1.

Ribozomii au rol în :
A)Digestia intracelulară
B)Oxidoreducere
C)Hidroliza proteinelor
D)Sinteza proteinelor
2. Centrozomul are rol în :
A)Sinteza carioplasmei

B)Sinteza cromatinei

C)Formarea fusului de diviziune

D)Polarizarea electrică a membranei
celulare
3. Lizozomii conţin :
A)Incluziuni celulare
B)Citoplasma fundamentală
C)Enzime oxidoreducatoare
D)Enzime pentru digestia intracelulară
4. Care organite au rol în sinteza
ATP
A)Lizozomii
B)Centrul celular
C)Aparatul Golgi
D)Mitocondriile
5. Care celule nu reprezintă
nucleol :
A)Neuronii
B)Enterocitele
C)Osteoclastele
D)Eritrocitele
6. Împachetarea moleculelor
proteice pentru secreţie are loc în:
A)Aparatul Golgi
B)Nucleoplasmă
C)Lizozomi
D)Mitocondrii
7. Învelişul nuclear:
A)Poartă denumirea de carioplasmă
B)La începutul diviziunii formează
cromozomii
C)Este dublu,, fiind prevăzut cu pori
D)Conţine ADN şi proteine
8. Care organite conţin enzime
digestive :
A)Centrozomul
B)Ribozomii
C)Lizozomii
D)Mitocondriile
9. Cromatina conţine:
A)ADN
B)Unul sau mai mulţi nucleoli
C)Membrană dublă
D)Enzime oxidoreducatoare
10. Nucleului celular îi aparţin B)Epiteliul ureterelor
următoarele: C)Esofag
A)Corpusculii Nissl D)Vezica urinară
B)Cromatina 21. Cartilajul hialin participă la
C)Oxihemoglobina formarea :
D)Incluziuni A)Epiglotei
11. Ribozomii se găsesc : B) Meniscului articular
A)Ataşaţi aparatului Golgi
B)Liberi în citoplasmă C)Traheei
C)Atasaţi nucleului celular D)Discului intervertebral
D)Atasaţi membranei celulare
12. Prezintă membrană dublă: 22. Meniscul articular al
A)Centrul celular genunchiului este format din :
B)Lizozomul A)Ţesut conjunctiv fibros
C)Mitocondria B)Ţesut cartilaginos fibros
D)Reticulul endoplasmic C)Ţesut conjunctiv elastic
13. Celule anucleate sunt: D)Ţesut cartilaginos hialin
A)Celulele gliale 23. Ţesut conjunctiv dens ordonat
B)Monocitele :
C)Eritrocitele A)Intră în structura fibrei musculare
D)Limfocitele B)Formează neurofibrilele
14. Nucleul celular este aşezat C)Formează tunica medie a arterelor
periferic la: mari
A)Celula musculară netedă D)Formează tendoanele
B)Limfocit 24. Ţesut adipos găsim în :
C)Eritrocit A)Epiderm
D)Fibra musculară striată B)Aponevroze
15. Citoplasma este formată din : C)Hipoderm (sub piele)
A)Nucleoproteine D)Derm
B)ADN 25. Epiteliile absorbante :
C)Citoschelet A)Sunt formate din celule cubice simple
D)Unul sau mai mulţi nucleoli B)Sunt pseudostratificate
16. Reticulul endoplasmic rugos C)Sunt stratificate
este format din D)Sunt cilindrice simple
A)Centrozom 26. În ţesutul conjunctiv lax putem
B)Lizozomi întâlni :
C)Ribozomi A)Celule adipoase
D)Canalicule intracitoplasmatice B)Condrocite
17. Care dintre componentele C)Limfocite
celulare au structură de mozaic fluid D)Timocite
A)Membrana bazală 27. Substanţa specifică pentru
B)Ribozomii cartilaj este :
C)Nucleul A)Condrina
D)Neurilema B)Miozina
18. Membrana celulară: C)Oseina
A)Are permeabilitate selectivă D)Elastina
B)Are rol nutritiv 28. Epiteliul pseudostratificat este
C)Sintetizează proteine celulare format din :
D)Produce enzime A)Trei straturi de celule
19. Epiteliile cilindrice simple B)Celule superficiale
căptuşesc cilindrice
A)Tunicile seroase C)Două straturi de celule
D)Un strat de celule
B)Tractul gastrointestinal 29. In structura epiteliilor
C)Căile urinare pavimentoase simple găsim :
D)Vasele sanguine A)Un strat de celule cubice
20. Epitelii pavimentoase B)Nuclei suprapuşi
stratificate se află în : C)Un strat de celule turtite
A)Canalele excretoare D)Mai multe straturi de celule
30. Fibra musculara cardiacă 39. Epitelii stratificate cilindrice
prezintă : găsim în :
A)Un nucleu mare situat central A)Tunica internă a vaselor sanguine
B)Mai mulţi nuclei situaţi central B)Uretra masculină
C)Un nucleu mic situat central C)Căile respiratorii
D)Un nucleu mic situat periferic D)Tubul digestiv
31. Fibra musculară netedă 40. Ţesutul conjunctiv reticulat se
prezintă : află în :
A)Un nucleu periferic A)Zona medulară a ovarului
B)Doi nuclei periferici B)Tunica medie a arterelor
C)Un nucleu central C)Hipoderm
D)Mai mulţi nuclei la periferie D)Nodulii limfatici
32. Ţesutul epitelial: 41. Care ţesuturi conţin celule cu
A)Are o vascularizaţie bogată rol secretor:
B)Căptuşeşte cavităţile organelor A)Adipos
C)Intervine în regenerarea elementelor B)Conjunctiv fibros
figurate ale sângelui C)Conjunctiv dur
D)Are în structura sa fibre de colagen , D)Conjunctiv elastic
elastice si reticulină 42. Epiteliul pseudostratificat este
33. Ţesutul conjunctiv: format din :
A)Nu este vascularizat A)Celule endocrine
B)Formează la suprafaţa corpului B)Un strat de celule aşezat pe
epiderma membrana bazală
C)Conţine fibre de colagen , elastină şi C)Doua straturi de celule
reticulină D)Mai multe straturi de celule
D)Nu intervine în hrănirea organismului 43. Care ţesut nu este vascularizat
34. Ţesutul conjunctiv semidur : :
A)Conţine celule denumite condroplaste A)Ţesutul conjunctiv dur
B)Are o vascularizaţie foarte bogată B)Ţesutul epitelial unistratificat
C)Prezintă în structura sa celule C)Ţesut nervos
denumite osteocite D)Ţesut conjunctiv moale
D)Conţine celule denumite condrocite 44. Fibre elastice se află în :
35. Ţesutul conjunctiv osos: A)Trahee
A)Este alcatuit din osteoblaste şi B)Cartilajele bronsice
osteocite C)Cartilajele articulare
B)Nu este vascularizat D)Tunica medie a venelor
C)Conţine substanţa fundamentală 45. Tesut adipos se găseşte în :
numită condrina A)Spatele globilor oculari
D)Este alcatuit din condrocite şi B)Diencefal
condroplaste C)Epiderm
36. Ţesutul epitelial D)Cartilaj
pseudostratificat : 46. Nu sunt vascularizate :
A)Formează epiglota A)Ţesuturile conjunctive moi
B)Formează cartilajele costale şi B)Corneea
laringeale C)Coroida
C)Căptuşeşte traheea şi bronhiile mari D)Retina
D)Intră în structura aponevrozelor 47. Notaţi perechile corecte :
37. Cartilajul fibros : A)Noduli limfatici-ţesut reticulat
A)Este alcatuit din celule ciliate B)Tunica medie a arterelor mari-cartilaj
B)Este prezent în epidermă şi conţine elastic
cheratină C)Cartilajul laringean-ţesut elastic
C)Formează discurile intervertebrale D)Pavilionul urechii-cartilaj hialin
D)Formează epiglota şi pavilionul urechii 48. Care dintre următoarele
38. Ţesuturile epiteliale se ţesuturi nu au vascularizaţie:
caracterizează prin: A)Ţesut osos
A)Nu au receptori nervosi B)Ţesutul conjunctiv lax
B)Sunt vascularizate C)Cartilajul hialin
C)Au funcţie de absorbţie D)Ţesutul muscular
D)Au funcţie hematopoietică
49. Ţesutul epitelial : B)De secretie a ptialinei si de filtrare
A)Intervine în digestia intracelulară C)Stimuleaza secretia hormonilor
B)Are rol în excreţia produşilor reziduali epifizari
şi difuziune D) De protectie, de depozit de saruri
C)Nu intervine în absorbţia digestivă minerale si hematopoietic
D) Intervine în regenerarea elementelor
58. Scheletul membrului superior
figurate ale sângelui
50. Epiteliul pavimentos este format din :
unistratificat : A)Humerus si femur
A)Facilitează schimburile intercelulare B)Radius si fibula
realizate prin difuziune C)Centura scapulara si centura pelviana
B)Intervine în regenerarea elementelor D)Scapula si clavicula
figurate ale sângelui 59. Scheletul trunchiului este
C)Căptuşeşte vasele de sânge format din :
(endoteliu)
A)Femur , humerus si tibia
D)Are funcţie trofică pentru organism
B)Coaste , radius si oasele tarsiene
51. Epiteliul cilindric unistratificat :
A)Este alcatuit din mai multe straturi C)Coloana vertebrala , coaste si stern
celulare D)Oasele carpiene, tarsiene si
B)Intra în structura tubului digestiv metacarpiene
C)Intră în structura bronhiolelor 60. Scheletul membrului inferior
D)Conţine celule care prezintă nucleii este format din
localizaţi în porţiunea bazală A)Ulna, tibie si humerus
52. Substanţa fundamentală osoasă B)Clavicula, tibie si oasele metacarpiene
este secretata de : C)Oasele coxale, femur si oasele tarsiene
A)Osteocite D)Radius, humerus si oasele coxale
B)Condroplaste 61. Maduva osoasa hematogena se
C)Osteoblaste afla in:
D)Osteoclaste A)Osteoblaste
53. Coloana vertebrala prezinta in B)Canalul medular al adultului
plan sagital : C)Interiorul sternului
A)2 curburi D)Canalul Havers
B)5 curburi 62. Tesutul osos spongios se afla in :
C)3 curburi A)Lamelele osoase ale sistemelor
D) 4 curburi interhaversiene
54. Osteocitele : B)Lama interna a oaselor late
A)Secreta substanta organica a tesutului C)Centrul vertebrelor
osos D)Oasele scurte
B)Sunt adapostite in osteoplaste 63. Prin osificarea
C)Sunt dispuse in osteoclaste intermembranoasă se dezvolta:
D)Au o forma stelata A)Baza craniului
55. Maduva hematogena gasim in: B)Viscerocraniul in totalitate
A)Tesutul osos haversian la adult C)Unele oase ale fetei şi corpul claviculei
B)Printre traveele osului spongios D)Clavicula in totalitate
C)Osteoplaste 64. Osteoclastele sunt celule :
D)Osteon A)Care se afla in zona osteogena a
56. Care din oasele neorocraniului periostului
prezinta lama ciuruita: B)Binucleate
A)Frontal C)Modelatoare ale osului
B)Temporalul D)De forma ovalara
C)Etmoidul 65. Hidroxiapatita se
D)Occipitalul caracterizeaza prin :
57. Sistemul osos indeplineste A)Este secretata de osteoplaste
urmatoarele roluri : B)Este componenta anorganica a
A)De transportor al gazelor respiratorii substantei fundamentale osoase
C)Este componenta organica a substantei C)Este un tesut conjunctiv fibros
fundamentale osoase D)Are fibre impregnata cu saruri
D)Este secretata de condroblaste fosfocalcice
66. Canalele Havers contin : 74. Osteonul este fomat din :
A)Maduva rosie la fat A)Trabecule osoase
B)Osteoclaste B)Inele osoase concentrice
C)Osteoblaste C)Lamele conjuctive concentrice
D)Terminatiuni nervoase şi capilare D)Sisteme interhaversiene
sanguine 75. Componenta pasiva a
67. Cavitatea medulară : aparatului locomotor este formata din
A)Contine la adult maduva rosie :
B)Se afla intre periost si tesutul spongios A)Musculatura neteda viscerala
osos B)Scheletul membrelor superioare şi
C)Se afla in centrul diafizei unui os lung inferioare
D)Se afla in centrul oaselor late C)Musculatura neteda multiunitara
68. Placa epifizară : D)Musculatura striata
A)Asigura cresterea in lungime a osului 76. Tesutul osos compact formeaza
B)Se afla in pericondru :
C)Se afla in zona interna a periostului A)Lamele osoase ale trabeculelor scurte
D) Asigura cresterea in grosime a osului B)Epifiza oaselor lungi in intregime
69. Periostul se caracterizeaza prin C)Diafiza oaselor lungi
urmatoarele D)Trabecule
A)Are rol in cresterea oaselor in lungime 77. Osteogeneza este influentata de
B)Este membrana care inveleste cartilajul :
C)Acopera suprafata diafizei oaselor A)Hormonii glucocorticoizi
lungi B)Hormonii mineralocorticoizi
D)Captuseste canalul medular in diafiza C)Hormonii neurohipofizei
oaselor lungi D)Hormonii adenohipofizari
70. Prin osificarea endocondrală se 78. Oasele coxale participa la
formeaza : formarea:
A)Toate oasele fetei A)Curburii sacrale a coloanei vertebrale
B)Corpul claviculei B)Sacramului
C)Unele oase ale membrelor C)Centurii pelvine
D)Vertebrele D)Scheletului coapsei
71. Neurocraniul are in constitutie 79. Scheletul piciorului este format
urmatoarele oase perechi : din :
A)Osul parietal A)Metatarsiene in numar de 5
B)Osul occipital B)Oase carpiene in numar de 7
C)Osul frontal C)Oase tarsiene in numar de 8
D)Osul sfenoid D)Metatarsiene in numar de 7
72. Claviculele sunt oase care : 80. Scheletul corpului uman :
A)Corpul claviculei se osifica prin A)Este principalul sistem efector al
osificare de cartilaj organismului
B)Se articuleaza la partea superioara a B)Este partea activa a aparatului
sternului locomotor
C)Sunt parti ale scheletului toracic C)Are rol de suport
D)Se articuleaza pe marginile laterale ale D)Are rol activ locomotor
sternului 81. Vertebrele sunt formate din
73. Tesutul osos se caracterizeaza urmatoarele parti :
prin : A)Epifize
A)Are substanta fundamentala denumita B)Arcul vertebral
condrina C)Canalul vertebral
B)Este o varietate de tesut conjunctiv D)Diafize
82. Neurocraniul se caracterizeaza de la sarcolemă la miofibrile se face
prin : prin :
A)Contine segmentul initial al aparatului A)Reticulul endoplasmatic
respirator B)Sarcomer
B)Este format din patru oase neperechi C)Mitocondrii
C)Este format din doua oase neperechi D)Reţeaua tubulară T
D)Contine segmentul periferic al 92. Contracţia tetanică completă se
analizatorului gustativ produce atunci când :
83. Arcul vertebral se A)Stimularea este unică
caracterizeaza prin: B)Muşchiul este în stare de oboseală
A)Creste rezistenta coloanei vertebrale C)Sumaţia impulsului nervos este
B)Poseda cinci prelungiri maximă
C)Se afla in partea ventrala a vertebrei D)Stimulii au o intensitate subliminară
D)Se afla in partea dorsala a vertebrei 93. Sarcomerul reprezintă
84. Coastele : totalitatea structurilor cuprinse între:
A)Se articuleaza pe marginile laterale ale A)Două discuri clare
sternului primele 7 perechi B)O linie Z şi o zonă H
B)Se unesc cu vertebrele flotante C)Două discuri întunecate
C)Se unesc si cu vertebrele lombare D)Două linii Z succesive
D)Se unesc cu sternul 12 perechi 94. Rolul reticulului endoplasmic
85. Aparţine antebratului : din sarcoplasmă :
A)Radiusul A)Transmite impulsul de contracţie de la
B)Tibia membrana celulară la sarcolemă
C)Oasele metacarpiene B)Eliberează Ca++
D)Oasele carpiene C)Transmite impulsul de contracţie de la
86. Sunt celule osoase : membrana celulară la miofibrile
A)Osteoclastele D)Transmite impulsul de contracţie de la
B)Oseina membrana celulară la fibrele de miozină
C)Osteoplastele 95. Muschiul neted multiunitar se
D)Condrocitele găseţte în:
87. Tesutul osos spongios: A)Tunica externă a viscerelor cavitare
A)Prezinta canale Havers B)Muşchiul erector al firelor de păr
B)Se gaseste in diafiza oaselor lungi C)Peretele viscerelor
C)Contine maduva galbena D)Iris
D)Contine maduva rosie 96. Musculatura striată:
88. Cutia toracică este format din : A)Este controlată prin substanţa
A)Femur si humerus reticulată
B)Neurocraniul si viscerocraniu B)Controlează sfincterele netede ale
C)Coaste si stern organelor interne
D)Tibie si fibula C)Este controlată de ariile corticale
89. Centura scapulara este formata motorii voluntare
din : D)Prezintă inervaţie vegetativă
A)Oasele coxale 97. Tendoanele :
B)Femur si tibie A)Inconjură fiecare fibră musculară
C)Scapulă şi Clavicula B)Sunt formate din ţesut conjunctiv dens
D)Oasele metatarsiene ordonat
90. Centura pelviana este formata C)Conţin numeroase fibre de reticulină
din: D)Prin tendoane muşchii se inseră pe
A)Omoplat si femur aponevroze
B)Humerus si radius 98. Unitatea funcţională a
C)Oasele coxale muşchiului striat este
D)Tibie si fibula A)Sarcomerul
91. Propagarea impulsului nervos B)Membrana Z
C)Unitatea motorie
D)Miofibrila
99. Localizarea tricepsului brahial :
A)Pe faţa posterioară a braţului
B)Pe faţa posterioară a gambei
C)Pe faţa anterolaterală a braţului
D)În jurul articulaţiei scapulo - humerale
100. Muschii fesieri:
A)Se află în jurul articulaţiei şoldului
B)Sunt inervaţi de nervul cranian XI
C)Sunt muschii localizaţi pe faţa
posterioară a gambei
D)Sunt muschii profunzi ai coapsei
101. Acumularea acidului lactic în
muschi:
A)Se produce în timpul somnului
B)Se produce în condiţii de aerobioză
C)Semnifică oboseala musculară
D)Se intensifică în termoliză
102. Secuza :
A)Este contracţia unei singure fibre
musculare
B)Este contracţia repetată a musculaturii
striate
C)Poate fi obţinută prin excitarea
muşchiului cu stimuli repetaţi
D)La muschiul neted multiunitar este de
10 ori mai scurtă decât a muşchiului striat
103. Principalul rezervor de O2al
ţesutului muscular este:
A)Fosfocreatina
B)Glucoza
C)Grăsimile
D)Mioglobina
104. Muşchii membrului superior
sunt :
A)Deltoidul, croitor
B)Fesieri, bicepsul brahial, adductori
C)Deltoidul, tricepsul brahial, bicepsul
brahial
D)Flexori ai mâinii, ai gambei, croitor
105. Mioglobina are o structură
asemanatoare cu a :
A)Adrenalinei
B)Tiroxinei
C)Parathormonului
D)Hemoglobinei
106. Muschii gitului sunt:
A)Pectorali, trapezi, maseteri
B)Hioidieni, temporali, platisima
C)Longissimus, platisima, semispinalul
capului
D)Sternocleidomastoidian, platisima,
pterigoidianul lateral
107. Fibrele musculare striate se
caracterizează prin:
A)Sunt alungite cu capetele rotunjite
B)Au o asezare de fibre anastomozate
C)Sunt inconjurate de perimisium
D)Sunt inconjurate de endomisium
108. Inervaţia motorie a fibrelor
musculare striate este asigurată de :
A)Neuronul ganglionului spinal
B)Fusul neuromuscular
C)Sinapsa neuromusculară
D)Placa motorie
109. Joncţiunea neuromusculară este
formată din :
A)Sarcolema fibrei musculare
B)Sarcoplasma fibrei musculare
C)Butonii terminali amielinici
D)Microfilamentele contractile
110. Muşchii feţei posterioare a
umărului sunt :
A)Muschii trapezi
B)Muschii dintati ai toracelui
C)Muschii intercostali
D)Muschii romboizi mari
111. Muschii gitului sunt :
A)Muschiul occipital
B)Muschiul maseter
C)Muschiul sternocleidomastoidian
D)Muschii platisima
112. Musculatura netedă dispune de
:
A)Filamente intermediare necontractile
B)Miofibrele organizate în sarcomere
C)Miofibrele neorganizate în sarcomere
D)Microfilamente orientate paralel
113. Secusa musculară se
caracterizează prin faptul că :
A)Prin creştere duce la apariţia sumaţiei
B)Este contractie simpla
C)Este o contracţie de tip tetanic
D)Nu are fază de relaxare
114. Fibrele musculare netede se
caracterizează prin :
A)Au discuri clare şi întunecate
B)Au striaţii transversale
C)Nu sunt organizate în sarcomere
D)Nu au banda I şi banda A
115. Unitatea motorie a muşchiului
striat este formată din :
A)Un motoneuron pentru un numar variat
; de la trei la câteva sute de sarcomere
B)Mulţi motoneuroni
C)Un motoneuron
D)Un număr variat de fibre musculare
116. Microfilamentele de actină au
următoarele caracteristici :
A)Nu au relaţii cu membrana Z şi banda
H A)Epimisium cu care se inseră muşchii
B)Au o extremitate ce se inseră pe
membrana Z
C)Pătrund între filamentele de miozina
aproape până la banda H
D)Pătrund între filamentele de miozină
pâna la discul întunecat următor
117. Zona H luminoasă a fibrei
musculare :
A)Se inseră pe partea internă a
sarcolemei fibrei musculare
B)Se află la mijlocul filamentelor de
miozină
C)Se află la mijlocul filamentelor de
actină
D)Împarte banda A în două jumătăţi
egale
118. Tonusul muscular :
A)Este controlat de centrii nervoşi
B)Depinde de suprafaţa de secţiune a
muşchiului
C)Este rezultatul unor impulsuri nervoase
similare
D)Este o stare permanentă de contracţie
parţială a muschiului in repaus
119. Miozina miofibrilelor se
caracterizează prin
A)Formează discul clar
B)Este filament contractil
C)Este subtire
D)Formeaza banda A
120. Inervaţia senzitivă a muşchiului
striat este formată din :
A)Sinapsa neoromusculară
B)Dendritele neuronilor din ganglionii
spinali
C)Terminatiile nervoase libere
D)Retea de terminatii nervoase
vegetative
121. Actina din miofibrile :
A)Este filamentul contractil subtire
B)Are o structură proteică necontractilă
C)Participă în parte şi la formarea benzii
I C)Filamente groase de miozina
D)Este filamentul contractil gros
122. Sarcoplasma fibrei musculare
striate conţine :
A)Reticul endoplasmatic puţin
B)Miofibrile
C)Un nucleu
D)Numeroşi nuclei
123. Muşchiul striat este format din
:
scheletici
B)Fascicule musculare separate de
perimisium
C)Fascicule musculare înconjurate de
endomisium
D)Tendoane cu care se inseră pe oase
124. Funcţiile muşchilor somatici
realizează :
A)Peristaltismul
B)Contractilitatea miocardului
C)Presiunea din interiorul abdomenului
D)Mimica fetei
125. Muşchii dinţaţi sunt:
A)Muşchi abdominali antero-laterali
B)Muşchi ai spatelui
C)Muşchi ai umărului
D)Muşchi ai feţei anterioare a toracelui
126. Influxul nervos ajuns la capătul
axonului neuronului motor somatic
produce :
A)Descărcarea de adrenalină
B)Descărcarea de noradrenalină
C)Depolarizarea locală a sarcolemei
D)Eliberarea de acetilcolină
127. Eliberarea intracelulară de Ca++
are următoarele efecte :
A)Relaxarea musculară
B)Eliberarea de acetilcolină
C)Formarea punţilor de legătură între
actină şi miozină
D)Scurtarea fibrei musculare
128. Scăderea Ca++ intracelular
miofibrilar produce :
A)Îndepărtarea mitocondriilor
B)Menţinerea cuplului electrocontractil
actină-miozină
C)Relaxarea musculară
D)Desfacerea legăturilor dintre actină şi
miozină
129. Sarcomerul nu contine:
A)Filamente groase de actina
B)Filamente subtiri de miozina
D)Filamente subtiri de actina
130. Fibrele muşchiul neted visceral
:
A)Functioneaza sub control voluntar
B)Se comportă ca o unitate
C)Sunt unite prin desmozomi
D)Are inervatia vegetativa cu rolul doar
de a descărca impulsuri
131. Muschiul neted multiunitar are
urmatoare caracteristici :
A)Are rare joncţiuni de tip “gap”
B)Fibrele musculare sunt separate
C)Contractia este fina si gradata
D)Contractia este lunga , urmata de o
relaxare foarte lenta
132. Care substanţe eliberează
energia necesară contracţiei musculare
: C)De protecţie
A)ATP-ul şi mioglobina
B)Acidul adenozintrifosforic
C)Fosfocreatina
D)Proteinele reglatoare
133. Muşchii feţei anterioare a
toracelui sunt :
A)Muşchii intercostali
B)Muşchiul croitor
C)Muşchii dintati
D)Muşchiul trapez
134. Membrul superior prezintă
următorii muşchi :
A)Pronator rotund
B)Croitori
C)Deltoid
D)Brahial
135. Care organite citoplasmatice
lipsesc în neuron:
A)Mitocondriile
B)Centruzomul
C)Aparatul Golgi
D)Reticulul endoplasmic
E)Lizozomii
136. Corpusculii Nissl conţin:
A)Numai ribozomi
B)Reticul endoplasmic şi mediatori
chimici
C)Reticul endoplasmic neted
D)Reticul endoplasmic rugos
137. În neuron neurotransmiţătorii
sunt stocaţi în :
A)Aparatul Golgi
B)Vezicule sinaptice
C)Mitocondrii
D)Lizozomi
138. Organitele celulare specifice se
găsesc în :
A)Celulele gliale
B)Celulele receptoare auditive
C)Celulele receptoare gustative
D)Celulele nervoase somatice şi
vegetative
139. Organitele specifice ale
neuronului sunt:
A)Aparatul Golgi
B)Miofibrilele
C)Corpusculii Nissl
D)Centrozomul
140. Teaca de mielină are rol:
A)De a forma neurilema
B)De a izola neuronii
D)De recepţie
141. Neuroni bipolari găsim în :
A)Aria olfactivă corticală
B)Ganglionul rădăcinii posterioare
C)Retină
D)Aria vizuală primară corticală
142. Butonul terminal al axonului
conţine :
A)Corpusculii Nissl
B)Aparatul Golgi
C)Corpii tigroizi
D)Mitocondrii
143. La nivelul plăcii motorii
transmiterea se face :
A)Prin axon la microfilamentele
contractile
B)Unidirectional în fibra musculară
C)Prin axon la sarcolemă
D)Prin axon în neuronul postsinaptic
144. Corpusculii Nissl :
A)Se află în butonul terminal
B) Se află în axon
C) Sintetizează lipide
D)Sintetizează proteine
145. Dendritele se caracterizează
prin :
A)Nu conţin corpusculi Nissl
B)Sunt prelungiri ramificate
C)Sunt prelungiri unice
D)Conducere centrifugă
146. Maduva spinării propriuzisa se
întinde pâna la
A)Vertebra lombara 2
B)Umflătura lombară
C)Vertebra sacrală 2
D)Vertebra coccigiană 2
147. Radacina posterioară a nervilor
este formată din :
A)Axonii neuronilor senzitivi
B)Fibrele neuronilor radiculari B)Lobul frontal
C)Axonii neuronilor motori C)Lobul occipital
D)Fibre postganglionare D)Lobul parietal
148. Mişcările faciale sunt asigurate 157. Care este polaritatea
de nervul : membranei celulei nervoase în stare de
A)Oculomotor repaus :
B)Facial A)Negativă pe ambele feţe
C)Trigemen B)Pozitivă pe faţa externă şi negativă pe
D)Abducens faţa internă
149. Muşchii extrinseci ai globului C)Pozitivă pe faţa internă şi negativă pe
ocular sunt inervaţi de : faţa externă
A)Nervul oculomotor D)Nici una din variante nu este adevărată
B)Nervul trigemen 158. Dendritele:
C)Nervul trohlear A)Conduc impulsul nervos de la neuron
D)Nervul abducens la efector
150. Muşchii masticatori sunt B)La neuronii bipolari sunt înconjurate
inervaţi de : de mielină
A)Nervul trigemen C)Realizează sinapse cu neuronii
B)Plexul cervical postsinaptici
C)Nervul facial D)Nu conţin corpi Nissl
D)Nervul glosofaringian 159. Calea motorie a arcului reflex
151. Aria auditivă se află în : este formată din :
A)Lobul frontal A)Dendritele neuronului senzitiv
B)Lobul temporal B)Axonul neuronului motor
C)Lobul parietal C)Dendritele neuronului motor
D)Lobul occipital D)Axonul neuronului senzitiv
152. Aria responsabilă pentru 160. Nucleii hipotalamici au rol :
judecata perceptuală se află în : A)De a procesa senzaţiile brute
A)Lobul occipital B)Nu secretă hormoni
B)Lobul parietal C)Secretă hormonii glandulari tropi
C)Lobul frontal D)De a secreta hormoni depozitati în
D)Lobul temporal adenohipofiză
153. Centrul motor al vorbirii se aflî 161. Stimularea parasimpaticului
în : produce:
A)Lobul temporal A)Dilatarea pupilei
B)Lobul frontal B)Stimularea puternică a salivaţiei
C)Lobul occipital C)Relaxarea vezicii urinare
D)Lobul parietal D)Relaxarea bronhiilor
154. Ajută la coordonarea tonusului E)Relaxarea sfincterelor gastrice
muscular : 162. Stimularea simpaticului
A)Nucleii terminali ai nervilor cranieni produce:
B)Ganglionii bazali A)Micsorarea pupilei
C)Hipotalamus B)Inhibă motilitatea (tonusul) gastrică
D)Talamus C)Încetineşte ritmul cardiac
155. Şantul central al emisferelor D)Stimulează erecţia glandelor sexuale
cerebrale se află între : 163. Nervul abducens determină :
A)Lobul frontal şi temporal A)Mişcările oculare
B)Lobul frontal şi parietal B)Mişcările limbii
C)Lobul parietal şi temporal C)Mişcările faciale
D)Lobul parietal şi occipital D)Masticaţia
156. Aria senzitivă cutanată se află 164. Mezencefalul este situate între:
în : A)Punte şi cerebel
A)Lobul temporal B)Bulb şi cerebel
C)Punte şi bulb
D)Punte şi diencefal
165. Nervii hipoglosi asigură
inervaţia:
A)Buzelor
B)Esofagului
C)Limbii
D)Faringelui
166. Mielina :
A)Este secretată de anumite celule gliale
B)Însoţeşte ramificatiile axonice până la
terminare
C)Este secretată de axolemă
D)Nu inconjoară axonii fibrelor
preganglionare
167. Rădăcina anterioară a nervului
spinal :
A)Conduce influxul nervos senzitiv la
efectori
B)Conţine pe traseul său neuroni
senzitivi
C)Este formată din axonii neuronilor
motori
D)Cuprinde axonul neuronilor
postganglionari
168. Centrii reflexelor medulare se
află în :
A)Substanţa albă medulară
B)Coarnele posterioare medulare care
conţin centrii nervoşi vegetativă
simpatici
C)Substanţa cenusie medulară
D)Motoneuronii medulari din coarnele
posterioare
169. Aria olfactivă :
A)Este localizată profund în interiorul
emisferelor cerebrale
B)Are conexiuni sinaptice directe cu
fibrele nervului olfactiv
C)Se află în vecinatatea girusului
precentral
D)Aparţine hipotalamusului
170. Aria senzitivă:
A)Aici ajung fibrele sensibilitatii
proprioceptive inconştiente
B)Aici se proiectează fibrele talamice
C)Este înconjurata functional de aria
frontală
D)Are legaturi directe cu aria temporală
171. Care formaţiuni nervoase ajută
la coordonarea mişcărilor voluntare :
A)Talamusul
B)Ganglionii bazali
C)Ganglionul vestibular Scarpa
D)Ganglionul spiral Corti
172. Corpul calos:
A)Leagă în partea bazală cele doua
emisfere cerebeloase
B)Intră în constituţia sistemului limbic
C)Este alcatuită din substanţa albă
D)Prin corpul calos trec fibrele
sensibilităţii inconştiente
173. Mezencefalul :
A)Este legat de reflexele instinctuale
B)Conţine centrii deglutiţiei
C)Este sediul reflexelor de apărare la
stimuli dureroşi
D)Coordonează mişcările reflexe ale
capului şi ale globilor oculari ca răspuns
la stimuli vizuali
174. Fibrele postganglionare
vegetative:
A)Fac sinapsă cu neuronii somatici
medulari
B)Au relaţii directe cu neuronii motori
medulari
C)Influenţează tonusului musculaturii
netede
D)Fac parte din rădăcina anterioară a
nervului spinal
175. Substanţa cenuşie medulară
este formată de
A)Corpii celulelor gliale
B)Corpii neuronali
C)Dendritele neuronale
D)Axonii celulelor gliale
176. Tracturile descendente :
A)Sesizează funcţionarea muşchilor
striaţi
B)Alcătuiesc coarnele medulare
posterioare
C)Sesizează activitatea musculaturii
viscerale
D)Controlează activitatea musculaturii
striate
177. Care dintre următorii nervi
cranieni sunt motori :
A)VII, III, X
B)III, V, VII
C)I, III, VII
D) III, VII, XII
178. Neuronul:
A)Este învelit de membrana nucleară
B)Centrozomul este aşezat central
C)Are nucleul central
D)Are nucleul la periferia celulei
179. In perioada refractară a
neuronului :
A)Neuronul raspunde numai la un anumit
număr de stimuli
B)Na- iese pasiv din celulă
C)Neuronul nu răspunde decât la stimuli
foarte puternici
D)Stimulul trebuie să acţioneze cu o
anumită bruschete
180. Emisferele cerebrale sunt
despărţite de :
A)Şanţul central
B)Şanţul lateral
C)Apeductul cerebral
D)Fisura interemisferică
181. Neuronul :
A)Nu prezintă organite specifice
B)Are ca proprietate principală
contractilitatea
C)Prezintă proprietatea de elasticitate
D)Prezintă proprietatea de recepţie şi
transmitere a informaţiei
182. Celula nervoasă :
A)Nu conţine aparat Golgi
B)Conţine numai miofibrile
C)Prezintă corpii Nissl
D)Nu conţin mitocondrii
183. Măduva spinării :
A)Este adapostită în canalul medular
B)Este adapostită în canalul toracic
C)Se află în canalul limfatic drept
D)Se află în canalul vertebral
184. Maduva spinării prezintă :
A)25 de perechi de nervi spinali
B)30 de perechi de nervi spinali
C)32 de perechi de nervi spinali
D)31 de perechi de nervi spinali
185. Trunchiul cerebral este alcătuit
din :
A)Talamus, bulb şi diencefal
B)Talamus, punte şi hipotalamus
C)Diencefal şi scoarţa cerebrală
D)Bulb, punte şi mezencefal
186. Care dintre următorii nervi
cranieni sunt micşti :
A)Oculomotori, trohleari
B)Trigemeni, glosofaringian
C)Abducenşi, accesori
D)Hipogloşi, oculomotori
187. Cerebelul intervine în :
A)Masticaţie şi deglutiţie
B)Micţiune şi defecaţie
C)Echilibru şi mişcare
D)Tonusul muscular şi termoreglare
188. Diencefalul este alcătuit din :
A)Talamus şi hipotalamus
B)Cerebel, bulb şi mezencefal
C)Epitalamus, talamus şi cortexul motor
D)Cortexul senzitiv, cortexul motor şi
hipotalamus
189. Presiunea şi vibraţiile puternice
de la nivelul pielii sunt detectate de :
A)Terminaţiile nervoase libere
B)Corpusculii Pacinii
C)Corpusculii Meissner
D)Discurile Merkel
190. Substanţa fotosensibilă a
celulelor cu conuri este :
A)Retinenul
B)Iodopsina
C)Rodopsina
D)Purpurul retinian
191. Epidermul este un epiteliu :
A)Pavimentos simplu
B)Pluristratificat cilindric
C)Cilindric stratificat
D)Pavimentos stratificat
192. Retina :
A)Are un strat extern situat deasupra
coroidei
B)Are stratul intern pigmentar
C)Are un strat extern pigmentar
D)Se compune numai din celule
receptoare
193. Musculatura extrinsecă a
ochiului se inseră pe:
A)Cornee
B)Sclerotică
C)Polul anterior al ochiului
D)Polul superior al ochiului
194. Trompa lui Eustachio este o
comunicare între:
A)Conductul auditiv extern şi urechea
medie
B)Urechea internă şi nasofaringe
C)Urechea medie şi faringe
D)Urechea medie şi cea internă
195. Organul lui Corti :
A) Este situat în rampa vestibulară
B) Este situat în vestibul
C) Este situat în rampa timpanică
D) Este situat în Cohlee
196. Considerind urmatoarele medii
transparente :1)Cristalinul 2)Corneea
3)Umoarea apoasă 4)Umoarea vitroasă
Care este ordinea în care ele sunt B)Membrana bazilară
străbătute de lumină în drumul ei spre C)Membrana vestibulară
retină: D)Maculă
A)1-2-3-4 205. Pe faţa internă a timpanului se
B)1-3-2-4 inseră :
C)2-3-1-4 A)Ciocanul
D)2-4-1-3 B)Scariţa
197. Organul lui Corti este delimitat C)Nicovala
inferior de: D)Nici-un oscior
A)Membrana otolitică 206. Aria vizuală este situată în :
B)Membrana tectoria A)Lobul occipital
C)Membrana vestibulara B)Lobul frontal
D)Membrana bazilara C)Lobul temporal
198. Aria corticală olfactivă se află D)Lobul parietal
în : 207. Detectarea mişcării din mediul
A)Lobul frontal înconjurător se realizează la nivelul:
B) Profund în interiorul emisferelor A)Corneei
cerebrale B)Retinei
C)Lobul parietal C)Irisului
D)Lobul occipital D)Coroidei
199. Gustul dulce se percepe pe : 208. Depozitul de lipide al
A)Vârful limbii organismului este:
B)Părţile antero-laterale ale limbii A)Epidermul
C)Părţile postero-laterale ale limbii B)Hipodermul
D)Faţa dorsală a limbii C)Epiteliul pavimentos
200. Sacula se află în interiorul : E)Dermul
A)Vestibulului 209. Receptori ai tactului şi presiunii
B)Ductului cohlear sunt :
C)Cohleei A)Terminaţiile nervoase libere
D)Canalelor semicirculare B)Discurile Merkel
201. Pupila reprezintă orificiul C)Corpusculii Pacini
central al : D)Corpusculii Meissner
A)Corneei 210. Papilele gustative pot fi întâlnite
B)Irisului în următoarele regiuni, cu excepţia :
C)Scleroticii A)Palatul moale
D)Retinei B)Vârfului limbii
202. Cristalinul este un disc C)Zonele învecinate laringelui
transparent : D)În peretele mugurilor gustativi
A)Biconvex situat înaintea irisului 211. In raport cu localizarea
B)Biconvex situat înapoia irisului receptorii se clasifică în :
C)Concav-convexa situata înaintea A)Ai sensibilităţii acustice
irisului B)Intero, proprio şi exteroceptori
D)Concav-convexa situata înapoia C)Ai sensibilităţii vizuale
irisului D)Ai sensibilităţii tactile
203. Aria auditivă se află în aria 212. Presiunea intraoculară este
senzitiv-senzorială din : menţinută de :
A)Lobul temporal A)Lichidul cefalo-rahidian
B)Lobul occipital B)Coroidă
C) Lobul parieal C)Umoarea apoasă
D) Lobul frontal D)Umoarea vitroasă
204. Otolitii - din receptorii 213. Receptorii vederii crepusculare:
vestibulari se află localizaţi în : A)Sunt în număr de 6 - 7 milioane
A)Membrana tectoria B)Sunt localizaţi cu exclusivitate pe
foveea centralis
C)Percep culoarea obiectelor
D)Nu pot furniza detalii asupra culorilor
214. Ganglionii multipolari retinieni
: B)Retină
A)Converg spre macula lutea
B)Formează nervul optic
C)Sunt somato-vegetativi
D)Fac sinapsa direct cu celulele
fotoreceptoare
215. Care sensibilitate nu are relaţii
anatomice cu talamusul :
A)Dureroasă somatică
B)Vizuală
C)Tactilă
D)Olfactivă
216. Corneea
A)Este formată din corpul şi muşchiul
ciliar
B)Ocupă polul posterior al globului
ocular
C)Conţine numeroase vase sanguine
nutritive
D)Refractă lumina
217. Irisul
A)Conţine celule receptoare
B)Conţine anterior corneea
C) Este alcătuit din două straturi de
muşchi netezi
D)Este alcătuit din fibre musculare
somatice
218. Perceperea vorbirii este
condiţionată de funcţionarea
următorilor analizatori :
A)Cutanat
B)Vestibular
C)Vizual
D)Auditiv
219. Lentilele torice corectează
ochiul :
A)Astigmatic
B)Cu diametru anteroposterior crescut
C)Hipermetrop
D)Cu diametrul anteroposterior scăzut
220. La hipermetropi :
A)Ochiul este prea lung
B)Curbura corneei nu este uniformă
C)Creşte convexitatea cristalinului
D)Scade convexitatea cristalinului
221. Membrana tectoria:
A)Separă rampa timpanică de ductul
cohlear
B) Se află deasupra organului Corti
C)Sprijină organul Corti
D)Conţine celule receptoare
222. Neuroni bipolari găsim în :
A)Coarnele anterioare medulare
C)Coarnele posterioare medulare
D)Coarnele laterale medulare
223. Endolimfa:
A)Se află în rampa vestibulară
B)Inconjoară ductul cohlear
C)Se află în ductul cohlear
D)Umple camera anterioară a globului
ocular
224. Trompa lui Eustachio:
A)Comunică cu laringele
B)Aparţine urechii externe
C)Se află în continuarea timpanului
D)Comunică cu faringele
225. Care organ de simţ declansează
elaborarea de secretii digestive :
A)Cutanat
B)Auditiv
C)Vizual
D)Gustativ
226. Endolimfa:
A)Este localizată în maculă
B)Se găseşte în canalele semicirculare
C)Se găseşte în rampa vestibulară şi
rampa timpanică
D)Se găseşte în vestibul
227. Receptorii utriculei şi saculei :
A)Se găsesc în ampulă
B)Percep mişcările mai puţin ample
C)Intervin în reglarea echilibrului
dinamic
D)Sunt situate la 1200 una faţă de cealaltă
228. Receptorii olfactivi :
A)Ocupă zona inferioară a cavităţii
nazale
B)Sunt de natură conjuctivă
C)Se găsesc în mucoasa olfactivă
D)Sunt stimulaţi de mecanoreceptori
229. Calea gustativă este formată din
fibre senzitive ale nervilor:
A)Faciali şi glosofaringieni
B)Faciali şi hipogloşi
C)Faciali şi vagi
D)Vagi şi glosofaringieni
230. Receptorii vestibulari se află în
:
A)Organul lui Corti
B)Utriculă şi saculă
C)Mezencefal
D)Lobul temporal
231. Receptorii organelor de simţ
sunt :
A)Butonii terminali sinaptici
B)Terminaţii neuronale libere
C)Terminaţii neuronale axonice
D)Celule epiteliale specializate
232. Epidermul este străbătut de :
A)Fire de păr
B)Ductul glandelor sudoripare
C)Foliculii piloşi
D)Glanda sebacee
233. Gusturile fundamentale sunt
percepute astfel :
A)Gustul amar pe faţa posterioară a
limbii
B)Gustul amar pe marginile limbii
C)Gustul amar pe faţa dorsală a limbii
D)Gustul acru pe partea antero-laterală a
limbii limbii
234. Celulele cu bastonaşe :
A)Conţin rodopsină
B)Sunt în număr de 120 milioane
C)Sunt în număr de 6 - 7 milioane
D)Recepţionează culorile
235. Retina este alcatuită din
neuroni :
A)Pseudounipolari
B)Ganglionari
C)Multipolari
D)Bipolari
236. Ligamentul suspensor este fixat
de:
A)Iris
B)Corpul ciliar
C)Cornee
D)Muschiul ciliar
237. Muschii irisului se contractă
astfel :
A)Prin reflexe declanşate de la ariile
vizuale
B)Parasimpaticul micşorează pupila
C)Simpaticul dilată pupila
D) Prin reflexe declanşate din talamus
238. Celulele cu conuri :
A)Conţin rodopsină
B)Sunt răspunzătoare de vederea în
lumină crepusculară
C)Sunt răspunzătoare de vederea în
lumină puternică
D)Conţin vitamina E
239. Umoarea apoasă are rolul în :
A)Asigură nutriţia retinei
B)Umple cavitatea anterioară
C)Menţine forma ochiului
D)Asigură nutriţia cristalinului
240. Corneea :
A)Conţine fibre musculare netede
B)Conţine vasele sanguine ale
structurilor oculare
C)Este avasculară
D)Reflectă lumina
241. Toate gusturile fundamentale
pot fi percepute de :
A)Faringe
B)Vârful limbii
C)Partea anterioară a limbii
D)Palatul moale
242. Mugurii gustativi sunt formaţi
din:
A)Celule înconjurate de fibre motorii
B)Celule bazale
C)Celule de susţinere
D)Celule receptoare bipolare
243. Ampula canalelor semicirculare
contine :
A)Otoliti
B)Endolimfă
C)Macula
D)Celule senzitive ciliate
244. Canalele semicirculare sunt
conectate:
A)Prin ambele extremităţi
B)Cu utricula
C)Cu sacula
D)Cu vestibulul
245. În cazul unui ochi cu
astigmatism:
A)Raza de curbură a corneei sau
cristalinului nu este uniformă
B)Corecţia se face cu lentile biconvexe
C)Corecţia se face cu lentile biconcave
D)Corecţia se face cu lentile torice
246. Membrana vestibulară din
urechea internă desparte :
A)Perilimfa de endolimfă
B)Rampa timpanică de ductul cohlear
C)Rampa vestibulară de ductul cohlear
D)Nu se găseşte în urechea internă
247. Membrana bazilară :
A)Separă ductul cohlear de rampa
timpanică
B)Este localizată în cohlee
C)Separă rampa vestibulară de ductul
cohlear
D)Se află deasupra celulelor receptoare
248. Mucoasa olfactivă este alcatuită
din:
A)Celule nervoase multipolare
B)Celule de susţinere
C)Celule nervoase bipolare
D)Celule nervoase pseudounipolare
249. Dermul conţine :
A)Corpusculii Pacini
B)Numeroase celule adipoase
C)Canalele glandelor sudoripare
D)Glandele sebacee
250. Receptorii pentru echilibrul
static sunt localizaţi în :
A)Cohlee
B)Saculă
C)Ampulă
D)Utriculă
251. Căile optice au conexiuni cu:
A)Mezencefalul
B)Bulbul
C)Nucleii bazali
D)Talamusul
252. Ductul cohlear este delimitat de
: D)Cristalinul devine convex
A)Membrana tectoria
B)Cohlee
C)Membrana baziliară
D)Membrana vestibulară
253. Corpusculii Pacini detectează:
A)Durerea
B)Presiunea
C)Vibraţiile uşoare
D)Vibraţiile puternice
254. Celulele cu bastonaşe diferă de
cele cu conuri prin:
A)Adaptarea lor pentru echilibru
B)Numărul lor mai mare
C)Prezenţa lor numai la periferia retinei
D)Acurateţe mică la lumină
255. Receptorii olfactivi se află în :
A)Porţiunea superioară a cavităţii nazale
B)Porţiunea inferioară a cavităţii nazale
C)Mucoasa olfactivă
D)Placa cribriformă a osului sfenoid
256. Macula este formată din:
A)Fibre nervoase auditive
B)Celule receptoare ciliate
C)Membrană cu otoliţi
D)Ampulă
257. Canalele semicirculare au
următoarele caracteristici :
A)Conţin otoliţi
B)Sunt formate din celule receptoare
ciliate
C)Sunt acoperite de membrana
vestibulară
D)Conţin endolimfă
258. In cazul unui ochi miop :
A)Ochiul este prea scurt
B)Cristalinul este rotund
C)Imaginea se formează în faţa retinei
D)Corecţia se face cu lentile biconcave
259. În cazul unui hipermetrop :
A)Raza de curbura a cristalinului este
prea mică
B)Diametrul antero-posterior al ochiului
este crescut
C)Diametrul antero-posterior al ochiului
este prea scurt
D)Cristalinul este prea plat
260. Care din următoarele fenomene
însoţesc procesul de acomodare pentru
vederea de aproape :
A)Se modifică diametrului pupilar
B)Relaxarea musculaturii ciliare
C)Contracţia ligamentelor cristalinului
261. Celulele cu conuri :
A)Au acurateţe scazut
B)Sunt în număr de 120 milioane
C)Sunt în număr de 5-7 milioane
D)Participă la vederea diurnă
262. Mugurii gustativi :
A)Au o formă prismatică
B)Sunt localizaţi la baza papilelor
gustative
C) Sunt formaţi din celule receptoare şi
celule de susţinere
D) Nu sunt prezenţi pe limbă
263. Celulele receptoare vizuale se
află în :
A)Stratul extern al globului ocular
B)Sclerotică
C)Stratul intern al globului ocular
D)Retină
264. Schimbarea de formă a
rodopsinei are loc în :
A)Neuronii bipolari retinieni
B)Neuronii multipolari
C)Celulele cu conuri
D)Celulele cu bastonase
265. Rodopsina este răspunzătoare
de :
A)Vederea diurnă
B)Vederea nocturnă
C)Acomodare
D)Mişcarea globilor oculari 275. Secreţia de glucagon:
266. Pentru rotirea ochilor se trimit A)Scade în hiperglicemie
impulsuri prin nervii : B)Scade în inaniţie
A)Trohleari C)Creşte în hiperglicemie
B)Abducenşi D)Scade în hipoglicemie
C)Faciali 276. Hormonii gonadotropi :
D)Trigemeni A)Controlează secretia hormonilor
sexuali
267. Insulina stimulează : B)Influenţează contractilitatea
A)Lipoliza musculaturii uterine
B)Pătrunderea glucozei în celule C)Sunt secretaţi de hipotalamus
C)Glicogenoliza D)Secreţia lor este stimulată de
D)Gluconeogeneza prolactina
268. Hormonii adenohipofizari 277. Secreţia insulinei este reglată în
controlează activitatea următoarelor funcţie de nivelul :
glande endocrine cum A)Glicogenului
A)Glanda pituitară B)Glucozuriei
B)Epifiza C)Glicemiei
C)Tiroida , corticosuprarenala, gonada D)Glucagonului
D)Timusul 278. Cretinismul guşogen apare în
269. Reglarea secreţiei de lipsa :
glucocorticoizi se face prin : A)Hormonilor tiroidieni
A)Intermediul SNC B)STH-ului
B)Feed-back de către hipotalamus C)Hormonilor tiroidieni la vârsta adultă
C)Cortizol D)Iodului în alimentaţia adultului
D)Feed-back de către ACTH 279. Hormonul activ al glandei
270. Unitatea funcţională a glandei pineale este :
tiroide este reprezentată de: A)Hormonul melanocitostimulator
A)Celule gliale B)Gonadotropinele
B)Cordoane celulare C)Melanina
C)Foliculi tiroidieni D)Melatonina
D)Neuroni modificaţi 280. Glanda pituitara:
271. Limfocitele T se dezvoltă în : A)Realizează conexiuni directe cu nucleii
A)Ganglionii limfatici bazali
B)Timus B)Este situata în loja osului etmoid
C)Splină C)Se leagă de talamus prin infundibul
D)Măduva osoasă D)Are relaţii anatomofunctionale cu
272. Epifiza este situată în : hipotalamusul
A)Mezencefal 281. Funcţie de secreţie hormonală
B)Talamus deţin :
C)Peretele superior al ventriculului VII A)Celule adenohipofizei
D)Peretele inferior al ventriculului VII B)Nucleii talamusului
273. Pancresul endocrin secretaă: C)Celulele gliale din neurohipofiză
A)Glucagon D)Celulele vegetative din infundibul
B)Amilaza pancreatica 282. Asupra oaselor lungi,
C)Glicogen acţionează următorii hormoni:
D)Cortizol A)Corticotropina
274. Parathormonul stimulează: B)Insulina
A)Mobilizarea sărurilor de fosfor la C)Adrenalina
nivelul scheletului D)STH
B)Activitatea osteoclastelor 283. Următorii hormoni derivă din
C) Activitatea osteoblastelor colesterol :
D) Activitatea STH A)STH
B)Hormonii corticosuprarenali A)Se datorează unor tumori tiroidiene
C)Adrenalina şi noradrenalina B)Creşte densitatea osoasă
D)Insulina C)Scade densitatea osoasă
284. Adenohipofiza : D)Scade calcemiei
A)Cuprinde lobul anterior 293. Hipersecretia tiroidiana
B)Secretă vasopresina provoacă :
C)Cuprinde lobul posterior A)Lipsă de energie
D)Conţine axonii neuronilor secretori ai B)Rată metabolică redusă
hipotalamusului C)Scăderea în greutate
285. Hormonii glandulari tropi D)Ritm cardiac lent
adenohipofizari 294. Glanda endocrină care
A)Influentează numai creşterea glandelor involuează după pubertate este:
endocrine A)Epifiza
B)Controlează activitatea altor glande B)Paratiroidele
endocrine C)Timusul
C)Nu influentează secreţia hormonală D)Nici o variantă nu este corectă
D)Sunt STH şi prolactina 295. Glucagonul:
286. Retard mental şi letargie A)Provoacă hipoglicemie
generalizată se produc în : B) Provoacă glicogenogeneză
A)Insuficienţă de hormoni tiroidieni C)Este secretat de celulele beta
B)Exces de prolactină D)Stimuleaza gluconeogeneza din
C)Hipersecreţie de parathormon aminoacizi
D)Hiposecreţie de calcitonină 296. Lobul posterior al hipofizei :
287. Din colesterol derivă : A)Secretă hormonul
A)ADH-ul melanocitostimulator
B)Adrenalina B)Secretă ACTH
C)Oxitocina C)Este legat de hipotalamus prin tractul
D)Cortizolul hipotalamo-hipofizar
288. Organ al sistemului limfatic D)Este legat de hipo
este : 297. Noradrenalina :
A)Tiroida A)Este un hormon sterolic
B)Adenohipofiza B)Hipersecreţia determină sindromul
C)Timusul Cushing
D)Medulosuprarenala C)Acţionează în reşaţie cu SNVegetativ
289. Hormonii tropi adenohipofizari simpatic
sunt următorii cu excepţia: D) Acţionează în reşaţie cu SNVegetativ
A)ADH parasimpatic
B)STH 298. Dintre glandele şi cu funcţie
C)TSH exocrină enumerăm:
D)ACTH A)Suprarenalele
290. Hormonii tropi cu efect asupra B)Placenta
gonadelor sunt secretati de : C)Timusul
A)Corticosuprarenala D)Pancreasul şi gonadele
B)Adenahipofiză 299. Adenohipofiza secretă:
C)Ovar A)Oxitocina
D)Testicul B)Melatonina
291. Secreţia hormonilor sexuali este C)Prolactina
controlată de : D)ADH
A)Nucleii hipotalamusului anterior 300. Acromegalia apare :
B)Corpul galben A)În hiposecreţie de STH
C)Foliculi ovarieni B)În insuficienţa lobului posterior
D)Gonadotropie hipofizar
292. Hipersecreţia paratiroidiană : C)În insuficienţa tiroidiană
D)În exces de STH la adult D)Secretă hormoni derivaţi din colesterol
301. Hiposecreţia de insulină nu 310. FSN-ul controlează secreţia de :
cauzează: A)Gonadotropi hipofizari
A)Comă diabetică B)Estrogeni
B)Prezenţa glucozei în urină (glucozurie) C)Testosteron
C)Urinări frecvente (poliurie) D)Spermatozoizi
D)Creşterea în greutate 311. În structura căror glande se
302. Hipofiza este formată din : găsesc celule neurosecretoare :
A)Lobul anterior hipofizar ăi epifiză A)Paratiroide
B)Lobul posterior hipofizar şi talamus B)Adenohipofiză
C)Neurohipofiza şi lobul anterior C)Neurohipofiză
hipofizar D)Hipotalamus
D)Neurohipofiza şi lobul posterior 312. Absorbţia intestinală a Ca++ este
hipofizar stimulată de către :
303. Activitatea adenohipofizei este A)Vitamina D
controlată de B)Hipercalcemie
A)Epifiză C)Parathormon
B)Talamus D)Calcitonina
C)Hipotalamus 313. LH-ul provocă:
D)SNV A)Secretia de prolactina
304. Adenohipofiza secretă : B)Secretia de progesteron
A)STH şi adrenalină C)Ovulatia
B)Prolactină ăi ADH D)Secretia de estrogeni
C)Oxitocină şi ACTH 314. LH-ul :
D)STH şi ACTH A)Este o neurosecrţie hipotalamică
305. Epifiza secretă : B)Este secretat de hipofiza anterioară
A)Adrenalina C)Menţine funcţia spermatogenică
B)Prolactina D)Provoacă ovulatia
C)Ocitocina 315. Care din urmatorii hormoni
D)Melatonina contin iod :
306. Medulara glandei suprarenale A)Parathormonul
secretă : B)Tirozina
A)Glucocorticoizi C)Triiodotironina
B)Mineralocorticoizi D)Tiroxina
C)Tiroxina 316. Care din urmatorii hormoni
D)Adrenalina sunt secretaţi de glandele
307. Secretia hormonilor sexuali este medulo-suprarenale:
reglata de A)Acetilcolina
A)Neurohipofiză B)Noradrenalina
B)Lobul anterior hipofizar C)Cortizolul
C)Lobul posterior hipofizar D)Adrenalina
D)ADH şi tiroxină 317. Prolactina stimulează :
308. Hipofiza este situata: A)Secreţia lactată
A)În partea inferioară a creierului B)Glandele mamare
creierului C)Coagularea laptelui în stomac
B)În şaua turcească a osului etmoid D)Ejecţia laptelui din glandele mamare
C)In şaua turcească a osului temporal 318. Nivelul de Ca++ din sânge este
D)Îmtr-o depresiune a osului sfenoid reglat de :
309. Corticosuprarenala se A)Glucocorticoizi
caracterizează prin: B)Calcitonină
A)Este dispusă periferic C)Parathormon
B)Este dispusă profund D)Mineralocorticoizi
C)Este dispusă central 319. Oxitocine influenţează :
A)Retenţia apei la nivel renal
B)Ejectia laptelui din glandele mamare
C)Hipotensiunea arteriala
D)Musculatura neteda a uterului
320. Diureza se măreşte prin:
A)Creşterea concentraţiei ADH
B)Deficit de ADH
C)ACTH
D)Aldosteron
321. Paratiroidele se caracterizeaza
prin :
A)Sunt unite printr-un istm
B)Au mărimea unui bob de mazăre
C)Se află pe faţa posterioară a lobilor
tiroidieni
D)Sunt formate din foliculi
322. Creşterea şi dezvoltarea sunt
controlate de
A)Noradrenalina
B)Testosteron
C)Adrenalina
D)Triiodotironina
323. Lobul anterior al hipofizei
secretă:
A)FSH si LH
B)ACTH
C)Oxitocina
D)ADH
324. Tulburările de creştere apar în:
A)Insuficienţă paratiroidiană
B)Insuficienţă tiroidiană
C)Deficit de STH
D)Deficit de prolactină
325. Produsul de secreţie al
glandelor endocrine se eliberează:
A)În tubii seminiferi
B)În interiorul tubului digestiv
C)In singe
D)In limfă
326. STH-ul influentează
metabolismul lipidic prin faptul că
produce :
A)Stimularea sintezei de corpi cetonici
B)Diminuarea sintezei de corpi cetonici
C)Mobilizarea acizilor grasi din depozite
D)Stimularea lipogenezei
327. Aldosteronul reglează :
A)Metabolismul carbohidraţilor
B)Reabsorbţia renală de K+
C)Concentraţia de Na+ în sânge
D)Concentraţia K+ - ului în urină
328. Cortizolul produce:
A)Reglarea metabolismului lipidic
B)Reabsorbţia de Na+ în sânge
C)Hiperglicemie
D)Anabolism proteic cu diminuarea
eliminarii de azot
329. Timusul prin secreţia sa
endocrină:
A)Intervine în creşterea organismului la
pubertate
B)Intervine în imunitate
C)Stimulează secreţia de FSN şi LH în
copilarie
D)Dezvoltă limfocitele T
330. Celulele insulelor Langerhans:
A)Alcatuiesc pancreasul endocrin
B)Secretă glucagon şi insulină
C)Sunt formate din ţesut endocrin
D)Secreta adrenalina
331. Gonadotropinele controlează
activitatea :
A)Timusului
B)Testiculului
C)Ovarului
D)Prostatei
332. Care dintre următoarele
afirmaţii sunt corecte:
A)În diabetul zaharat există poliurie
(urinări frecvente)
B)În diabetul insipid există un exces de
ADH
C)În diabetul zaharat există un deficit de
insulină
D)În diabetul insipid este lezată hipofiza
anterioară
333. Hipotalamusul controleaza
activitatea adenohipofizei prin
intermediul:
A)Neurohormonilor
B)Sistemul nervos parasimpatic
C)Sistemul port hipofizar
D)Hormonilor tropi
334. Tirotropina adenohipofizara
stimuleaza:
A)Creşterea secreţiei de tireocalcitonină
B)Secreţia tiroidei
C)Eliberarea TRH-ului
D)Producţia de tiroxina şi triiodotironina
335. Oxitocina :
A)Se recreţia se reglează prin sctul
suptului
B)Contractă musculatura striată a
uterului
C)Contractî musculatura netedă a
uterului
D)Controlează pigmentarea pielii B)Calcitonina
336. Insuficienţa tiroidiană se C)Vitamina D
manifestă prin: D)Vitamina E
A)Mixedem 346. Producerea hematiilor este
B)Dezvoltarea psihica normala stimulată de către hormonul:
C)Guşă exoftalmică A)Renina
D)Cretinismul gusogen B)Calcitonina
337. Au şi functie exocrină: C)Angiotensina
A)Gonadele D)Eritropoietina
B)Pancreasul 347. Numărul normal al eritrocitelor
C)Epifiza este de :
D)Placenta A)4,8 milioane / mm patrat la femei
338. Neurohormonii hipotalamici : B) 5,4 milioane / mm patrat la bărbaţi
A)Controlează secreţia de TSH şi ACTH C)4,8 milioane / mm cub la bărbaţi
B)Sunt TSH si ACTH D) Nici una dintre valorile menţionate
C)Se produc în hipotalamus 348. Volumul sanguin al unui adult
D)Ajung în tiroidă de aproximativ 70 kg reprezintă :
339. Adenohipofiza secretă A)8% din greutatea corporală sau 5,6 l
următorii hormoni: B)4,5 l
A)ADH şi oxitocina C)6,4 l
B)Hormonul de creştere D) 4,2 l sau 15% din greutatea corporală
C)Tiroxina 349. Persoanele care au grupa
D)Prolactina sanguină O pot primi sânge de la
340. Neuronii hipotalamici secreta : grupele:
A)Prolactina A)A şi B
B)ADH B)Numai de la grupa AB
C)FSH si LH C)O
D)Oxitocina D) De la toate grupele
341. Medulara suprarenalei secretă 350. Persoanele cu grupa sanguină
: AB pot dona sânge la grupele :
A)Glucocorticoizi A)O
B)Mineralocorticoizi B)La nici una din grupele menţionate
C)Adrenalina C)A şi B
D)Noradrenalina D)La toate grupele
342. Corticala suprarenalei secreta : 351. Grupele sanguine se datorează :
A)Adrenalina A)Prezenţei în ser a unor anticorpi A,B
B)Aldosteron B)Prezenţei pe hematii a unor anticorpi
C)Cortizol anti A, anti B
D)Noradrenalina C)Prezentei in ser a anticorpi A,B
343. Pancreasul secretă : D)Nici uneia din cele menţionate
A)Glucagonul 352. Limfocitele prezintă
B)Tiroxina următoarele caracteristici :
C)Insulina A)Unele se transformă în celule
D)Parathormonul producătoare de anticorpi
344. Hormonii implicaţi în reglarea B)Sunt cele mai numeroase leucocite
glicemiei sunt: C)Numărul lor scade în reacţii alergice
A)Hormonii tiroidieni D)Nu au rol în procesele imunitare
B)Hormonii pancreasului 353. Bazofilele prezintă următoarele
C)Unii hormoni suprarenalieni caracteristici :
D)Hormonii neurohipofizari A)Au granulaţii mici
345. Hormonii implicaţi în reglarea B)Sunt asemănătoare cu monocitele
calcemiei sunt: C)Au granulaţii mari albastru-purpurii
A)Parathormonul D)Nici una din aceste caracteristici nu
este adevărată B)Fibrinogenul plasmatic şi vitamina K
354. Numărul eozinofilelor creşte în C)Numai troboplastina
: D)Trombina activă şi Ca2+
A)Infecţii acute 363. Plachete sanguine provin din :
B)Anemie A)Macrofage
C)Boli parazitare B)Megacariocite
D)Boli metabolice C)Hematii
355. Persoanele cu grupa sanguină D)Leucocite
O pot dona sânge la grupele : 364. Plachete sanguine se formează
A)Numai la A şi B în :
B)La A, B, AB, O A)Splină
C)Numai la O B)Maduva galbenă
D)Numai la AB C)Timus
356. Persoanele cu grupa sanguină A D)Maduva roşie osoasă
pot dona sânge la grupele : 365. Numărul trombocitelor în sânge
A)A şi B este de :
B) A, AB A)100 000/mm3
C)A, B, AB B)500 000/mm3
D) B, AB, O C)200 000/mm3
357. Persoanele cu grupa sanguină B D)300 000/mm3
pot dona sânge la grupele: 366. Persoanele cu grupa sanguina B
A)A şi B pot primii sânge de la grupele:
B)B şi O A)O şi AB
C)B şi AB B)Numai de la grupa O
D)A si AB C)B şi A
358. Persoanele cu grupa sanguină A D)B şi O
pot primi sânge de la grupele : 367. Persoanele cu grupa sanguina
A)Numai de la grupa O AB pot primi sânge de la grupele :
B)AB A)Numai de la A şi B
C)O si A B)Numai de la O
D)A si B C)Numai de la AB
359. Care din elementele figurate ale D)A, B, AB, O
sângelui se tansformă în macrofage?: 368. Antigenele se află :
A)Neutrofilul A)Pe suprafaţa leucocitelor
B)Monocitul B)În ser sanguină
C)Bazofilul C)Pe suprafaţa hematiilor
D)Limfocitul D)Pe suprafaţa monocitelor
360. Formarea globulelor roşii are 369. Anticorpii se află :
loc la adult în : A)Pe suprafaţa hematiilor
A)Splină B)În ser
B)Măduva roşie osoasă C)Pe suprafaţa leucocitelor
C)Nodulul limfatic D)Pe suprafaţa monococitelor
D)Ficat 370. În coagularea sângelui ordinea
361. Care din leucocite sunt cele mai de formare a componentelor cheagului
numeroase? sanguin este de :
A)Neutrofilul A)Tromboplastină, fibrină, trombină
B)Monocitul activă
C)Eozinofilul B)Fibrină , trombină activă,
D)Limfocitul tromboplastină
362. La formarea reţelei de fibrină C)Tromboplastină, trombină activă ,
din cheagul sanguin participă: fibrină
A)Trombina activă şi fibrinogenul D)Trombină activă , tromboplastină,
plasmatic fibrină
371. Producerea de anticorpi este A)Elementele figurate polinucleare
asigurată de B)Elementele figurate lipsite de nucleu
A)Megacariocite C)Leucocite polinucleare
B)Plachete sanguine D)Elementele figurate mononucleare
C)Limfocite 381. Cantitatea de O2 transportat de
D)Monocite hemoglobină se reduce când aceasta se
372. Creşterea numărului de leagă de
eritrocite se numeşte : A)Bioxidul de carbon
A)Anemie B)Monoxidul de carbon
B)Policitemie C)Globina
C)Hemostaza D)Mioglobina
D)Leucopenie 382. Bazofilele
373. Plasma sanguină este A)Sunt celule prismatice
constituită din: B)Granulele din citoplasma se coloreaza
A)92% apă, 8% substanţe in rosu cu coloranti bazici
B)95% apă, 5% substanţe C)Sunt celule sferice cu nuclei neregulaţi
C)70% apă, 30% substanţe D)Numarul lor creste in bolile parazitare
D)80% apă, 20% substanţe 383. Eozinofilele:
374. Sângele este alcatuit din : A)Sunt celule cu nuclei bilobaţi şi conţin
A)45% elemente figurate + 55 plasmă granule care se colorează în roşu cu
B) 45 elemente figurate + 55% plasmă coloranţi bazici
C)30% elemente figurate + 70% plasmă B)Numărul lor scade în bolil parazitare
D) 50% elemente figurate + 50% plasmă C)Sunt celule sferice cu nuclei bilobaţi
375. Din megacariocite se formează : D)Nu prezintă nucleu şi nici granule în
A)Neutrofile citoplasmă
B)Plachete sanguine 384. Neutrofilele:
C)Monocite A)Sunt cele mai mici elemente figurate
D)Limfocite B)Circulă prin sistemul sanguin prin
376. Diametrul unei hematii normale diapedeză
este de aproximativ C)Conţin granule care se coloreazî în
A)8,7 microni albastru cu coloranţi bazici
B)2,6 microni D)Reprezinta 25% din totalul
C)5,4 microni leucocitelor
D)7,8 microni 385. Limfocitele
377. Eritrocitul normal are forma : A)Sunt celule cu nuclei bilobaţi
A)Stelata B)Sunt celule care produc anticorpi
B)Globuloasa C)Sunt celule care nu au rol in imunitate
C)De disc biconvex D)Sunt celule anucleate
D)De disc biconcav 386. Monocitele
378. Oxihemoglobina este forma de A)Se transformă în cadrul ţesuturilor în
transport a : macrofage
A)CO2 B)Conţin granulaţii mici de culoare roşie
C)Au un nucleu mic periferic
B)Fe2
D)Reprezintă 0,5% din totalul
C)O2 leucocitelor
D)CO 387. Plachetele sanguine
379. Contactele directe dintre
A)Sunt cele mai mari elemente figurate
antigenele şi anticorpii de acelasi tip
B)Prezintă un nucleu mare
induc la nivelul hematiilor:
C)Se formează în măduva roşie osoasă
A)Fagocitoza din megacariocite
B)Coagulare D)Se formează în special în splină
C)Pinocitoza 388. Limfocitele se formeaza în :
D)Liza A)Ţesutul mieloid din nodulii limfatici :
380. Plachetele sanguine sunt :
B)Tesutul mieloid din amigdale
C)Tesutul limfoid din corpul vertebrelor
D)Tesutul limfoid din ficat
389. Monocitele sunt formate în :
A)Megacariocitele
B)Ficat
C)Maduva osoasa roşie
D)Timus
E)Organele limfopoetice
390. Liza hematiilor îmbătrânite are
loc în :
A)Maduva osoasă
B)Rinichi
C)Pancreas
D)Ficat
391. Scăderea numărului hematiilor
se produce în :
A)Deficienţa de Fe2+ în alimentaţie
B)Durere
C)Efort fizic
D)Lipsa de vitamina B12
392. Leucocitele sunt celule :
A)Care produc anticorpi
B)Anucleate
C)Cu formă de disc biconcav
D)Nucleate
393. Componenta organică
plasmatică cuprinde
A)Globuline
B)Bicarbonati
C)Albumine
D)Cloruri
394. Eozinofilele prezintă
următoarele caracteristici :
A)Au un nucleu mare, ovalar
B)Numarul lor creste in reacţii alergice
C)Se colorează intens cu coloranţi bazici
D)Au nucleu bilobat
395. Neutrofilele au următoarele
caracteristici
A)Au proprietatea de diapedeză
B)Conţin granulaţii mari
C)Au afinitate pentru coloranţi acizi
D)Conţin granulaţii fine
396. Plachetele sanguine :
A)Sunt distruse in special in maduva
osoasa
B)Sunt cele mai mari elemente figurate
C)Au rol in coagulare
D)Reprezintă componenta celulară a
hemostazei
397. Grupele sanguine se
caracterizeaza prin prezenta ;
A)În ser a unor anticorpi A, B
B)Pe hematii a unor antigene A, B
C)Pe hematii a unor aglutinine anti - Rh
D)În ser a unor anticorpi anti A şi anti B
398. Plachetele sanguine se
caracterizează prin:
A)Nu sunt celule
B)Diametrul 7,8 microni
C)Sunt în număr de 300 000 în sânge
D)Lipsite de nucleu
399. Monococitele participă la
apărarea organismului prin:
A)Fagocitoză şi hemoliză
B)Fagocitoză şi diapedeză
C)Prin transformarea în macrofage
D)Prin transformarea în megacariocite
400. Coagularea sângelui Ca2+
intervine în formarea:
A)Plasminei
B)Tromboplastinei
C)Factorilor plachetari ai coagularii
D)Factorilor tisulari ai coagularii
401. La adult limfocitele se
acumulează în:
A)Maduva roşie
B)Ficat
C)Amigdale
D)Splină
402. Componentele principale ale
sangelui sunt
A)Elementele figurate 45%
B)Plasma 55%
C)Plasma 45%
D)Elemente figurate 55%
403. Elementele figurate fără nucleu
în sângele circulant sunt:
A)Monocitul
B)Eritrocitul
C)Plachetele sanguine
D)Limfocitul
404. Plachetele sanguine :
A)Aderă la fibrele de reticulină
B)Fagocitează bacteriile
C)Eliberează factorii coagularii
D)Fagocitează resturile celulare mai mari
405. Hematiile :
A)Au un diametru lateral de 2,6 microni
B)Au un diametru anterior de 7,2 - 7,5
microni
C)Au forma unor lentile biconcave
D)Au forma unor discuri biconvexe
406. Soarta limfocitelor :
A)Cea mai mare parte se răspândeşte în
ţesuturi
B)Toate intră în sange
C)Toate părăsesc circulaţia prin
diapedeză
D)Trăiesc câteva luni sau câţiva ani
407. Grupa sanguina 0 :
A)Se datorează prezenţei pe hematii a
antigenului A
B)Se datorează prezenţei pe hematii a
antigenului B
C)Poate dona la toate grupele sanguine
D)Se datorează prezenţei în ser a
anticorpilor antiA şi antiB
408. Bazofilele :
A)Sunt celule anucleate
B)Sunt celule cu nucleu neregulat
C)Intervin în răspunsul alergic
D) Intervin în inflamaţii
409. Eozinofilele:
A)Sunt cele mai mici elemente figurate
B)Numarul lor scade in parazitoze si
alergii
C)Numarul lor creste in parazitoze si
alergii
D)Sunt celule cu nuclei bilobati
410. Nodulul sinoatrial se află :
A)În peretele superior al atriului drept,
lângă orificiul de vărsare a venei cave
superioare
B)În septul interatrial
C)În peretele superior atriului drept,
lângă orificiul de vărsare a sinusului
coronar
D)În peretele superior al atriului drept,
lângă orificiul de vărsare a venei cave
inferioare
411. Arterele coronare se desprind
din :
A)Artera pulmonara Arcul aortic
B)Aorta descendentă
C)Atriul drept
D)Porţiunea iniţială a aortei
412. Venele hepatice se varsă în :
A)Trunchiul celiac
B)Vena cavă inferioară
C)Vena cavă superioară
D)Vena portă
413. Inima adultului are o greutate
aproximativa de :
A)150 grame
B)500 grame
C)peste 500 grame
D) sub 500 grame
414. Circulaţia mare începe în :
A)Atriul stâng
B)Ventriculul drept
C)Atriul drept
D)Ventriculul stâng
415. Între ventriculul drept şi stâng
se află:
A)Orificiul atrioventricular stâng
B)Septul interventricular
C)Valva bicuspidă
D)Valva tricuspidă
416. Discurile intercalare ale
ţesutului muscular cardiac delimitează
:
A)Fibrele musculare cardiace între ele în
timpul contracţiei
B)Două celule miocardice (unite
longitudinal)
C)Discurile clare de cele întunecate
D)Sarcomerele succesive
417. Intervalul de timp dintre
zgomotul lub-sistolic şi dub cel
diastolic:
A)Este egal cu cel dintre zgomotul
diastolic-dub şi cel sistolic-lub
B)Este egal cu durata unui ciclu cardiac
C)Este mai mic decit cel dintre zgomotul
diastolic- dub şi cel sistolic-lub
D)Este mai mare decât cel dintre
zgomotul diastolic-dub şi cel sistolic-lub
418. Venele colice drepte se varsă în
:
A)Venele jejunală şi ileală
B)Direct în vena hepatică
C)Vena mezenterică inferioară
D)Vena mezenterică superioară
419. Care din următoarele substanţe
nu pot fi folosite de miocard ca
substrat energetic :
A)Glucoza
B)Corpii cetonici
C)Acetilcolina
D)Acidul lactic
420. Activitatea inimii este condusă
de nodulul sinoatrial pentru că:
A)Este singurul centru al sistemului
excitoconductor situat la nivelul atriilor
B)Descarca impulsuri electrice cu cea
mai mare intensitate
C)Are cea mai mare frecvenţă de
descărcare a impulsurilor 78-80 c/min
D)Impulsurile generate de el ajung în 427. Nodulul atrio - ventricular este
toată inima localizat în :
421. Impulsurile de contracţie a A)Atriul drept
inimii circulă în urmatoarea ordine : B)Ventriculul drept
A)Nod AV-nod SA- fascicul His- fibrele C)Septul interatrial
Purkinje D)Septul interventricular
B)Nod SA - nod AV - fascicul His - 428. În septul interventricular
fibrele Purkinje cardiac se află localizat:
C)Nod AV - nod SA - E)Nod SA - nod A)Nodulul sinoatrial
AV - fascicul His - fibrele Purkinje - B)Fasciculul His
fascicul His C)Nodulul atrioventricular
D)Nod SA - nod AV - E)Nod SA - nod D)Nu există ţesut nodal
AV - fascicul His - fibrele Purkinje - 429. Aorta pleacă din:
fascicul His A)Ventriculul stâng
422. În atriul stâng se deschid : B)Atriul stâng
A)Vena cavă superioară C)Ventriculul drept
B)Arterele coronare D)Atriul drept
C)Aorta 430. Trunchiul arterei pulmonară
D)Venele pulmonare pleacă din:
423. La un pacient în vârsta de 20 de A)Atriul drept
ani s-au determinat: puls: 75/minut, B)Ventriculul stâng
volum bătaie: 80 ml. Valoarea C)Atriul stâng
debitului cardiac este de : D)Ventriculul drept
A)5,5 l 431. Vena cava superioară se
B)6,25 l deschide în:
C)6,0 l A)Atriul drept
D)5,75 l B)Atriul stâng
424. Care din următorii factori au C)Ventriculul drept
rol în producerea zgomotului D)Ventriculul stâng
diastolic-dub: 432. Zgomotul sistolic-lub este
A)Umplerea pasivă ventriculară consecinţa :
B)Închiderea valvelor semilunare A)Închiderii valvelor atrio - ventriculare
C)Închiderea valvei tricuspide şi sistolei atriale
D)Deschiderea valvelor semilunare B)Numai a sistolei ventriculare
425. În timpul căror faze ale ciclului C)Deschiderea valvulelor atrio -
cardiac, valva bicuspidă este închisă: ventriculare şi sistolei atriale
A)În sistola atrială D)Închiderea valvulelor atrio -
B)Pe toată durata ciclului cu excepţia ventriculare şi sistolei ventriculare
sistolei atriale 433. Care este structura care
C)În sistola ventriculară caracterizează numai fibra musculara
D)În umplerea ventriculară cardiacă :
426. Considerând următoarele A)Prezenţa striaţiilor
structuri cardiace:1.Miocardul B)Filamente de actină şi miozină
contractil atrial; 2.Miocardul contractil C)Discuri intercalare
ventricular; 3.Nodulul sinoatrial; D)Nucleu mic situat periferic
4.Nodulul atrioventricular; 5.Fasciculul 434. Valoarea volum bătaie la un
His; 6.Fibrele Rurkinje. Precizaţi care adult este în medie de :
este succesiunea normală de conducere A)40 ml
a impulsului electric în inimă: B)100 ml
A). 1 - 3 - 4 - 5 - 6 - 2 C)70 - 90 ml
B). 3 - 1 - 4 - 6 - 5 - 2 D)50 - 70 ml
C).1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 435. Vena cavă inferioară se
D).3 - 1 - 4 - 5 - 6 - 2 deschide în :
A)Atriul drept A)Venelor iliace interne şi venelor iliace
B)Atriul stâng externe
C)Ventriculul drept B)Venelor mezenterice superioare
D)Ventriculul stâng C)Venelor iliace externe şi venelor iliace
436. Fibra musculara cardiacă : comune
A)Are un nucleu mare central D)Venelor iliace comune
B)Nu are nucleu 444. Circulaţia pulmonară asigură
C)Are un nucleu mic periferic circulaţia sângelui:
D)Are un nucleu mic central A)Din ventriculul drept, plâmin, atriul
437. Arterele carotide irigă: stâng
A)Encefalul, organele feţei, membrele B)Din ventriculul stâng, plămân, atriul
superioare drept
B)Numai encefalul C)Din ventriculul drept, plamân,
C)Organele feţei, gitului, membrele ventriculul stâng
superioare D)Din ventriculul stâng, plamân, atriul
D)Gâtul, organele feţei, encefalul stâng
438. Arterele renale şi gonadale 445. Artera branhială continuă:
provin din: A)Artera axilară
A)Artera iliacă internă B)Artera radială
B)Aorta abdominala C)Artera ulnară
C)Artera iliacă comună D)Artera subclaviculară
D)Artera mezenterică inferioară 446. Venele jugulare interne
439. Parţile componente ale aortei drenează sângele din :
sunt dispuse în următoarea A)Cap, gât
ordine(plecând din cord): B)Torace
A)Aorta toracică, arc aortic, abdominală, C)Umăr, gât
aorta ascendentă D)Umăr, membre superioare
B)Aorta toracică, arc aortic, aorta 447. Venele subclaviculare drenează
ascendentă, abdominală sângele din :
C)Aorta ascendentă, arc aortic, aorta A)Cap
descendentă, aorta toracică, abdominală B)Membre superioare
D)Aorta ascendentă, arc aortic, C)Gât
abdominală, toracică D)Torace
440. Din arcul aortic pornesc : 448. Artera axiliară :
A)Arterele coronare A)Se continuă cu artera subclaviculară
B)Artera subclaviculară dreaptă B)Este continuarea arterei subclaviculare
C)Artera brahiocefalică C)Se continuă cu artera ulnară
D)Arterele bronsice D)Este continuarea arterei brahiale
441. Artera subclaviculară dreaptă 449. Artera mezenterică superioară
pleacă din irigă :
A)Carotida comuna dreapta A)Stomacul
B)Aorta toracica B)Ficatul
C)Artera brahiocefalică C)Intestinul subţire
D)Arcul aortei D)Splina
442. Artera carotidă stingă comună 450. Venele iliace externe aduc
şi artera subclaviculară stângă sunt sângele de la:
ramificaţiile : A)Bazin
A)Aortei ascendente B)Membrele inferioare
B)Aortei descendente C)Organele abdominale
C)Arcului aortei D)Gonade
D)Trunchiului brahiocefalic 451. Sistemul cardiovascular este
443. Vena cavă inferioară se alcatuit din :
formează prin confluenţa : A)Vase limfatice, organe limfoide şi
inimă 459. Principala regiune a inimii cu
B)Inimă, organe limfoide şi foliculi rol de generator de impulsuri este :
limfatici A)Nodulul atrioventricular
C)Vase de sânge şi inimă B)Fasciculul His
D)Splină, timus şi vase limfatice C)Fibrele Purkinje
452. Învelişul extern al inimii : D)Nodulul sinoatrial
A)Se numeşte miocard 460. Pulsul sanguin este consecinţa
B)Se numeşte endocard dilatării pereţilor :
C)Se numeşte pericard A)Arterei aorte
D) Se numeşte epicard B)Arterei coronare
453. Peretele inimii este format : C)Venelor cave
A)Numai din pericard D)Venelor coronare
B)Numai din endocard
C)Numai din miocard 461. Fasciculul His se caracterizează
D)Din epicard, miocard si endocard prin :
454. În atriul drept se varsĂ : A)Porneăte din nodulul sinoatrial
A)Venele pulmonare B)Porneăte din nodulul atrioventricular
B)Artera aorta C)Intră în septul interatrial şi se împarte
C)Artera pulmonarĂ în două ramuri
D)Venele cave D)Intră în septul interventricular şi se
455. în atriul stang se deschid : împarte în două ramuri
A)Venele iliace 462. Ramurile fasciculului His se
B)Arterele principale distribuie :
C)Venele femurale A)Subendocardic
D)Venele pulmonare B)Endocardului
456. Valvele inimii sunt aşezate C)Miocardului atrial
astfel: D)Miocardului ventricular
A)Valva tricuspidă între atriul stâng şi 463. Inima este formată din 4
ventriculul stâng camere, despărţite între ele prin :
B)Valva bicuspida la baza arterei aorte A)Valva bicuspidă la orificiul
C)Valva semilunara intre atriul drept si atrioventricular stâng
ventriculul drept B)Valvele semilunare sau sigmoide
D)Valva tricuspidă între atriul drept şi C)Valva tricuspidă la orificiul
ventriculul drept atrioventricular drept
457. Vascularizaţia inimii este D)Valva tricuspidă la orificiul
asigurată de : atrioventricular stâng
A)Arterele coronare, artera aorta şi artera 464. Componentele circulaţiei mici
pulmonară sunt :
B)Artera carotidă, arterele coronare şi A)Ventriculul drept
arterele subclaviculare B)Arterele coronare
C)Venele coronare, capilarele sinusoidale C)Venele pulmonare
şi trunchiul celiac D)Vena cava superioarĂ
D)Arterele coronare, venele şi capilarele 465. Pe faţa internă a miocardului
coronare ventricular se găseşte :
458. Circulaţia pulmonară : A)Nodulul atrio-ventricular
A)Se mai numeşte şi circulaţia sistemică B)Muschii papilari
B)Este realizată de vase sanguine care C)Epicard
transportă sângele cu CO2 de la D)Fasciculul His
ventriculul drept la plămâni 466. Vasele stomacale sunt :
C)Se mai numeşte şi circulaţia mare A)Vena gastrică
D)Este realizată de vase sanguine care B)Artera gastrică , ramură directă din
transporta sânge cu O2 de la ventriculul aorta abdominală
drept la plămâni C)Artera gastrică, ramură a trunchiului
celiac
D)Vena gastrică , ramură a venei cave
inferioare
467. Artera mezenterică inferioară
irigă:
A)Rectul
B)Colonul sigmoid
C)Intestinul subţire
D)Colonul ascendent
468. Artera poplitee se
caracterizează prin :
A)Are ca ramură artera tibială
B)Este ramură a arterei iliace interne
C)Este ramură a arterei iliace externe
D)Este continuarea arterei femurale
469. Sinusul coronarian se
caracterizează prin
A)Colectează venele pulmonare
B)Colectează venele coronare
C)Colectează arterele coronare
D)Se deschide în atriul drept
470. Ramurile care pornesc direct
din arcul aortei sunt :
A)Artera carotida comuna stinga
B)Arterele coronare
C)Artera subclaviculara dreapta
D)Artera subclaviculara stinga
471. Care din urmatorii factori au
rol în producerea zgomotului
sistolic-lub:
A)Închiderea valvelor atrio-ventriculare
B)Închiderea valvelor semilunare
C)Contracţia muşchiului ventricular
D)Deschiderea valvei tricuspide
472. Circulaţia mare se termina :
A)În atriul stâng
B)Prin trunchiurile brahiocefalice
C)Prin vena cavă superioară
D)Prin vena cavă inferioară
473. Endocardul este constituit din :
A)Epiteliu simplu pavimentos
B)Foiţa parietală a pericardului
C)Foiţa viscerală a pericardului
D)Membrana bazală
474. Din trunchiul celiac iau naştere
: D)Carotida comună dreaptă
A)Artera hepatică
B)Artera pancreatică
C)Artera mezenterică superioară
D)Artera splenică
475. Care din următoarele glande
endocrine influenţează prin secreţiile
lor presiunea arterială :
A)Timusul
B)Medulosuprarenala
C)Lobul anterior al hipofizei
D)Lobul posterior al hipofizei
476. Care din următoarele substanţe
au efect vasoconstrictor:
A)Hormonul antidiuretic
B)Cortizolul
C)Angiotensina I
D)Angiotensina II
477. Care din următorii factori pot
determina apariţia unei tensiuni
arteriale de 180/100 mm Hg :
A)Efectul unei hemoragii
B)Îngustarea lumenului arterial
C)Creşterea vâscozitaţii sângelui
D)Efectul acetilcolinei
478. Care din structurile sistemului
nervos central intervin in reglarea
activitatii cardiovasculare :
A)Cerebelul
B)Cortexul cerebral
C)Talamusul
D)Hipotalamusul
479. Vena portă se formează din:
A)Vena splenica
B)Vena mezenterica superioara
C)Venele hepatice
D)Venele diafragmatice
480. Zgomotul sistolic-lub, este
consecinţa :
A)Contracţiei atriilor şi ventriculelor
B)Deschiderea valvelor atrioventriculare
C)Închiderea valvelor atrioventriculare
D)Contracţiei muşchiului ventricular
481. Epicardul :
A)Căptuşeşte ventriculele
B)Este foiţa parietală a pericardului
C)Este foiţa viscerală a pericardului
D)Acoperă suprafaţa inimii
482. Artera brahiocefalică se
împarte în :
A)Carotida comună stângă
B)Artera subclaviculară stângă
C)Artera subclaviculară dreaptă
483. În tunica internă a unei artere
găsim :
A)Strat epitelial stratificat pavimentos
B)Endoteliu
C)Ţesut elastic
D)Numeroase vase si nervi
484. Zgomotul diastolic-dub este
consecinţa: D)Artera iliacă comună stângă
A)Contractiei muschiului ventricular 493. Artera brahiala dă naştere la:
B)Inchiderii orificiilor atrioventriculare A)Artera radială
C)Inchiderii valvulei semilunare aortice B)Arterele digitale
D)Inchiderii valvulei arterei pulmonare C)Artera axială
485. Din aorta abdominală iau D)Artera ulnară
naştere : 494. În structura tunicii medii a
A)Artera mezenterică inferioară şi arterei găsim :
arterele bronşice A)Tesut epitelial
B)Arterele: splenică, hepatică, gastrică B)Ţesut elastic
C)Artera mezenterica superioara si C)Ţesut muscular striat
inferioara D)Celule musculare netede
D)Trunchiul celiac 495. Tunica externă a unei artere
486. Din circulaţia mare face parte : este formată din :
A)Aorta şi artera pulmonară A)Fibre elastice şi de colagen
B)Aorta B)Tesut epitelial stratificat pavimentos
C)Artera pulmonară C)Endoteliu
D)Artera iliacă comună dreaptă D)Tesut conjunctiv
487. Din mica circulaţie fac parte: 496. Baroreceptorii:
A)Venele pulmonare A)Sunt localizaţi în arterele carotidiene
B)Aorta B)Sunt grupuri de neuroni
C)Arterele bronşice C)Cresc activitatea epicardului
D)Artera pulmonara D)Reacţionează la concentraţii anormale
488. Factorii care scad presiunea de CO2 şi H+
arterială sunt: 497. Inhibarea activităţii simpatice
A)Scăderea vâscozităţii sângelui determină :
B)Adrenalina A)Creşterea ventilaţiei pulmonare
C)Vârsta înaintată B)Vasoconstrictia arterelor şi arteriolelor
D)Hemoragiile C)Vasodilataţia arterelor şi arteriolelor
489. Capilarele sanguine se D)Scăderea frecvenţei cardiace
caracterizează prin 498. Vena portă se formează prin
A)Ţesut muscular neted unirea venelor:
B)Endoteliu A)Iliace
C)Sfincter precapilar B)Hepatice
D)Membrană permeabilă C)Splenică, gastrică
490. Vena cavă superioară rezultă D)Mezenterică superioară şi inferioară
din unirea : 499. În cazul activităţii cardiace
A)Venei jugulare normale caracteristicile ciclului
B)Venelor subclaviculare cardiac sunt:
C)Vena brahiocefalică dreptă A)40 cicluri / minut
D)Vena brahiocefalică stângă B)70-75 cicluri / minut
491. Vena cavă inferioară drenează C)Durata sub 1 sec
sângele din: D)Durata peste 1 sec
A)Membrele inferioare 500. În sistolă ventriculară:
B)Membrele superioare A)Se deschid valvele bi şi tricuspide
C)Abdomen şi membre superioare B)Valvele bi şi tricuspide se închid
D)Abdomen, bazin C)Se deschid valvele semilunare
492. Ramurile terminale ale aortei D)Valvele semilunare se închid
abdominale sunt : 501. Presiunea arterială în aortă
A)Artera mezenterică inferioară şi este ;
superioară A)120 mmHg în sistolă
B)Artera iliacă internă B)120 mmHg în diastolă
C)Artera iliacă comună dreaptă C)80 mmHg în diastolă
D)80 mmHg în sistolă
502. Sistemul cardiovascular este
format din:
A)Vasele limfatice
B)Nodulii limfatici
C)Inimă
D)Vasele sanguine
503. Sângele care pleacă din
ventriculul stâng
A)Este bogat în CO2
B)Este bogat în O2
C)Este sărac în O2
D)Este încărcat cu oxihemoglobină
504. Sangele care pleaca din
ventriculul drept
A)Contine oxihemoglobina
B)Sărac în O2
C)Bogat în CO2
D) Conţine carboxihemoglobină
505. Inima :
A)Este un organ musculo - cavitar
tricameral
B)Este o pompă tricamerală
C)Este un organ cavitar tetracameral
D)Are o vascularizaţie proprie asigurată
de arterele coronare
506. Pericardul :
A)Este stratul intern al peretelui inimii
B)Intra in structura endocardului
C)Este format dintr-un strat extern fibros
D)Este format dintr-un strat intern seros
507. Miocardul atrial :
A)Nu este separat de cel ventricular
B)Este separat numai functional de cel
ventricular
C)Este separat structural de cel
ventricular
D)Este separat funcţional de cel
ventricular
508. Vasoconstricţia se realizează :
A)Pe cale nervoasa prin proprioceptori
B)Prin ADH
C)Prin baroreceptori
D)Prin acetilcolină
509. Particularitatile peretilor
arteriali asigura
A)Fluxul continuu al sângelui prin
contractilitatea arterelor mari
B)Fluxul continuu al sângelui datorită
ţesutului conjunctiv elastic
C)Controlul lumenului arterelor mari
D)Controlul lumenului arteriolelor
510. Pulsul sangvin :
A)Se produce datorită contracţiei şi
relaxării ventriculului stâng
B)Este mai puternic în Artera Aortă
C) Creşterea lui se numeşte bradicardie
D)Scăderea lui se numeşte tahicardie
511. Factorul principal care asigură
fluxul limfei este:
A)Pulsaţia arterială
B)Presiunea musculaturii scheletice
contractată asupra pereţilor vasculari
C)Aspiraţia toracică
D)Gravitaţia
512. Aglomerări de ţesut limfoid se
găsesc în:
A)Pereţii stomacului
B)Pereţii intestinului
C)Pereţii uterului
D)Pereţii vaselor limfatice
513. În hilul nodulului limfatic
găsim:
A)Vase limfatice aferente şi eferente
B)Vase limfatice aferente
C)Vase limfatice eferente
D)Nu găsim vase limfatice
514. Sistemul limfatic este alcătuit
din :
A)Vase sanguine, inimă şi vase limfatice
B)Splină, timus şi vase sanguine
C)Atrii, ventricule şi ganglioni limfatici
D)Vase limfatice, limfă şi ţesuturi
limfoide
515. Din organele limfoide fac parte
:
A)Pancreasul exocrin
B)Tiroida
C)Timusul
D)Splina
516. Ductul limfatic drept :
A)Colectează limfa din partea dreapta a
capului şi gâtului
B)Colectează limfa membrului inferior
drept
C)Colectează limfa din partea dreaptă a
abdomenului
D)Colectează limfa din partea dreaptă a
toracelui
517. Nodulii limfatici sunt în
legătură cu :
A)Vase limfatice aferente ce pătrund prin
hil
B)Vase limfatice aferente ce pătrund în
ganglioni în afara hilului
C)Vase limfatice eferente ce părăsesc
ganglionul prin hil D)Cortexul cerebral
D)Vase limfatice eferente ce părăsesc 526. Volumul de aer expulzat
ganglionul în afara hilului printr-un expir forţat este de
518. Care vase sunt prevăzute cu aproximativ:
valvule: A)2500 ml aer
A)Metarteriolele B)Între 2500-3000 ml aer
B)Venele situate sub nivelul cordului C)500 ml aer
C)Vena cavă superioară D)1500 ml aer
D)Vasele limfatice 527. În reglarea activităţii centrilor
519. Ductul toracic primeşte limfa respiratori , cel mai important factor
din: este:
A)Partea dreaptă şi stângă a toracelui A)Oxigenul
B)Membrul inferior drept şi stâng B)H2CO3
C)Membrul superior stâng C)CO2
D)Membrul superior stâng şi drept D)Azotul
520. Capilarele limfatice: 528. Care din căile respiratorii
A)Sunt constituite dintr-un endoteliu conţin un strat muscular mai
B)Iau naştere la nivelul ţesuturilor dezvoltat:
C)Au permeabilitate scăzută A)Bronhia terţiară
D)Au structura mult diferită de a B)Bronhiile principale
capilarelor sanguine C)Trahea
521. Sistemul limfatic este alcătuit D)Bronhiolele terminale
din: 529. Volumul curent respirator are
A)Inimă următoarea valoare :
B)Vasele limfatice A)2500 - 3500 ml aer
C)Vasele sanguine B)1500 ml aer
D)Noduli limfatici şi organele limfoide C)1000 ml aer
522. Limfa : D)500 ml aer
A)Este un amestec de fluid tisular şi 530. Printr-un inspir forţat pot fi
celule filtrate introduşi aproximativ:
B)Se formează prin reabsorbţia A)2500 - 3500 ml aer
ultrafiltratului glomerular
B)1000 ml aer
C)Are o compoziţie similară cu a plasmei
C)2500 ml aer
D)Se formează din excesul de lichid
D)500 ml aer
interstitial 531. Într-un lobul pulmonar nu
523. Reglarea mişcărilor respiratorii
găsim:
:
A)Ţesut muscular
A)Nu afectează volumul rezidual
B)Ţesut epitelial
B)Se realizează exclusiv pe cale nervoasă C)Ţesut cartilaginos
C)Modifică numai frecvenţa respiraţiilor D)Vase sanguine
D)Modifică numai amplitudinea
532. Sacii alveolari sunt dilataţii ai :
respiraţiilor
524. Bronhiolele respiratorii se A)Bronhiolelor terminale
formează din B)Alveolelor
C)Bronhiilor terminale
A)Bronhiile principale
D)Bronhiolelor respiratorii
B)Sacii alveolari
533. Care din căile respiratorii nu
C)Bronhiolele terminale
conţin în structura lor inele
D)Bronhiile terţiare
525. Centrii nervoşi cu activitate cartilaginoase:
automată în reglarea ventilaţiei sunt: A)Bronhia lobară
B)Bronhia terţiară
A)Hipotalamici
C)Traheea
B)Centrii bulbo - pontini
D)Bronhia respiratorie
C)Sistemul limbic
534. Care este ordinea descrescândă
a unităţilor morfologice şi funcţionale
din plămân:
A)Lobi, lobuli, saci alveolari, alveole
pulmonare
B)Alveole pulmonare, lobi, lobuli, saci
alveolari
C)Saci alveolari, lobi, lobuli, alveole
pulmonare
D)Lobi, saci alveolari, lobuli, alveole
pulmonare
535. Volumul curent respirator
reprezintă cantitatea de aer introdusă
în plămân printr-o :
A)Inspiraţie forţată
B)Respiraţie accelerată
C)Expiraţie forţată
D)Respiraţie normală
536. Pereţii cutiei toracice sunt
căptuşiţi :
A)De foiţa parietală a pleurei
B)Parţial de foiţa viscerală a pleurei
C)De foiţa viscelară a pleurei
D)De ambele foiţe ale pleurei
537. Influenţarea voluntară a
ritmului respirator este controlată de :
A)Hipotalamus
B)Cortexul cerebral
C)Sistemul limbic
D)Centrii bulbopontini
538. Plămânii sunt acoperiţi de :
A)Foiţa parietală a pleurei
B) Ambele foiţe ale pleurei
C)Foiţa viscerală a pleurei
D) Nici una din foiţele pleurei
539. Sângele din plămâni ajunge
direct în cord prin :
A)Venele pulmonare
B)Vena cavă superioară
C)Artera pulmonară
D)Venele bronşice
540. Bioxidul de carbon în plasmă se
hidratează sub influenţa :
A)Anionului bicarbonic
B)Anhidrazei carbonice
C)Ionului de Na
D)Ionului de K
541. Faringele
A)Face legătura numai între cavitatea
bucală şi esofag
B)Face legătura numai între cavitatea
nazală şi laringe
C)Conţine o singură pereche de amigdale
D)Are atit funcţie digestivă cât şi
respiratorie
542. Laringele :
A)Are în strucutura sa 10 cartilaje
B)Face legătura dintre cavitatea nazală şi
faringe
C)Nu participă în respiraţie
D)Este principalul organ al fonaţiei
(producerea sunetelor)
543. Traheea
A)Face legătura dintre faringe şi esofag
B)Se află posterior faţă de esofag
C)Este alcatuită din 10 inele de cartilaj
hialin
D)Face legătura dintre laringe şi
bronhiile primare
544. Plămânul stâng are :
A)3 lobi
B)2 lobi
C)4 lobi
D)Inele cartilaginoase
545. Lobii pulmonari sunt
subâmpărţiţi în :
A)Bronhiilor terminale
B)Alveole pulmonare
C)Lobuli pulmonari
D)Bronhiole respiratorii
546. Vascularizaţia functională a
plămânului este asigurată de :
A)Arterele bronşice
B)Venele bronşice
C)Artera pulmonară
D)Venele pulmonare
547. Vascularizaţia nutritivă a
plămânului este asigurată de:
A)Circulaţia mică
B)Circulaţia pulmonară
C)Circulaţia sistemică
D)Vasele bronşice
548. Bronhiile mari au peretele
format din:
A)Epiteliu pseudostratificat
B)Cartilaj elastic
C)Cartilaj hialin
D)Cartilaj fibros
549. Bronhiolele respiratorii au
pereţii :
A)Lipsiţi de straturi musculare
B)Formaţi din inele cartilaginoase
C)Formaţi din strat muscular
D)Lipsiţi de inele cartilaginoase
550. Peretele alveolelor este format
din :
A)Saci alveolari
B)Epiteliu unistratificat
C)Epiteliu stratificat
D)Membrana bazală
551. Inele cartilaginoase se află în
peretele :
A)Arborelui bronşic intralobular
B)Bronhiilor extrapulmonare
C)Traheei
D)Bronhiolelor terminale
552. Care este procentul de bioxid de
carbon transportat în sânge :
A)93 % în eritrocite, legat de
hemoglobină
B)20-25% în plasmă, legat de
hemoglobină
C)70-75 % sub formă de bicarbonat de
Na
D)7% dizolvat ăn plasma
553. Schimbul de gaze la nivelul
ţesuturilor se produce :
A)Contra gradientului de presiune
B)Prin transport activ
C)Prin difuziune
D)Prin intermediul lichidului interstiţial
(intercelular)
554. Transportul sanguin al
oxigenului se face astfel:
A)2% dizolvat în plasmă
B)7% dizolvat in sânge
C)Sub formă de oxihemoglobină 98%
D)Sub forma unei combinaţii stabile cu
hemoglobina
555. Pleura este alcatuită din :
A)Foiţa parietală
B)Foiţa viscerală
C)Epiteliul cubic simplu
D)Epiteliu stratificat pavimentos
556. Transportul bioxidului de
carbon sanguin se face :
A)/7% dizolvat în plasmă
B)2% dizolvat în plasmă
C)Sub formă de ioni de bicarbonat
D)Sub formă de carbaminohemoglobină
557. Capacitatea vitală se compune
din următoarele volume pulmonare :
A)Volumul curent
B)Volumul rezidual
C)Volumul unui inspir şi expir forţat
D)Volumul curent şi volumul rezidual
558. Vascularizaţia functională a
plămânului este asigurată de :
A)Vena cavă superioară
B)Aortă
C)Artera pulmonară
D)Circulaţia mică
559. Din grupa muşchilor inspiratori
fac parte :
A)Muşchii oblici interni şi externi
B)Diafragmul
C)Muşchiul sternocleidomastoidian
D)Muşchii intercostali externi
560. Trunchiul pulmonar se
caracterizează prin:
A)Conţine sânge arterial
B)Pleacă din ventriculul drept
C)Pleacă din ventriculul stâng
D)Are pereţii mai subţiri decât ai aortei
561. Venele pulmonare se
caracterizează prin :
A)Conţin sânge încărcat cu CO2
B)Se deschid în atriul drept
C)Se deschid în atriul stâng
D)Conţin sânge oxigenat
562. Schimbarea concentraţiei de
oxigen dizolvat fizic în plasmă este
recepţionată de
A)Baroreceptorii din sinusul carotidian
B)Chemoreceptorii din sinusul carotidian
C)Baroreceptorii din arcul aortic
D)Chemoreceptorii din arcul aortic
563. În alveola pulmonară :
A)O2 trece din sânge în aerul alveolar
B)CO2 trece din aerul alveolar în sânge
C)CO2 trece din sânge în aerul alveolar
D)O2 trece din aerul alveolar în sânge
564. Structurile nervoase care
asigură reglarea automată a respiraţiei
se află în formaţiunea reticulată a :
A)Diencefalului
B)Bulbului
C)Talamusului
D)Puntii
565. Glicogenoliza constă în :
A)Degradarea glicogenului
B)Degradarea glucagonului
C)Sinteza glicogenului
D)Sinteza de glucoză din produşi
neglucidici
566. Amilaza salivară are rolul de a
degrada :
A)Glucoza
B)Aminoacizii
C)Amidonul
D)Grăsimile emulsionate
567. Impulsurile eferente pentru
declanşarea secreţiei salivare sunt
transmise prin nervii cranieni :
A)V , XI , XII
B)IX , X , XI
C)VII , XII
D)VII , IX
568. Impulsurile eferente ajung la
muşchii masticatori prin :
A)Ramura motorie a nervului XII
B)Ramura motorie a nervului XI
C)Ramura motorie a nervului X
D)Ramura motorie a nervului V
569. Ce procese definesc
glicogenogeneza :
A)Sinteza de glucoză din produşi
neglucidici
B)Degradarea aeroba a glucidelor
C)Sinteza de glicogen din glucoză
D)Nici unul din răspunsuri nu este corect
570. Absorbţia Ca2+ în intestinul
subţire este controlată de :
A)Vitamina B
B)Vitamina K
C)Vitamina A
D)Vitamina D
571. Care este efectul HCl în stomac
: B)Numai jejunul
A)Activează pepsina
B)Inactivează chimotripsina
C)Produce coagularea laptelui
D)Lichefiează gelatina
572. Peretele tubului digestiv este
format din 4 tunici asezate în
următoarea ordine :
A)Mucoasa , submucoasa , seroasa ,
musculara
B)Mucoasa , submucoasa , musculara,
seroasa
C)Mucoasa , musculara, submucoasa,
seroasa
D)Mucoasa, seroasa, submucoasa,
musculara
573. Mucoasa tubului digestiv este
constituită dintr-un epiteliu
pavimentos stratificat în :
A)Cavitatea bucală, esofag
B)Stomac, intestin subţire
C)Faringe, stomac
D)Intestin subţire şi gros
574. Ce rol au corpii cetonici :
A)Energetic
B)Absorbţia intestinală
C)În respiraţie
D)În apărarea organismului
575. Inervaţia motorie a limbii este
asigurată de nervul cranian:
A)VII
B)XII
C)V
D)IX
576. În următoarele segmente ale
tubului digestiv mucoasa este
constituită dintr-un epiteliu simplu
cilindric :
A)Faringe, cavitatea bucală
B)Esofag, stomac
C)Stomac, intestin
D)Esofag şi intestin gros
577. Tunica musculară a tubului
