Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
transportul
Metabolismul – 2 procese :
1. anabolism/ asimilație – prin care se formează substanțele proprii;
2. catabolism/ dezasimilație – prin care substanțele proprii sunt descompuse => energia
necesară funcțiilor vitale.
Funcțiile de nutriție :
- digestia (hrănirea)
- respirația
- circulația
- excreția
Nutriția (hrănirea) = procesul prin care organismul ia substanțe din mediu, le prelucrează
și le transformă în substanțe proprii => reprezintă asimilația/ anabolismul.
- pentru a se hrăni, orice organism are nevoie de o sursă de C ( C este folosit în sinteza
substanțelor organice )
1. Nutriție fotoautotrofă ( fotosinteza ) – se folosește energia solară, ex: alge, plante verzi.
2. Nutriție chemoautotrofă ( chemosinteza ) – se folosește energia chimică obținută prin
oxidarea unor substanțe anorganice din mediu, ex: bacterii
Cloroplastul
Structura :
pe linie maternă
Mecanismul fotosintezei :
clorofila absoarbe/ captează lumina și sub acțiunea ei eliberează 1 e -, care devine purtător
de energie. Astfel, energia luminoasă -> energie chimică, ce va fi folosită pentru : fotoliza
apei; formarea ATP-ului.
- nu depinde de lumină
- se desfășoară în stromă
Importanța fotosintezei :
-conectează lumea vie la energia luminoasă
-sursă de O2
- consumul de CO2
1. Influența luminii
- Apus/răsărit = 400 lx
Interpretare: - fotosinteza crește o dată cu intensitatea luminii până la 50.000 lx, apoi devine
constantă până la 100.000 lx
Culoarea luminii este dată de lungimea de undă și influențează intensitatea fotosintezei, ex:
- plantele sunt verzi deoarece reflectă lumina verde, deci în lumina verde fotosinteza este
scăzută
- plantele absorb lumina roșie, deci în lumina roșie fotosinteza este mai intensă
- cloroplaste mari
2. Temperatura
Interpretare:
- sub 00C fotosinteza încetează, excepție rășinoasele, grâul care pot sintetiza și la -6 0C
3. Apa
4. Sărurile minerale:
5. CO2 atmosferic:
1. Bacterii sulfuroase
2. Bacterii nitrificatoare
- oxidează NH3 ( amoniac ) → nitriți ( săruri ale HNO2 ) → nitrați ( săruri ale HNO3 )
- se găsesc în : – sol
- ex : – nitritbacterii
– nitratbacterii
3. Bacterii metanogene
1. saprofită
2. parazită
3. mixotrofă
4. simbiontă
5. prin ingestie
1. Nutriția saprofită
- se întâlnește la: - unele bacterii, ex : fermentative, de putrfacție ;
- ciuperci
- unele folosesc doar anumite substanțe organice, ex : bacteria Mycoderma , care din
alcoolul etilic → acid acetic
2. Nutriția parazită
- se întâlnește la bacterii, ciuperci, unele plante superioare, unele animale.
- produc toxine
- altele au mai multe gaze, ex : ciuperca rugina - grâului : grâul și dracila ( arbust )
prezintă haustori = prelungiri care ajung la vasele liberiene ale plantei gazdă
3. Nutriția mixotrofă
- se întâlnește la plante
b) Plante carnivore
- trăiesc în medii sărace în săruri minerale => au nevoie de o sursă suplimentară de hrană
4. Nutriția simbiontă
- simbioza = relație reciproc avantajoasă pentru speciile implicate
b) Micorizele = simbioze : ciuperci + rădăcinile unor plante, ex : stejar, mesteacăn, pin, brad,
larice, orhidee
mecanice: mărunțire
Tipuri de digestie:
1. Digestie intracelulară :
- particulele hrănitoare intră în celulă prin endocitoză (fagocitoză – cele solide, pinocitoză –
cele lichide) vacuola digestivă
= mecanism al imunității
2. Digestia extracelulară :
I. Tub digestiv
- este format din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros
II. Glande anexe
I. Tubul digestiv
1. Cavitatea bucală:
- conține dinții și limba
- premolarii (PM)
rol de mărunțire
- molarii (M)
- definitvă: