulbare
Caile ascendente

Tactile grosiera Fascile spino-talamice anterioare

1.Exteroceptiva
Termica Fascicule spino talamice laterale
Dureroasa Fascicule spino-talamice laterale

Constienta Fascicule spino-bulbare

2.Proprioceptiva Fascicule spino-cerebeloase directe
Inconstienta
Fascicule spino-cerebeloase incrucisate
I.

3.Interoceptiva Fascicule spino-talamice

Cai nespecifice
 Motilitatea Cai Fascicule
Fasciculul piramial direct
Cortico-spinale Fasciculul piramidal
Voluntara Piramidale
Caile descendente

incrucisat
Cortico-bulbare Fasciculul cortico-bulbar
(motilitatii)

Cu origine in C.S.T.S.
scoarta cerebrala C.S.R.S
Fasciculul tecto-spinal
Fasciculul rubro-spinal
Involuntara Extrapiramidale Cu origine in
Fasciculul reticulo-spinal
nuclei truchiului
Fasciculul nigro-spinal
cerebral
Fasciculul vestibule-spinal
Fasciculul olivo-spinal
Isi au originea in cortexul cerebral si controleaza motilitatea voluntara
Fasciculul piramidal(cortico spinal) are origini corticale diferite: aria motorie, aria premotorie,
aria motorie suplimentara si aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare.
Din circa 1000000 de fibre ale fasciculului piramidal, circa 70000sunt mielinizate

Fascicule
Fascicule ascendente Fasciule de
Cordon descendente
(spino....) asociatie
(....spinale)
Spinobulbare:
 Gracilis-langa santul
Fundamental
Posterior median posterior
posterior
 Cuneat-lateral de fasciculul
Gracilis
  Piramidal
incrucisat
 Rubro spinal
 Vestibulaspinal
 Spinotalamic lateral
lateral
 Spinocerebeloase:la
 Reticulospinal Fundamental
Lateral periferie
lateral lateral
-ventral si dorsal
 Olivospinal lateral-
 Spinotectal
este superficial
langa
spinocerebelosul
ventral

 Piramidal direct
 Vestibulaspinal
anterior Fundamental
Anterior Spinptalamic anterior
 Reticulospinal anterior
anterior
 Tectospinal
Alcatuirea unui nerv spinal
1) Radacini
A. Posterioara
a. Senzitiva
b. Contine ganglionul spinal
c. Aduce informatii de laperiferie(receptori) spre maduva
d. Asigura legatura intre receptori si maduva spinarii
B. Anterioara
a. Este motorize
b. Conduce comanda de la maduva spinarii si efectori
c. Asigura legatura intre maduva spinaii si efectori
2) Trunchiul nervului spinal
A. Este format din unirea celor radacini
B. Este mixt, adica prezinta fibre somatic si vegetative, atat sensitive cat si motorii
3) Ramurile nervului spinal
A. Dorasala(posterioara)
a. Este mixta
b. Se distribuie la tegumentul spatelui si la muschii cefei si ai spatelui
B. Ventrala(anterioara)
a. Este mixta
b. Se distribuie la tegumentul si la muschii regiunii anerolaterale a
trunchiului, membrelor superioare si inferioare
C. Meningeala
a. Mixta
b. Contine fibre viscerosenzitive si vasomotorii
D. Comunicante(apartin sistemului nervos vegetative)
a. Alba
i. Mixta-contine fibre visceromotorii si viscerosenzitive pentru
organele interne(viscera)
ii. Inerveaza senzitiv si motor organele interne
b. Censusie
i. Motorize-contine doar fibre visceromotorii
ii. Conduce comenzi pentru muschii firelor de par si pentru glandele
sebacee si sudoripare
Trunchiul cerebral

Fata anterolaterala:
-fosa interpedunculara
-sant median(originea aparenta a nervului III)
-Interpus intre punte si
Mezencefal

-pedunculii cerebelosi superiori

diencefal
-Cuprinde la interior apeductul
Fata posterioara:
Sylvius ce face legatura intre
-santul interbrahial
ventriculuii II si IV
-coliculii vadrigemeni (superiori si inferiori)
-santul longitudinal cranian

Fata anterolaterala:
-santul bazilar
Puntea lui Varolio

-piramide pontine
-pedunculii cerebelosi mijlocii
-intre santul bulbo pontin sic el -santul trigeminal
ponto peduncular Fata posterioara:
-santul median posterior
-aria vestibuloclohleara VIII
-aria nervului vag X
-aria nervului hipoglos XII
Fata anterolaterala:
-fisura mediana si anterioara(pornesc fibre pentru IX, X,
XI)
-piramida bulbara (pornesc fibre pentru nervul VI)
Bulbul rahidian

-sant preolivar (pornesc fibre pentru nervul XII)

-de la santul bulbopontin pana -sant lateroposterior sau retroolivar (pornesc fibre
la Atlas pentru nervii X-XI)

Fata posterioara:
-sant median posterior
-pedunculii cerebelosi (PCI)
1. Functia reflexa
a. Reflexe mezencefalice statice si statokinetice cu centrii in nucleul sistemului
extrapiramidal:
i. Sistem reticulat –asigura alternanta veghe-somn
ii. Nucleul rosu Asigura mentinerea pozitiei normale a corpului in repaus
iii. Substanta neagra si miscare
iv. Coliculii cvadrigemeni superiori Asigura intoarcerea capului catre excitantul
vizual
b. Reflexe pontine
i. Reflexul clipirii/ palpebral- nervii V si VII determina inchiderea pleoapei la
atingerea corneii
ii. Reflexul masticator- nervul V determina ridicarea mandibulei
iii. Reflexul mimicii-nervul VII determina expresia facial

c. Reflexe din bulb

i. Reflexul de deglutitie- nervii IX, X si XII determina trecerea bolului
alimentar din cavitatea bucala in stomac
2. Functia de conducere
 Se face prin intermediul cailor nervoase ascendente si descendente
a) Specifice
 Ascendente
i. Fasciculul spino talamic anterior lateral
ii. Spino cerebelos direct si incrucisat
iii. Lemniscul medial(bulb spre talamus)
iv. Lemniscul lateral(nuclei cohleari spre metatalamus)
v. Lemniscul trigeminal (nuclei trigeminali spre talamus)
vi. Fasciculul gustative (nucleul solitar spre talamus)
 Descendente
i. Piramidale- 75% se incruciseaza in bulb iar restul in
maduva
ii. Extrapiramidale –strabat toate etajele trunchiului sau doar
in bulb
b) Nespecifice
 Fascicule lungi, formate din axonii neruronilor din nuclei
substantei reticulate
i. Sistem reticulat activator ascendant (SRAA)
- Primeste permanent informatii prin colateralele
desprinse pe intreg traseul cailor ascendente
specific, venite prin nervii cranieni si spinali
- Provoaca reactia de trezire, prin reglarea ritmului
nictemeral
- Indreapta atentia spre stimulul cel mai important
 - Se creeaza un circuit cortico-cortical, prin care
scoarta cerebral isi autointretine tonusului
ii. Sistemul reticulat ascendent inhibator(SRAI)
- Reduce activitatea corticala
iii. Sistemul reticulat descendent facilitator activator(SRDF)
- Exacerbeaza reflexele medulare si bulbo ponto
mezencefalice
iv. Sistemul reticulat descendent inhibitor(SRDI)
- Provoaca hipotonie musculara si tulburari
statokinetice

Cerebel
 Ocupa fosa posterioara a craniului
 Situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4
 Are forma unui fluture
 Separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului (excrescenta a durei-matterului
cerebral
 Este formata din
o Vermis=portiune mediana
o 2 emisfere cerebeloase
 Este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebelosi inferiori, mijlocii si
superiori
 Pedunculii contin fibre aferente si eferente
o Pednunculii cerebelsoi mijlocii contin doar fibre aferente
 Suprafata este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi
o Unele sunt numeroase si superficiale—delimitand lamelele/foliile cerebeloase
o Altele mai adanci (2)—delimieatza lobii cerebelului
 Anterior=paleocerebel
 Posterior=neocerebel
 Floculonodular=arhicerebel
 Substanta cenusie formeaza scoarta cerebeloasa
 Scoarta cerebeloasa inconjoara substanta alba centrala, care trimite prelungiri in
interior, dand aspectul unei coroane de arbore, de aceea cerebelul se mai numeste si
arborele vietii
 In interiorul substantei albe exista nucleii cerebelosi, formati din substante censuie
 o Lobul anterior:
 Nucleul globulos
 Nucleul emboliform
o Lobul posterior
 Nucleul dintat
o Lobul floculonodular
 Nucleul fastigial

Functii:

 Intervine in mentinerea
o Activitatilor motorii automate
 Mentinerea tonusului
 Coordonarea miscarilor
 Formarea echilibrului
o Activitatilor voluntare intentionate
 Mers
 Scris
 Vorbit
 Extirparea produce
o Astenie-scaderea fortei voluntare
o Astazie-tulburari ale ortostatismului
o Atonie- diminuarea tonsului muscular
o Tremuratura intetionata-imposibiliatea efectuarii unor miscari involunatare, care
se produc sacadat
o Mers de om beat-ebrios
o Tulburari in vorbirea articulate
 Functiile cerebelului vor fii preluate ulterior de scoarta cerebral

Diencefal
a) Talamus
i) Functie de releu- pentru caile sensibilitatii tactile, termice, dureroase, de presiune,
vibratorii, vestibulare si gustative
ii) Functie de asociatie
iii) Functie motorie
iv) Functie nespecifica realizata de nuclei talamici nespecifici ce fac parte din formatia
reticulate SRAA
b) Hipotalamus
- formeaza podisul ventriculului III
- conteine hipofiza
- exista substanta cenusie dispusa in 4 regiuni
o tupelara
o laterala
o mamilara
o supraceptica
i) Integreaza reglarile vegetative din organism
(1) Partea anterioara:coordoneaza activitatea parasimpatica
(2) Partea posterioara: coordoneaza activitatea simpaticului
ii) Regleaza metabolism intermediare
(a) Glucidic
(b) Lipidic
(c) Energetic
(d) Proteic
iii) Secreta neurohormoni
(a) Vasopresina-(ADH)
(b) Ocitocina/Oxitocina
iv) Regleaza temperatura
v) Regleaza echilibrul hidric (centrii de sete, de foame, de satietate)
vi) Regleaza activitatea reproducatoarea
vii)Centru important al vietii affective, deoarece aici se elaboreaza sentimentele,
pasiunile si emotiile
viii) Regleaza ritumul veghe somn
ix) Homatopoeza

c) Epitalamus
- Situat posterior de ventriculul III
- Cuprinde
o Comisura Habenulara
o Trigonul Habenular
o Nucleul Habenular
o epifiza
i) Rol endocrin prin hormonii glandei epifize
 ii) Rol in declansarea reflexului olfactiv somatic prin nuclei habenulari
d) Subtalamus
- Situat in continuarea peduncului cerebral, inapoia hipotalamusului
- Contine nucleul subtalamic cu fasciculul si talamic lenticular
i) Cai de conducere corticale prin fasciculele subtalamice si talamic lenticular
e) Metatalamus
- Este format din 2 corpi geniculati
o Lateral- vizual
o Medial-auditiv
i) Cai de conducere pentru fibrele optice si auditive