digestiv conţine şi fibre musculare
striate în :
A)Intestinul gros şi subţire
B)Esofag
C)Intestinul subţire şi stomac
D)Stomac
578. Care sunt părţile mobile ale
intestinului subţire :
A)Duodenul , jejunul
C)Jejunul, ileonul
D)Ileonul, duodenul
579. Mucoasa colonului conţine :
A)Celulele epiteliale cu microvilozităţi
B)Celule nervoase preganglionare
C)Fibre musculare striate
D)Celule secretoare de mucus
580. Care parte a pancreasului se
află în potcoava duodenală :
A)Capul
B)Coada
C)Corpul
D)Capul şi corpul
581. Esofagul face legatura între :
A)Cavitatea bucală şi stomac
B)Faringe şi intestin
C)Cavitatea bucală şi faringe
D)Faringe şi stomac
582. Care este ordinea segmentelor
intestinului subţire :
A)Duoden, ileon, jejin
B)Duoden, jejun, ileon
C)Ileon, jejun, duoden
D)Ileon, duoden, jejun
583. Inervaţia parasimpatică a
ficatului provine din nervul cranian:
A)V 592. Labfermentul este o enzimă a :
B)X A)Sucul gastric
C)VII B)Bilei
D)IX C)Salivei
584. Saliva conţine următoarele D)Sucului intestinal
enzime: 593. Labfermentul :
A)Plasmina A)Hidrolizează amidonul
B)Labferment B)Coagulează laptele
C)Tripsinogen C)Hidrolizează legăturile peptidice
D)Amilaza D)Lichefiază gelatina
585. Pepsina este activată în stomac 594. Sucul gastric este un lichid :
de : A)Incolor , foarte alcalin
A)Pepsinogen B)Foarte opalescent
B)Labferment C)Foarte acid, foarte opalescent
C)Tripsina D)Foarte acid şi conţine mucus
D)HCl 595. Sucul pancreatic este :
586. Care este canalul principal al A)Incolor, acid
pancreasului: B)Acid, bogat în bicarbonat
A)Santorini C)Alcalin şi opalescent
B)Cistic D)Incolor, alcalin
C)Wirsung 596. Aminopeptidaza intestinală
D)Accesor degradează peptidele pâna la :
587. Care este canalul accesor al A)Oligozaharide
pancreasului: B)Monogliceride
A)Wirsung C)Aminoacizi
B)Cistic D)Maltoză
C)Oddi 597. Maltaza, Zaharaza şi lactaza
D)Santorini (Dizaharidazele) desfac dizaharidele
588. Inervaţia parasimpatică a în :
pancreasului provine din nervul A)Monozaharide
cranian: B)Monogliceride
A)VII C)Maltoză
B)V D)Zaharoză
C)X 598. Bila :
D)IX A)Conţine colecistochinină
589. Amilaza sucului pancreatic are B)Nu conţine enzime
următoarea acţiune: C)Contine acizi grasi
A)Hidrolizează grăsimile neutre D)Conţine lipază
B)Hidrolizează proteinele fibroase 599. Sărurile biliare :
C)Hidrolizează peptidele A)Hidrolizează amidonul
D)Hidrolizează amidonul B)Hidrolizează aminoacizii
590. Secretina şi colecistochinina C)Activează pepsinogenul
sunt secretate de mucoasa : D)Activează lipazele
A)Colonului 600. Procesul de convertire a
B)Gastrică anumitor aminoacizi în molecule de
C)Duodenală glucoză poartă numele de :
D)Jejunală A)Glicogenoliză
591. Pepsina are următoarele acţiuni B)Gluconeogeneză
: C)Glicoliză
A)Hidrolizează legăturile peptidice D)Glicogenogeneză
B)Lichefiază gelatina 601. Procesul de transformare a
C)Produce coagularea laptelui glicogenului celular în glucoză poartă
D)Hidrolizează amidonul denumirea de :
A)Gluconeogeneză D)Glicogenogeneză
B)Dezaminare 610. Unitatea morfofuncţională a
C)Glicogenoliză ficatului este:
D)Glicogenogeneză A)Hepatocitul
602. Absorbţia proteinelor la nivelul B)Lobului hepatic
intestinului se face sub formă de : C)Lobul hepatic
A)Monozaharide D)Celulele hepatice
B)Acizi grasi 611. Ductul hepatic stâng şi drept se
C)Aminoacizi unesc în :
D)Glicerol A)Canaliculul biliar intralobular
603. Absorbţia glucidelor la nivelul B)Ductul hepatic comun
intestinului se face sub forma : C)Canalul biliar interlobular
A)Pasivă : glucoză D)Canalul cistic
B)Pasivă : chilomicroni 612. Celulele principale ale
C)Activă : riboză glandelor gastrice produc:
D)Activă : galactoză A)Pepsinogen
604. Aminoacizii rezultaţi prin B)Pepsina
hidroliza proteinelor alimentare ajung C)Mucus
pe cale portală în D)HCl
A)Intestin 613. Ficatul este divizat în :
B)Rinichi A)2 lobi
C)Ficat B)3 lobi
D)Pancreas C)4 lobi
605. Musculatura vezicii biliare se D)1 lob
contractă în urma acţiunii : 614. La nivelul intestinului subţire ,
A)Gastrinei un rol important în desfaşurarea
B)Colecistochininei proceselor chimice îl are :
C)Enterogastronului A)Pepsina şi labfermentul
D)Secretinei B)Amilaza şi lipaza gastrică
606. Colecistochinina este secretată C)Sucul pancreatic şi bila
de : D)Numai sucul gastric
A)Mucoasa gastrică
B)Pancreas 615. Faringele realizează legatura
C)Mucoasa colonului între :
D)Mucoasa duodenală A)Fosele nazale şi esofag
607. Canalul Wirsung aparţine : B)Vestibulul bucal şi esofag
A)Glandei parotide C)Cavitatea bucala şi esofag
B)Veziculei biliare D)Cavitatea nazală şi laringe
C)Glandelor pilorice 616. Tunica mucoasă a tubului
D)Pancreasul exocrin digestiv este constituită dintr-un :
608. Enzimele proteolitice ale A)Epiteliu cilindric simplu
sucului pancreatic sunt : B)Epiteliu pavimentos stratificat
A)Amilaza C)Epiteliu cilindric stratificat
B)Zaharaza D)Epiteliul pavimentos simplu
C)Lipaza 617. Comunicările stomacului au loc
D)Carboxipeptidazele în felul următor :
609. Atunci când nivelul de glucide A)Prin pilor între fundul stomacului şi
din sânge este scăzut necesarul de antrul piloric
glucoză al organismului este asigurat B)Prin cardia între esofag şi antrul piloric
prin: C)Prin cardia intre esofag si fundul
A)Glicoliză stomacului
B)Gluconeogeneză D)Prin pilor între antrul piloric şi duoden
C)Glicogenoliză 618. Pepsinogenul este :
A)Precursorul pepsinei A)Prezenţa plicilor longitudinale
B) Secretat de celulele principale B)Prezenţa vilozităţilor intestinale
C)Secretat de celulele mucoase C)Absenţa vilozităţilor intestinale
D) Secretat de celulele parietale D)Prezenţa haustraţiilor
619. Pancreasul exocrin are o 628. La nivelul colonului are loc
structură: absorbţia următoarelor substanţe :
A)Asemănătoare glandelor salivare A)Na+
parotide B)Alcool
B)Acinoasă C)Apa
C)Tubuloacinoasă simplă D)Glucoza
D)Tubuloaconoasă 629. Enzimele sucului pancreatic
620. Vilozităţile intestinale se află la sunt :
nivelul mucoasei : A)Labfermentul
A)Colonului B)Carboxipeptidaza
B)Stomacului C)Pepsina
C)Jejunului D)Tripsina
D)Ileonului 630. Stimularea secreţiei exocrine
621. Duodenul este : pancreatice este determinată de :
A)Lung de 25 - 30 cm A)Secretină
B)Partea iniţială mobilă a intestinului B)Sistemul nervos autonom
subtire C)Colecistochinină
C)Partea iniţială fixă a intestinului subtire D)ACTH
D)Lung de 20 - 40 cm 631. Enzimele intestinale sunt :
622. Glandele sublinguale sunt : A)Lactaza
A)Cu secreţie seroasă B)Tripsina
B)De tip tubulos C)Aminopeptidaza
C)De tip acinos D)Carboxipeptidaza
D)Cu secreţie seromucoasă 632. Enzimele sucului pancreatic
623. Vascularizaţia ficatului este sunt :
formată din : A)Labfermentul
A)Venele suprahepatice B)Colecistokinina
B)Artera şi vena hepatică C)Amilaza
C)Arterele lobare, segmentare şi D)Lipaza
interlobulare 633. Tunica musculară a intestinului
D)Vena portă este constituită din :
624. Ampula hepato-pancreatică se A)Strat extern de fibre musculare striate
află la orificiile de deschidere a : dispuse longitudinal
A)Ductului hepatic comun B)Strat intern de fibre musculare striate
B)Ductului biliar comun dispuse circular
C)Ductului principal pancreatic Wirsung C)Strat extern de fibre musculare netede
D)Ductului cistic în vezica biliară dispuse longitudinal
625. Enzimele sucului gastric sunt : D)Strat intern de fibre musculare netede
A)Labfermentul dispuse circular
B)Chimotripsina 634. Mucoasa cărui segment al
C)Amilaza tubului digestiv prezintă vilozităţi:
D)Pepsina A)Mucoasa colonului
626. Glanda parotidă este : B)Mucoasa gastrica
A)Cu secreţie seromucoasă C)Mucoasa jejunului
B)De tip acinos D)Mucoasa ileonului
C)De tip tubulo - acinos 635. Vilozitatea intestinală conţine în
D)Cu secreţie mucoasă structura sa
627. Structura intestinului gros se A)Fibre musculare striate
caracterizează prin : B)Celule epiteliale cu microvilozităţi
C)Chilifer central A)Produce coagularea laptelui
D)Glande de tip intestinal B)Este prezent în sucul gastric
636. Pancreasul exocrin secretă : C)Desface hidrolitic grăsimile
A)Amilaza emulsionate
B)Mucus D)Este prezent mai ales la adult
C)Insulina 646. Enzimele sucului gastric sunt:
D)Lipaza A)Tripsina
637. Secreţia pancreatică este reglată B)Chimotripsina
de : C)Labfermentul
A)O enzimă proteolitică D)Pepsina
B)Nervul vag 647. Enzimele sucului pancreatic
C)Gastrina care degradează proteinele sunt:
D)Secretina A)Lipaza
638. La nivelul tubului digestiv se B)Pepsina
absorb în mod activ : C)Tripsina
A)Apa D)Proteaza
B)Na+ 648. Intestinul gros are următoarele
C)Cl- functii :
D)Glucoza A)De filtrare
639. În care segmente ale tubului B)De secreţie
digestiv sunt glandele submucoase : C)De absorbţie
D)Endocrină
A)Colon
649. Lipaza pancreatică :
B)Stomac
C)Duoden A)Degradează proteinele în aminoacizi
D)Jejun B)Degradează lipidele în glicerol
640. Bila este un lichid: C)Degradează lipidele în aminoacizi
A)Galben-maroniu D)Degradează lipidele în acizi grasi
B)Incolor 650. Carboxipeptidazele:
C)Acru A)Degradează lipidele în acizi grasi
D)Alcalin B)Se găsesc în sucul gastric
641. Bila: C)Degradează proteinele la peptidele
A)Este secretată periodic D)Se găsesc în sucul pancreatic
651. Care hormon stimulează
B)Hepatică are culoarea verde-gălbui
reabsorbţia Na+ şi excreţia K+ în urină:
C)Biliară are culoarea verde-oliv A)Glucocorticoizii
D)Conţine electroliţi şi pigmenţi B)Calcitonina
642. Enzimele care scindează C)Mineralocorticoizii
dizaharidele sunt: D)LH
A)Maltaza 652. La care din parţile nefronului
B)Fructoza au loc procese de secreţie activă :
C)Lactaza A)Tubul contort distal
D)Galactoza B)Porţiunea descendentă a ansei Henle
643. Esofagul: C)Porţiunea ascendentă a ansei Henle
D)Tubul colector
A)Face legatura între faringe şi stomac
653. În urma procesului de secreţie
B)Are o lungime de 25 cm tubulară :
C)Are o lungime de 25 mm A)Substanţele trec din lumenul tubular în
D)Face legatura între cavitatea bucală şi capilarele glomerulare
stomac B)Substantele trec din capilarele
644. Bila conţine : glomerulare in lumenul tubular
A)Enzime C)Substantele trec din lumenul tubular in
B)Lipaze arteriola aferenta
C)Lecitină D)Substanţele trec din capilarele
D)Colesterol peritubulare în lumenul tubular
654. Reabsorbţia tubulară este
645. Labfermentul:
procesul prin care :
A)Substanţele trec din lumenul tubular în
capilarele peritubulare
B)Substanţele trec din lumenul tubular în
capilarele glomerulare
C)Substanţele trec din capilarele
glomerulare în lumenul tubular
D)Substanţele trec din arteriola eferentă
în lumenul tubular
655. Segmentul proximal al tubului
urinifer este constituit din :
A)O porţiune contortă în medulara renală
B)O buclă şi o porţiune dreaptă
C)O porţiune contortă în corticala renală
D)O porţiune dreaptă în corticala renală
656. Reglarea umorală a activităţii
renale se face prin următorii hormoni :
A)Insulina
B)Gonadotropine
C)Prolactina
D)Aldosteron
657. În aparatul juxtaglomerular are
loc secreţia :
A)Melatoninei
B)Adrenalinei
C)Calcitoninei
D)Reninei
658. Segmentul proximal al tubului
urinifer este format din :
A)O porţiune contortă
B)Două porţiuni drepte şi una contortă
C)Două porţiuni drepte
D)Două porţiuni contorte
659. Care este calea normală
parcursă de urină :
A)Pelvis renal, calice, vezica urinară,
ureter, uretră
B)Ureter, calice, pelvis renal , vezica
urinară, uretră
C)Calice, pelvis renal , ureter, vezica
urinară, uretră
D)Calice, pelvis renal , vezica urinară,
ureter, uretră
660. Capacitatea fiziologică a vezicii
urinare este de:
A)între 100-150 ml
B)1000 ml
C)între 150 - 200 ml
D)până la 600 ml
661. Câtă urină definitivă se
formează în 24 h :
A)170 litri
B)1,5 litri
C)168,5 litri
D)1 litru
662. Secreţia activă a unor
substanţe în urina definitivă are loc în
: doze mari
A)Capsula Bowman
B)Ansa Henle
C)Glomerulul capilar
D)Tubul colector
663. La nivelul glomerulului şi
capsulei glomerulare au loc
urmatoarele procese:
A)Filtrare
B)Filtrare şi secreţie
C)Reabsorbţie
D)Secreţie
664. La nivelul tubului contort
distal au loc următoarele procese :
A)Filtrare
B)Reabsorbţie şi secreţie
C)Numai reabsorbţie
D)Numai secreţie
665. La nivelul nefronului se
reabsorb prin consum de energie
următoarele substanţe :
A)Apa, glucoza
B)Apa, vitamina B12 , vitamina C
C)Glucoza şi aminoacizi
D)Cl- , Na+ , K+
666. Artera renală are originea în :
A)Artera mezenterică superioară
B)Aorta abdominală
C)Artera mezenterică inferioară
D)Aorta toracică
667. Ansa Henle se înterpune între:
A)Capsula Bowman şi tubul contort
proximal
B)Tubul contort distal şi tubul colector
C)Tubul contort proximal şi tubul contort
distal
D)Tubul drept proximal şi tubul drept
distal
668. Greutatea unui rinichi la om
este de:
A)100 g
B)125 g
C)150 g
D)175 g
669. Care hormoni reglează
eliminările hidrice renale:
A)STH-ul
B)Aldosteronul şi ocitocina
C)ADH-ul şi tirozina
D)ADH-ul şi aldosteronul
670. Aldosteronul este secretat de :
A)Nucleii hipotalamici
B)Aparatul juxtaglomerular
C)Lobul anterior hipofizar
D)Cortisuprarenală
671. Acţiunile aldosteronului sunt:
A)Scade aciditatea urinară
B)Produce vasoconstricţie arteriolară în
C)Stimulează reabsorbţia de Na+
D)Măreşte diureza
672. Secreţia renală a fosfaţilor şi
potasiului este stimulată de:
A)ADH
B)Hormonii tiroidieni
C)ACTH
D)Parathormon
673. Secreţia K+-ului este controlată
de :
A)Aldosteron
B)Renină
C)Calcitonină
D)ADH
674. Căile urinare intrarenale sunt :
A)Ureterele şi pelvisul renal
B)Vezica urinară şi ureterele
C)Calicele mici, calicele mari şi pelvisul
renal
D)Ureterele, vezica urinară şi uretra
675. Căile urinare extrarenale sunt :
A)Ureterele, vezica urinară şi uretra
B)Calicele mici, calicele mari şi pelvisul
renal
C)Ureterele, pelvisul renal şi calicele
mari
D)Vezica urinară, pelvisul renal şi uretra
676. Artera renală este ramură a :
A)Trunchiul celiac
B)Aortei abdominale
C)Carjei aortice
D)Aortei ascendente
677. Parathormonul la nivel renal:
A)Stimulează reabsorbţia de fosfaţi şi K+
B)Stimulează reabsorbţia de Ca2+
C)Stimulează eliminarea de Ca2+
D)Stimulează eliminarea de Ca2+ şi
reabsorbţia de K+
678. Zona corticală a rinichiului este
formată din
A)Vase de sânge
B)Tubii colectori şi ansa Henle
C)Calicele mici
D)Tub contort proximal, tub contort distal
679. Zona medulară a rinichiului
conţine :
A)Calicele mici renale
B)Glomerulii renali
C)Piramidele renale
D)Tubii colectori
680. Tubii nefronului:
A)Se deschide în papila renală
B)Se deschide în tubul colector
C)Participă la formarea căilor urinare
D)Participă la formarea nefronului
681. Tubul contort proximal al
nefronului :
A)Este căptuşit de endoteliu pavimentos
simplu
B)Se află în zona corticală renală
C)Se află în zona medulară renală
D)Prezintă microvili
682. Inervaţia simpatică a vezicii
urinare are următoarelor efecte:
A)Stimulează micţiunea
B)Determină incontinenţa urinară
C)Relaxează muschii peretelui vezical
D)Contractă sfincterul vezical neted
683. Glomerulul renal:
A)Capilarele acestuia se reunesc în
arteriola eferentă
B)Se află în capsula Bowman
