TESUTURI ANIMALE

A. Tesuturi epiteliale, dupa rolul indeplinit se

clasifica in:

a. epitelii de acoperire
- sunt formate din celule strâns unite între ele
- prezinta unul sau mai multe straturi de celule
- se sprijina pe o membrană bazală
- nu sunt vascularizate.
- dupa numarul de straturi pot fi:
• unistratificate (simple), dupa forma celulelor pot fi:
- cilindrice - intalnite in cavităţile tubului digestiv,
la nivelul vilozitatilor intestinale;
au rol in absorbtia substantelor, de la polul apical
spre cel bazal
- cubice; - pavimentoase (turtite)
• pluristratificate
- necheratinizate, formeaza mucoasa esofagului;
prezinta la bază un strat generator cu celule inalte
care se divid, împingându-le pe celelalte spre
suprafaţă, astfel se reînnoieşte permanent
- cheratinizate, se găsesc la nivelul epidermei, au
funcţie de protecţie;
prezinta un mecanism de regenerare asemănător
cu cel din mucoasa esofagului, cu deosebirea ca
celulele de la suprafaţă se încarcă cu o substanţă
protectoare numită cheratină şi mor.
• pseudostratificat – intalnit in mucoasa traheală; are
celule aşezate pe un singur strat dar cu nucleii la
înălţimi diferite, dând impresia ca este stratificat
 Tipuri de glande exocrine

b. epiteliile secretoare
- produc şi elimina substanţe
- intra in alcatuirea glandelor:
• exocrine (au canale de secreţie şi elimină
substanţele la interior în cavităţi, sau la exterior)
• endocrine (nu au canale de secreţie iar produsul
lor, hormonul, este eliminat în sânge)
• mixte (ex. pancreas, gonade).

c. epiteliile senzoriale - conţin celule specializate în recepţionarea unor stimuli

- transmit semnale catre sistemul nervos central.
- intră în alcătuirea unor organe de simt (limba, ureche)
 B. Ţesuturi conjunctive
- sunt formate din celule distanţate, între care se afla
fibre şi substanţă fundamentală.
- după consistenţa substanţei fundamentale pot fi:
moi, semidure, dure sau fluid
a.Tesuturile conjunctive moi, funcţii :
- leagă între ele diferite parţi ale organelor,
- hrănesc alte ţesuturi
- oferă protecţie mecanică, depozitează grăsimi
- produc elemente figurate ale sângelui, au rol în imunitate.
- clasificare -
• lax - componentele sunt în proporţii aproximative egale,
- conţine nervi şi multe vase,
- au rol de hrănire, insoţind alte ţesuturi (cum ar fi
pe cel epitelial).
• fibros - are multe fibre de colagen ce dau o deosebită
rezistenţă mecanică.
• elastic - are multe fibre elastice.
- se gaseste in vasele de sange mari si in
plamani
• adipos - rol protector, termoizolator
• Reticulat - are fibre fine si celule (stelatea) in care isi
au originea celulele sangelui
b. Ţesutul conjunctiv semidur (cartilaginos)

- nu are vase de sânge. -

clasificare:

• hialin - conţine fibre puţine şi foarte fine.

- are camarute ovoide cu 2-3 celule
- aspectul este translucid, albicios şi are
elasticitate redusă.
- formeaza cartilajele costale, traheale,
laringeale, bronsice, suprafeţele articulare,
ale embrionului.
• elastic - este bogat în fibre elastice
- are celule mari
- prezent în pavilionul urechii, epiglota.
• fibros - are celule puţine şi este bogat în fibre
de colagen care ii dau o rezistenta deosebită.
- este intalnit în discurile intervertebrale si
în articulaţii.
c. Ţesutul conjunctiv dur (osos)
Alcatuire: - substanţa fundamentală, ce contine proteina
oseină, impregnată cu săruri minerale de Ca şi P
- celule, numite osteocite, adapostite in cavitati
stelate, numite osteoplaste
- fibre de colagen
- acestea formeaza lamele osoase dispuse în
doua moduri
Clasificare:
• Tesut osos compact – lamelele osoase au dispoziţie
concentrică, în jurul unor canale microscopice (canale
Havers) prevăzute cu vase şi nervi.
- se află în partea centrală a oaselor
lungi (diafiza) şi la periferia oaselor late şi scurte.
• Tesut osos spongios – lamelele osoase se întretaie
lăsând între ele nişte spaţii (areole) de unde vine
aspectul spongios (buretos).
- se află la extremităţile oaselor lungi
(epifize) şi în interiorul oaselor late şi scurte.

d. Ţesutul conjunctiv fluid - poate fi considerat sângele

- în care: - plasma ar constitui substanţa fundamentală
- iar elementele figurate, celulele.
 C. ŢESUTUL MUSCULAR
- este format din celule alungite numite fibre musculare
- celulele conţin organite celulare specifice numite
miofibrile, cu rol în contracţia şi relaxarea musculară.
Clasificare:
• striat - are celule cilindrice
- prezinta mulţi nuclei dispuşi periferic
- se află în muşchii scheletici, limbă, faringe,
laringe, prima parte a esofagului
• neted - fibrele musculare au formă de fus
- au un singur nucleu central.
- rareori ating lungimea de 0,5 mm.
- este localizat în pereţii organelor interne.
• cardiac este format din celule striate şi cu un singur
nucleu central.
 d. ŢESUTUL NERVOS
- este format din neuroni şi celule gliale .

• Neuronii
- sunt cel specializate în generarea şi conducerea impulsurilor
- primesc, prelucrează, memorează şi transmit informaţii.
- alcatuire:
- corp celular, formează substanţa cenuşie a S.N.C.
- prelungiri: - dendrite, una sau mai multe
conduc impulsul nervos de la periferie spre
corpul celular
- axon unic; formează fibre nervoase ce intră
în alcătuirea nervilor şi a substanţei albe.
conduce impulsul de la corpul celular spre
butoni terminali (terminaţii dilatate ale axonului)

• Celulele gliale – sunt mult mai numeroase decât neuronii,

au forme şi mărimi variate, precum si diferite funcţii:
- de susţinere şi de hrănire a neuronilor,
- de sinteză a mielinei (teaca protectoare a fibrei nervoase)
- de a fagocita neuronii distruşi, etc.
 Sinapsa
• Neuronii comunică atât între ei cât şi cu celulele efectoare (musculare sau glandulare) prin structuri
numite sinapse
• La nivelul sinapselor, transmiterea impulsului nervos ce face cu ajutorul unor substanţe numite
mediatori chimici.
• În momentul în care impulsul nervos ajunge la butonul terminal, mediatorul chimic este eliberat în
fanta sinaptică (spaţiu sinaptic ) şi acţionează asupra membranei neuronului următor (postsinaptic).

Componentele sinapsei:
1. Presinaptica = buton terminal
2. Postsinaptica = dendrite sau corp celular,
ale altui neuron
Intre cele doua exista fanta sinaptica