Emisfere cerebrale
 Ocupa in intregime volumul cutiei craniene
 Acopera celelalte structuri nervoase
 Reprezinta cea mai voluminoasa parte a sistemului nervos central
 Contin n interior ventriculii 1 si 2
 Activitatea mai complexa a membrului superior drept si localizarea centrului virbirii se afla in
emisfera stanga, emisfera stanga fiind mai dezvoltata
 Emisfere sunt asimetrice
 Emisferele sunt legate prin comisurile creierului
 Sunt unite prin
o corpul calos=portiune de substanta alba
o Fornix=trigonul cerebral
o Comisura alba anterioara
 Fata laterala
o Fisura laterala a lui Aceste santuri delimiteaza 4 lobi:
Sylvius  Lobul frontal:situat inaintea santului
central
 Lobul temporal:sub fisura laterala
o Santul central Rolando  Lobul parietal: deasupra fisurii laterale
 Lobul occipital: situat in partea
posterioara
 Fata mediala
o Santul corpului calos
o Scizura calcarina
 Fata bazala:
 o Inepe fisura laterala a lui Sylvius, care imparte aceasta fata im
 Lobul orbital
 Situat anterior
 Satul olfactiv-sant cu directie anteroposterioara; adaposteste bulbul
olfactiv
 Lateral de santul olfactiv exista santurile orbitale (forma de H) intre care se
delimiteaza girii orbitali
 Lobul temporooccipital
 Santul hipocampului
 Santul colateral
 Santul occipitotemporal
 Acestea 3 delimiteaza 3 giri
 Hipocampic
 Occipito temporal medial
 Lateral
 Scoarta cerebrala e formata din substanta cenusie(la suprafata)
 Substanta cenusie exista si in profunzime formand nucleii bazali(corpii striati)
o Corpii striati sunt nuclei importanti ai sistemului extrapiramidal;sunt situati
deasupra si lateral de talamus
 scoarta cerebrala: etajul superior de integrare aactivitatii nervoase a sistemului nervos
 suprafata= 1400-2800 cm2( mai putin de jumatate e vizibila la suprafata, deoarece restul
este ascuns in santuri si fisuri)

 14 miliarde de neuroni:
 Piramidali- baza mare are forma de piramida, in sus, Mici 10-12 µ
varful intrand in contact cu o dendrita bogat ramificata Mijlocii 20-30 µ
ce merge pana in stratul superficial al scoartei Mari 45-50 µ
 Granulari- forma de poligona cu diametrul de 4-8µ, Gigantici(exista 120-150 µ
dendritele sunt bogat ramificate, ajungand in toate doar in aria
straturile motorize)
 Fusiformi- forma de fus, dendritele pronesc de la ambii poli(una ascendenta si una
descendenta), ajungand in straturile profunde ale scoartei
 celule:
 orizontale Cajal- au axonul orizontal si se leaga de dendritele neuronului
piramidal(stratul superficial)
 Martinoti- au un singur axon ascendant(specifice pentru toate straturile corticale , mai
putin pentru cele superficiale0
 fibre: orizontale si verticale care ajuta la impartirea scoartei in zonele
  1) Alocortex-format din 2-3 straturi si se sub imparte in
 Arhicortex= formatiunea hipocampica
 Paleocortex=reprezentat in special de lobul piliform
 2)Izocortez=neocortx- caracterizat de 6 straturi care de la suprafata in profunzime sunt
 Stratul zonal=lama marginala(cel mai subtire)
 Stratul corpuscular
 Stratul piramidal
 Stratul granular
 Stratul ganglionar
 Stratul multiform
 3)Mezocortex= cortex mixt
 In care exista insule de alocortex inconjurate de izocortex
 Se gaseste mai ales in girul cingular

SISTEMUL LIMBIC= alocortex+ girul cingular al izocortexului=paleocortez

Cuprinde:

- Hipocampul= cornul lui Amon: aceasta structura pare sa aiba un rol in

invatare si memorie
- Nucleul amigdalian = acest nucleu in forma de migdala pare sa fie legat de
comportamentul anxios si cel agresiv
- Nucleii talamici anteriori =aceste grupuri de celule nervoase formeaza o
parte din thalamus. Unul dintre rolurile lor par sa fie acela de a controla
pornirile instinctive
- Girsul cingulat= leaga sistemul limbic de sediul gandirii constiente de la
nivelul cortexului
- Hipotalamusul= acesta regleaza parametrii mediului intern al corpului, cum
ar fi tensiunea, ritmul cardiac si nivelele hormonale. Paleocortexul isi
genereaza efectele asupra corpului, trimitand mesaje catre hipotalamus