C)Se află între tubul contort şi colector
D)Capilarele acestuia se reunesc în
vena eferentă
684. Vezica urinară se
caracterizează prin faptul că:
A)Este situată anterior de simfiza
pubiană
B)Face parte din organele de excreţie
C)Face parte din căile urinare
D)Este capabilă de o extensie
considerabilă
685. Reabsorbţia tubulară :
A)Pentru apă, are loc pe baza legilor
difuziunii şi osmozei, numai în ansa
Henle şi tubul colector
B)Are loc pasiv pentru glucoză şi
aminoacizi
C)Este un proces selectiv
D)Se realizează prin mecanisme active
şi pasive
686. În cadrul reglarii umorale a
activităţii renale, prin acţiunea
ADH-ului :
A)Creşte volumul urinei
B)Creşte concentraţia urinei
C)Se controlează aportul de apă la
nivelul glomerular
D)Creştere reabsorbţia de apă în tubii
distali şi colectori
687. Care din următorii factori
determină scăderea eliminării urinare
de sodiu :
A)Ocitocina
B)Tiroxina
C)Aldosteronul
D)Parathormonul
688. Sistemul urinar :
A)Este alcătuit numai din nefroni
B)Este alcătuit din rinichi şi căile urinare
intrarenale
C)Este alcătuit din rinichi şi căile urinare
extrarenale
D)Nu prezintă inervaţie şi nici
vascularizaţie
689. Zona corticală renală :
A)Este formată din tubii nefronului
B)Este formată din calicele mici
C)Este formată din calicele mari
D)Este formată din glomeruli
690. Zona medulară renală :
A)Este formată din calicele mici şi
calicele mari
B)Este formată din căile urinare
extrarenale
C)Este formată din piramidele Malpighi
D)Conţine numai glomerulii renali
691. Tubul contort proximal al
neufronului :
A)Este situat în zona medulară a
rinichiului
B)Are peretele format dintr-un epiteliu
unistratificat
C)Este situat în cortexul renal
D)Are peretele format dintr-un epiteliu
pavimentos pluristratificat
692. Calicele renale :
A)Constituie căile urinare extrarenale
B)Constituie căile urinare intrarenale
C)Converg în pelvisul renal
D)Sunt organe tubulare care fac legătura
între pelvisul renal şi vezica urinară
693. Pelvisul renal :
A)Se deschide în vezica urinară
B)Rezultă din unirea calicelor mari
C)Are o porţiune extrarenală care se
continuă cu ureterul
D)Are o porţiune intrarenală care se
deschide în uretră
694. Rinichii reglează :
A)Volemia prin reglarea numărului de
leucocite sanguine
B)Volemia prin reglarea volumului
plasmei sanguine
C)Presiunea sanguină prin reglarea
debitului cardiac
D)Presiunea sanguină prin reglarea
volemiei
695. Filtrarea glomerulară :
A)Se face cu o rată de cca 125 ml/min la
bărbaţi
B) Se face cu o rată de cca 105 ml/min
la femei
C) Se face cu o rată de cca 7,5 l/24 h
D)Se face cu o rată de cca 120 ml/oră
696. Reabsorbţia tubulară a apei :
A)Se realizează pasiv prin osmoză
B)Se realizează activ prin osmoză
C)Este influenţată de ADH la nivelul
tubilor colectori
D)Este influenţată de aldosteron la
nivelul tubului contort proximal
697. Secreţia tubulară se realizează
: următoarea formulă cromozomială :
A)Din capilarele peritubulare în lumenul
tubular
B)La nivelul tubului contort distal şi
colector
C)Din capilarele glomerulare în lumenul
tubular
D)La nivelul tubului contort distal şi a
tubului colector
698. Reflexul de micţiune :
A)Este declanşat prin contracţia peretelui
vezical
B)Este declanşat prin aport lichidian
C)Este controlat vegetativ simpatic şi
parasimpatic
D)Are arcul reflex simpatic prin nervul
vag
699. Reflexul de micţiune :
A)Este inhibat prin sistemul nervos
parasimpatic şi sistemul nervos somatic
B)Are centrii medulari subordonaţi unor
centrii nervoşi corticali
C)Este inhibat prin sistemul nervos
simpatic
D)Este sub control voluntar pe toată
durata vieţii
700. Etapa I-a meiozei se finalizează
cu formarea de:
A)Spermatocitede primare
B)Spermatogonii
C)Spermatocitede secundare
D)Spermatide
701. Tubii seminiferi contorţi sunt
separaţi între ei prin:
A)Celule sustentaculare
B)Celule alungite de susţinere
C)Celule interstiţiale
D)Celule germinale
702. La reglarea funcţiei
spermatogenetice participă hormonul
:
A)STH
B)ACTH
C)LH
D)FSH
703. Testiculul coboară din
cavitatea abdominală până
A)La sfârşitul lunii a 7-a a vieţii
intrauterine
B)După naştere
C)În a 6-a lună a vieţii intrauterine
D)Înainte de luna a 7-a vietii intrauterine
704. Spermatozoizii se formează în
:
A)Prostată
B)Vezicula seminală
C)Epididim
D)Lobul testiculului
705. Spermatocitul primar conţine
A)46 cromozomi haploizi, n
B)23 cromozomi diploizi, 2n
C)23 cromozomi haploizi, n B)De la a 15-a zi a ciclului până la o
D)46 cromozomi diploizi, 2n nouă menstruaţie
706. Capul epididimul se află : C)2-3 zile
A)De-a lungul marginii posterioare, D)Până la a 14 - a zi a ciclului
superior 714. Ovocitul de ordinul primar
B)De-a lungul marginii posterioare, rezultă prin :
inferior A)Diviziunea meiotica a ovogoniei
C)De-a lungul marginii anteioare, B)Diviziunea unei celule din zona
superior medulară a ovarului
D)De-a lungul marginii anterioare, C)Formarea primului globul polar
inferior D)Diviziunea mitotică a ovogoniei
707. Prima celulă cu numărul 715. Ovulul :
haploid de cromozomi în A)Rezultă prin diviziunea meiotica a
spermatogeneză, este : ovogoniului
A)Spermatogonia B)Se formează în zona corticală a
B)Spermatozoidul ovarului
C)Spermatocitul secundar C)Formează corpul galben
D)Spermatocitul primar D)Ia naştere împreună cu al treilea corp
708. Diferenţierea sexuală a polar
individului apare 716. Care din următoarele glande
A)În primele trei luni ale vieţii intrauterine endocrine nu sunt localizate în
B)În urma diviziunii meiotice a ovocitelor cavitatea abdominală în timpul vieţii
C)În momentul formării oului intrauterine :
D)În momentul intrării în activitate a A)Timusul
gonadelor B)Corticosuprarenalele
709. FSH controlează : C)Pancreasul endocrin
A)Ovulaţia D)Medulosuprarenalele
B)Secreţia de prolactină 717. Funcţia spermatogenetică este
C)Creşterea foliculului ovarian reglată de :
D)Secreţia de progesteron A)Testosteron
710. Hormonul eliberator de B)FSH
gonadotropină este secretat de: C)LH
A)Epifiză D)FSH+LH
B)Hipotalamus 718. Secreţia de testosteron este
C)Hipofiză reglată de :
D)Gonade A)STH
711. Care este ordinea corectă a B)FSH
spermatogenezei: C)LH
A)Spermatogonie - spermatidă - D)FSH+LH
spermatozoid - spermatocit primar - 719. Ovocitul primar rezultă :
spermatocit secundar A)Prin diviziune meiotică
B)Spermatidă - spermatogonie - B)Din ovogonie
spermatocit primar- spermatocit C)Împreună cu al doilea corp polar
secundar - spermatozoid D)Prin diviziune mitotică
C)Spermatogonie - spermatidă - 720. În corpul galben se sintetizează
spermatocit primar -spermatocit următorii hormoni :
secundar -spermatozoid A)FSH
D)Spermatogonie - spermatocit primar - B)Progesteron şi estrogen
spermatocit secundar - spermatidă - C)LH
spermatozoid D)Numai progesteron
712. Tunica albuginee se găseşte în 721. Care este ordinea corectă a
jurul : ovogenezei :
A)Prostatei A)Ovocit primar - ovocit secundar -
B)Uterului ovogonie - ovul
C)Epididimulului B)Ovocit primar - ovul - ovocit secundar -
D)Testiculului ovogonie
713. Faza secretorie a ciclului C)Ovogonie - ovocit primar - ovocit
menstrual durează aproximativ : secundar - ovul
A)28 zile D)Ovogonie - ovul - ovocit primar - ovocit
secundar D)Persistenţa foliculului ovarian matur
722. Spermatozoidul conţine o 732. Spermatogeneza se desfasoară
enzimă localizată în : în :
A)Coadă A)Glanda interstitială a testiculului
B)Acrozom B)Prostată
C)Piesa intermediară C)Epididim
D)Flagel D)Tubii seminiferi
723. Sexul produsului de concepţie 733. Hormonii estrogeni stimulează
este determinat de : :
A)Ovul A)Ovogeneza
B)De hormonii gonadotropi B)Ovulaţia
C)Spermatozoid C)Îngroşarea mucoasei uterine
D)Ovul şi spermatozoid D)Spermatogeneza
724. Celulele interstiţiale din testicul 734. Corpul spermatozoidului
sintetizeaza : conţine :
A)FSH A)Nucleu celular
B)TSH B)Mitocondrii
C)LH C)ADN
D)Testosteron DAcrozomul
725. Celulele Leydig se află în : 735. Ovarul :
A)Ovar A)Este organ impar
B)Epididim B)Este un organ par
C)Testicul C)Este organ par
D)Prostată D)Este mic şi fuziforma
726. Canalul ejaculator continuă : 736. Epididimul :
A)Canalul epididimar A)Are funcţie endocrină şi exocrină
B)Canalul deferent B)Produce lichidul seminal
C)Canalele eferente C)Este locul unde se maturează
D)Tubul drept colector al testiculului spermatozoizii
727. Câţi spermatozoizi se formează D)Produce spermatozoizi
prin diviziunea şi evoluţia unui 737. Prostata:
spermatocit de ordinul I : A)Secretă un lichid alcalin
A)1 B)Este o glandă endocrină
B)4 C)Secretă estrogeni şi progesteroni
C)2 D)Secretă testosteron
D)Nici unul 738. Testiculul :
728. Ciclul menstrual normal A)Are numai funcţie endocrină
durează: B)Produce FSN si LH
A)15 zile C)Are funcţie exocrină şi endocrină
B)45 zile D)Produce testosteron şi prolactină
C)22 zile 739. Ovarul :
D)28 zile A)Are numai funcţie exocrină
729. Prostata este : B)Are numai funcţie endocrină
A)O glandă endocrină C)Produce FSH şi LH
B)O gonadă masculină D)Secretă estrogenul
C)O glandă unică anexă
D)O glandă mixtă
730. Progesteronul stimulează :
A)Ovulaţia
B)Modificarea secretorie a mucoasei
uterine
C)Spermatogeneza
D)Ovogeneza
731. Fecundarea ovulului este
urmată de :
A)Involuţia corpului galben
B)Ciclul menstrual
C)Persistenţa corpului galben
740. Canalele eferente din testicul : A)Gonadotropi
A)Se formeaza din lobulii testiculului B)Prolactină
B)Îşi au originea în porţiunea superioară C)Estrogeni
a testiculului D)Progesteron
C)Prin unire formează reţeaua 750. Capul spermatozoidului
testiculară conţine :
D)Se îndreaptă spre epididim A)Cili
741. Tubul drept din testicul : B)Flagel
A)Continuă tubii seminiferi contorţi C)O enzimă
B)Continuă canalele eferente D)Acrozom
C)Este un colector pentru tubii unui lobul 751. Celulele tubului seminifer
D)Este un colector pentru tubii a mai contort al testiculului sunt :
mulţi lobuli A)Celule musculare netede
742. Celulele interstiţiale : B)Celule producătoare de spermatozoizi
A)Contin celule germinale C)Celule interstiţiale
B)Separă lobulii între ei D)Celule de susţinere
C)Separă tubii seminiferi contorţi între ei 752. Trompa uterină se
D)Produc hormoni androgeni caracterizează prin :
743. Tubii seminiferi contorţi se A)Este căptuşită de ţesut epitelial
caracterizează prin : cilindric stratificat
A)Se colectează direct în tubul drept B)Este căptuşită de ţesut epitelial
B)Se află în lobulii testiculului cilindric simplu
C)Nu au membrană bazală C)Extremitatea dinspre uter are
D)Se colectează în canalele ejaculatoare numeroase fimbrii
744. Spermatocitul secundar : D)Extremitatea dinspre ovar are
A)Rezultă prin diviziune meiotică numeroase fimbrii
B)Are jumatate din numărul de 753. Corpul galben se
cromozomi caracterizează prin :
C)Rezultă prin diviziune mitotică A)Nu are secreţie hormonală
D)Se transformă direct în spermatozoizi B)Se formează în foliculii ovarieni în
745. Lichidul secretat de către evoluţie
vezicula seminală : C)Se formează din celulele epiteliul
A)Conţine spermatide folicular rămas în urma ovulaţiei
B)Se elimină în canalul ejaculator D)Secretă progesteron
C)Este mediu nutritiv pentru 754. În desfăşurarea normală a
spermatozoizi spermatogenezei participă :
D)Ajunge în canalul deferent A)Hormonii gonadotropi ai hipofizei
746. Prostata este străbătută de : anterioare
A)Canalul epididimar B)Prostata
B)Uretră C)Canalul ejaculator
C)Canalul deferent D)Testosteronul
D)Canalul ejaculator 755. În desfăşurarea normală a
747. Formula cromozomială de 23 ovogenezei participă :
cromozomi caracterizează : A)Glandele mamare
A)Ovocitul primar B)Tiroxina
B)Ovocitul secundar C)FSH
C)Ovulul D)LH
D)Ovogoniile 756. În spermatogeneză celulele
748. Trompele uterine sunt organe care se divid sunt :
care : A)Celulele de susţinere
A)Fac legătura între uter şi ovare B)Spermatocitul primar
B)Se inseră pe colul uterin C)Spermatocitul secundar
C)Conduc estrogenii şi progesteronul în D)Spermatida
uter 757. Celulele cu doi cromozomi
D)Conduc gameţii feminini de la ovare în sexuale sunt :
uter A)Spermatida
749. Corpul galben secretă : B)Ovocitul secundar
45
C)Ovocitul primar
D)Ovogoniile
758. Progesteronul este secretat de
: C)Spermatozoidul
A)Corticosuprarenală
B)Celulele corpului galben
C)Celulele foliculare mature
D)Medulosuprarenală
759. Hormonii estrogeni sunt
sintetizaţi :
A)De uter
B)De medulosuprarenală
C)În celulele foliculare în timpul
maturizarii foliculului
D)De celulele corpului galben
760. Formarea corpilor polari în
cursul ovogenezei are loc :
A)IâÎn momentul ovulaţei
B)În diviziunea ovogoniilor
C)În diviziunea ovocitului primar
D)În foliculii ovarieni primordiali
761. În structura glandei mamare
găsim:
A)Mamelon
B)Glande merocrine
C)Foliculi
D)Glande apocrine
762. Spermatida poate avea formula
cromozomială :
A)46 cromozomi
B)23 cromozomi
C)Diploidă
D)Haploidă
763. În ovar se sintetizează
următorii hormoni :
A)Progesteron
B)FSH
C)LH
D)Estrogeni
764. Canalele eferente ale testicului
: B)Organ par
A)Continuă reţeaua testiculară
B)Continuă epididimul
C)Se continuă cu epididimul
D)Continuă tubii drepti
765. Penisul este constituit din :
A)1 corp cavernos şi un corp spongios
B)2 corpi cavernoşi
C)1 corp cavernos
D)1 corp spongios
766. Sexul produsului de concepţie
este determinat de :
A)Gametul masculin
B)Ovul
C)Spermatozoid
D)Cromozomul sexual al ovulului
767. Care celule conţin numărul
complet de cromozomi :
A)Spermatocitele secundare
B)Spermatogoniile
D)Spermatocitele primare
768. Activitatea glandelor mamare
este controlată de :
A)Aldosteron
B)Estrogeni
C)Prolactină
D)Oxitocină
769. Care celule prezintă jumătate
din numărul de cromozomi :
A)Spermatogoniile
B)Spermatidele
C)Spermatocitu primar
D)Spermatocitul secundar
770. Gonadele au rolul de a
produce:
A)Lichid interstiţial
B)Hormonii gonadotropi
C)Hormonii sexuali
D)Gameţii
771. În lobul testicular se află :
A)Structuri foliculare
B)Celule gliale
C)Celule interstiţiale
D)Tubii seminiferi
772. Asupra uterului are efect :
A)Oxitocina
B)FSH-ul
C)Aldosteronul
D)Estrogenul
773. Din colesterol se sintetizează :
A)Tiroxina
B)Aldosteron
C)STH
D)Cortizol
774. Uterul este :
A)Organ piramidal
C)Organ impar
D)Organ în formă de pară
775. Testiculul :
A)Este localizat în scrot
B)La exterior este învelit de albuginee
C)Are funcţie endocrină şi exocrină
D)Este format din lobuli
776. Ţesutul interstiţial testicular :
A)Produce gameţii masculini
B)Secretă FSH si LH
C)Secretă hormonii androgeni prin
celulele interstiţiale
D)Se găseşte între tubii seminiferi
777. Ovarul :
A)Reprezintă gonada feminină
B)Este susţinut de ligamentul larg
46
C)Secretă FSH şi LH
D)Are funcţie endocrină şi exocrină
778. Ovogeneza:
A)Constă în secreţia de estrogeni
B)Constă în producerea de gameţi
feminini
C)Constă în secreţia de progesteron
D)Constă în producerea de ovule
779. Hormonii estrogeni:
A)Sunt sintetizaţi de către
medulosuprarenală
B)Sunt sintetizati de către foliculii
ovarieni
C)Sunt sintetizaţi şi de către
corticosuprarenală şi testicule
D)Sunt sintetizaţi de către adenohipofiză

Barem

47
48
49