Sistemul limbic are legaturi cu

o Talamusul
o Hipotalamusul
o Epitalamusul
 o Mezencefal
o Analizatorul olfactiv

ROL:

o Arie de proiectie olfativa primara

o Regleaza homeostazia mediului intern
o Coordoneaza comportamentul emotional si instinctual
o Intervine in functia recompense-pedeapsa ce sta la baza comportamentului , motivatiei
intere si deprinderilor

VENTRICULII CEREBRALI= cavitati ale encefalului pline cu LCR

I si II= ventriculi laterali fiecare fiin scobit in profunzimea emisferelor

III= merge pe linia mediana a emisferelor fiind scobit in diencefal; comunica pe fiecare parte cu
ventriculii laterali
IV= se prelungeste prin canalul ependimar in MS si ajuta la scurgerea LCR in meninge de unde e
reasorbit si eliminat

-principalele functii ale emisferelor cerebrale sunt acelea de a prelua informatia de la receptori,
de a o compara si de a trimite comenzi adecvate atat de constient (volitiv, afectiv si cognitive)
cat si automat (visceral, endocrine si metabolic)

-pe langa functiile neocortexului( sensitive, motorii, asociatie) si ale paleocortexului( olfactive,
psihic affective si de reglare a comportamentului instinctual), bazele fiziologice ale afectivitatii
nervoase superioare tin de suprafata emisferelor cerebrale neavand o localizare anume.

-unele maniestari psihofiziologice (volitiv, afectiv si cognitive) se intalnesc in forma rudimentara

si la animale si au fost analizate de catre I.L.Pavlov

Reflexe neconditionate Reflexe conditionate

1) inascute, mostenite prin ereditate de la parinti 1)sunt dobandite
2) au character de specie 2)au character individual
3) sunt permanente, se mentin toata viata 3)sunt temporare
4) caile sunt preformate(exista in nevrax din 4)caile lor nu sunt preformate ci ele se
momentul nasterii formeaza odata cu elaborarea reflexului
5)centri acestor reflexe se gasesc numai in
5) centrii acestor reflexe se gasesc in etaje
scoarta cerebral, in neocortexul de asciatie,
subcorticale(maduva spinarii, trunchiul
dar nu se pot gasi in paleocortex pentru
cerebral) dar au toate si si proprietati corticale
unele reflexe mai simple
6) sunt fixe , se desfasoara in tot timpul vietii si 6)nu sunt fixe, desfasurarea lor este
sunt putin conditionate de conditiile de mediu puternic influentata de mediu

7) stimulul care declaseaza un reflex neconditonat
poarta numele de excitant neconditionat sau
absolute(EN)
8) reflexele neconditionate pot fi somatic,
vegetative, vegetative- somatice
9) reflexele neconditionate se grupeaza formand
instinctele
7)stimulul care declaseaza un reflex
conditionat se numeste excitant
conditionat(EC) si el provine dintr-un stimul
indiferent adica fara legatura cu activitatea
reflex neconditionata cu care se ascociaza
8)reflexele conditionate se grupeaza in
lanturi de reflexe, formand stereotipii

Reflexele conditionate trebuie sa respecte urmatoarele reguli ale elaborarii:

I. asociere-la administraea unui excitant absolut(hrana) trebuie sa se ascieze si un excitant

indiferent(sunet/lumina)
II. procesiune- excitantului idiferent il precede pe cel absolute
III. dominanta-animalul trebuie sa fie flamand pentru ca instinctual alimentar sa fie
dominant in momentul asocierii stimulului
IV. repetarea- 10-30de ori

Pavlov a aratat ca celul nervoasa cunoaste doua stari de activitate

1) excitatia=process cortical prin care se manifesta initierea unei activitati sau

amplificarea uneia preexistente
2) inhibitia=proces activ manifestat prin diminuarea sau sistarea uneia ctivitati
anterioare
a. externa=cauzata destimuli din afara focarului cortical active;
neconditionata pasiva
b. interna=apare in interiorul focarului cortical activ; conditionata, pasiva
i. de stingere-excitatia se transforma cand excitantului conditionat
nu i se asociaza un stimul neconditionat
ii. de intarziere-reflexul conditionat apare dupa o perioada de
lantenta
iii. de diferentiere-scoarta cerebral are capacitatea de a deosebi
excitanti foarte apropiati intre ei
iv. conditionata-se obtine prin ascocierea intermitenta la excitantul
conditionat eficace a unui alt excitant indiferent
v. supraliminara/ de protectie- cale colaterala a inhibitiei corticale
interne, daca un focar cortical aflat in stare de excitatie mult timp
se epuizeaza si trece in stare de inhibitie
Pavlov a descoperit ca pentru protejarea zonei corticale intens solicitate apare ca o forma de
inhbitie somnul.

SOMNUL SI VECHEA

Emisferele cerebrale trec prin periodic prin doua stari functionale distinct

1) Starea de veghe=starea de activitate; consecinta receptionarii continue de impulsuri

nervoase cu origini diferite, care mentin un tonus cortical ridicat
o Veghea incepe cu stabilirea contactului constient cu lumea inconjuratoare si
propriile ganduri si se termina cu incetarea acestora
o Veghea este stimulate de SRAA(sistem reticular activator ascendent)

2) Somn= intreruperea temporara a contactului constient cu interiorul/exteriorul nostru;

o se instaleaza cand fluxul de impulsuri nervoase care determina starea de
veghe inceteaza
o trecerea de la starea de somn la cea de veghe si invers, se face in cateva
secunde
o ritmul veghe-somn/ritm cardiac/ritm nictemeral- se suprapune partial pe
ciclu zi-noapte
 in reglarea acstui bioritm intervin hipotalamusul si
SRAA(intreruperea= boala somnului)

Durata somnului variaza in functie de varsta

o 20 de ore- sugari
o 10 ore –tineri
o 8 ore- adulti
o 6-7 ore- batrani

In timpul somnului

 Scad functiile
o Vegetative(respiratie,circulatie,digestie)
o Metabolice(energogenetice, consumul de O2)
 Diminuari somatic(scade tonusul, inceteaza activitatea sistemului locomotor)

Mecanismele producerii somnului

 Pasiv- poate fii Indus prin crearea unor conditii ambientale si adoptarea unor
posture care reduc la maxim aferentele somestezice si vizuale
  Activ- se datoreaza unor procese de inhibitie corticale prin diminuarea influentei
SRAA si a actiunii unor zone subcorticale inhibitorii din bullb, punte, thalamus,
hipotalamus si prin secretia unor mediatori chimici specifici(serotonina)

Somnul poate fii Indus artificial prin administrarea de droguri(somnifere si anestezice generale),
caz in care nu se poate reveni atat de usor.

Starea se somn nu este omogena:

 Somn cu unde lente-prezent pe EEK

 Ocupa cea mai mare parte din noapte
 Cel mai adanc sic el mai odihnitor
 Fara vise

 Somnul REM
 Paradoxal, desincronizat, dureaza intre 5 si 30 de minute si se succeed la 90 de minute si
reprezinta 25% din somnul fiziologic
 Apar vise si sunt tinute minte
 Individual e mai greu de trezit
 Frecventa cardiac si respiratia corespund visului
 Musculature periferica e inhibata dar apar miscari involuntare neregulate(mai ales ochii)
 Pe EEK apare unde similar cu starea de veghe

Activitati cerebrale cognitive:

 Invatarea= memorarea si stocarea de informatii

o Direct legata de memorie deaorece datele sunt fixate sub forma de
memorie
o Mecanismul elementar al invatarii are la baza formarea de reflexe
conditionate (asocierea cunostiintelor cu stimularea deprinderi unor
centrii speciali din sistemul limbic si diencefal)
 Memoria= capacitatea corticala de fixare, recunoastere si evocare a
experientelor anterioare;
o sta la baza procesului de invatare
o Tipuri
 Imediata-senzitiva, momentana(cateva secunde sau
minute)ex:memorarea unui numar de telefon pana e format
 Scurta durata- informatiile sunt pierdute dupa 2 ore
 Lunga durata-dupa cateva zile sau ani
  Gandirea= capacitatea de a elabora raspunsuri constiente
 Constiinta= suma ideilor unei persoane obtinute ca rezultat al unor experiente
anterior dobandite
 Limbaj= mechanism prin care cortexul isi realizeaza activitatea psihica

SISTEM NERVOS VEGETATIV

ROL:
 Integreaza si coordoneaza functiile visceral, care au actiune permanenta
exercitata atat in stare de somn cat si in stare de veghe
 Inerveaza
o Vase sancvine
o Miocardul
o Muschii netezi viscerali
o Glande endocrine

CUPRINDE:

 Partea central
o Neuronii vegetative din truchiul cerebral
o Neuronii vegetative din maduva spinarii
 Partea periferica
o Ganglioni vegetative
o Fibre vegetative
 Postganglionare
 Preganglionare

Dupa functii se imparte in :

a) Simpatic- stres si difuz

b) Parasimpatic- in relaxare + conditii de viata obisnuite

Substract anatomic: este arcul reflex vegetativ

Receptor: visceral=interoreceptori

Calea aferenta: dendirite +axoni ai neuronilor viscerosenzitivi

Centrul nervos:
  Neuronii hipotalamici vegetativi
o simpatici (se afla in coarnele laterale ale maduvei sipinarii
toracale si lombare)
o parasimpatici( in nuclei parasimaptici din trunchiul cerebral si din
maduva spinarii( S2-S4) pt zona pelvina)

Calea eferenta:

 fibre preganglionare (=axonii ai neuronilor de la nivelul centrilor nervosi)

 fibre postganglionare(=axonii din ganglionii laterovertebrali si previscerali
ce ajung la muschi netezi si glande)

Efector: muschii netezi +glande

Deosebiri intre SNV simpatic si SNV parasimpatic

1) Locul sinapsei intre fibra preganglionara sic ea postganglionara

a. Depinde de dispozitia ganglionilor vegetativi simpatici si parasimpatici, cei parasimpatici
fiind situati totdeauna in apropierea organelor
b. Fibrele preganglionare simpatice sunt mai scurte, iar cele parasimpatice mai lungi
c. Fibrele postganglionare simpatice sunt mai lungi, iar cele parasimpatice mai scurte
2) Mediatorii chimci la nivelul sinapselor sunt reprezentati distinct
a. Intre fibrele preganglionare si si postganglionare simpatico si parasimatice- acetilcolina
b. La nivelul sinapsei efectorii simpatice se descarca adrenalina si noradrenalina
c. La nivelul sinapsei efectorii parasimaptice se descarca acetilcolina
3) Fiziologia celor doua sisteme este diferita
a. Simpatic: conditii neobisnuite de viata( ex:efortul muscular)
b. Parasimpatic: conditii obisuite de viata
4) La nivelul viscerelor se formeaza plexuri simpatico-parasampatice, de unde pleaca fibre
postganglionare viscerale:
a. Plexul prevertebral
i. Celiac
ii. Mezenteric superior si inferior
b. Plexul previsceral
i. Faringian, laringian, tiroidian, esofagian
ii. Cardiac, pulmonar
 iii. Hepatic, gastric, pancreatic, splenic
c. Plexul intramural
i. In peretii vaselor de sange
ii. Meissner in peretii tubului digestiv
iii. Auerbach