TEXT PAG. 4-5.

1. Faringele nu este un viscer al gatului!! (acesta apartine de cap, deci este un viscer al
extremitatii cefalice);
2. Forma celulelor e legata de functia lor, iar dimensiunile in functie de specializare, varsta, etc.
NU INVERS!

Fig. 2. Hipocondrul drept: o parte din lobul hepatic drept;

Epigastru: O parte din colonul transvers, portiunea de mijloc a ficatului ( intre lobul hepatic drept si
lobul hepatic stang se poate observa acel segment mic si alb... care este ligamentul rotund, ce
provine din obliterarea venei ombilicale ) colecist, stomac;
Hipocondrul stang: stomac, splina, flexura colica stanga, o mica parte din lobul hepatic stang;
Abdomen lateral drept (flancul drept): colon ascendent si o parte din intestinul subtire, dar si o
mica parte din ficat;
Periombilical (mezogastru): colon transvers si o mare parte din intestinul subtire;
Abdomen lateral stang (flancul stang): colon descendent si o mica parte din intestinul subtire;
Inghinal drept (fosa iliaca dreapta): prima portiune a colonului ascendent;
Hipogastru: intestin subtire;
Inghinal stang (fosa iliaca stanga): o parte din intestinul subtire.
Fig. 4.

1. Ficatul are raport de inferioritate cu esofagul

2. Duodenul are raport de inferioritate cu canalul coledoc.
3. Mitrocondria contine ADN ( Acest organit este un depozit de material genetic extranuclear,
ADN-ul, care contine un numar de gene responsabile de sinteza enzimelor oxido-reducatoare).
Prin urmare, mitocondria are lor in metabolismul celular!

Fig. 6. , Fig. 7.

1. Colesterolul se gaseste doar la interiorul stratului hidrofob al fosfolipidelor;

2. Proteinele de pe fata externa si interna au structura filiforma;
3. Glicolipidele sunt atasate si de proteinele transmembranare si de cele externe;
4. Mitocondriile se afla si in zona activa a citoplasmei.

TEXT PAG.7
Nucleul are, de obicei, forma celulei, nu mereu!

Tabel pag. 7 Retineti faptul ca lizozomii au forma strict sferica, NU ovalara!!! Asa au luat in grile.
(De fapt, tot ceea ce scrie in corint e litera de lege).
Fig. 8. Iesirea ionilor de Ca din celula se face prin intermediul unei proteine transmembranare
transportoare; locul de conexiune se afla la mijlocul acestei proteine;

TEXT PAG 9. (Una dintre cele mai semnificative greseli din acest manual; am gasit aceasta
informatie in aproximativ 8 grile, in 7 din acestea au luat pompele drept TRANSPORT ACTIV
PRIMAR, nu secundar.)

Pompele reprezinta un tip de transport primar!

Fig. 9.
1. Durata PA neuron = Durata PA fibra musculara neteda de la nivelul antrului piloric (5 ms).
2. Amplitudinea PA neuron este pozitiva (+40mV)
3. Amplitudinea PA celulei miocardice ventriculare este usor pozitiva.
4. Amplitudinea PA fibrei musculare netede de la nivelul antrului piloric este negativa.
5. Timpul de actiune al PA in celula miocardica ventriculara este mai mare sau egal cu 200 ms
(intr-o grila am gasit si mai mic de 200 ms).
6. Diferenta dintre potentialiul de repaus minim si amplitudinea potentialului de actiune de la
nivelul neuronului este de 120 mV. (80mV+40mV=120)
COMPLETARI TABEL PAG. 11

1. Tesutul epitelial pavimentos stratificat nekeratinizat se gaseste si la nivelul mucoasei

vaginale.
2. Epiteliul columnar de nivelul receptorului olfactiv este pseudostratificat.
3. Tesutul conjunctiv lax se gaseste si in hipoderm;
4. Tesutul cartilaginos este avascular;
5. Cartiljul hialin se gaseste si la nivelul cartilajului de crestere (metafizar).
6. Tesutul muscular striat de tip cardiac este uninucleat.
7. Nevroglia este diferita de CELULA NERVOASA!!! (Nu confundati!)

TEXT PAG. 13.

Sistemul nervos are rol in reglarea musculaturii si a glandelor secretorii, nu asupra metabolismului
(doar indirect prin intermediul sistemului endocrin asupra acestuia).

Fig. 11.

Neuronii care pornesc din ganglionii spinali sunt pseudounipolari.

Aici se observa:
1. Atat axonul, cat si dendrita sunt mielinizate;
2. Colaterala axonica este mielinizata și poate sa faca sinapsa (acest lucru se pate observa la
desenul de la pagina 16)
TEXT PAG. 14.

 Neuronii se pot clasifica in intercalari, nu nervii!!!

 ”Majoritatea neuronilor au dendrite ” (text partea dreapta sus) cu exceptia celor unipolari
(celulele cu conuri si bastoase) care au o prelungire axonica!
 Butonul terminal contine: vezicule cu mediator chimic, mitocondrii si neurofibrile!!! Nu contine
ribozomi!!!

TEXT PAG. 17.

Rene Descartes a fost matematician si filosof, nu chimist sau altceva!!! (Am gasit grila, nu glumesc).
Fig. 15.

1. Mediatorul chimic trece in fanta sinaptica prin exocitoza;

2. Mediatorul chimic poate sa ajunga din fanta sinaptica la membrana postsinaptica unde se
leaga de un receptor din structura acesteia determinand un raspuns celular.
Fig. 16.

1. Se observa teaca de mielina prezenta la nivelul dendritelor si a axonului (desenata cu

albastru);
2. Neuronul intercalar este multipolar avand o forma stelata!

TEXT PAG. 18.

Efectorii sunt reprezentati de muschii striati, muschii netezi si glandele exocrine! (nu endocrine...
desi, exista o exceptie: medulosuprarenala, dar aceasta este considerata in acest un caz ganglion
fara prelungiri). In realitate, lucrurile stau altfel, exista multe argumente contra acestei afirmatii din
manual, insa trebuie retinut exact asa.

TEXT PAG. 19.

 Coada de cal este formata din filum terminale si nervii lombari si sacrali! Conul nu
apartine de aceasta.
 In grosimea celei de-a treia foite meningeale (pia mater) se afla doar vase arteriale! Nu se
mentioneaza si cele venoase!
 Longitudinal, substanta cenusie se afla dispusa sub forma de coloane;
 Transversal, substanta cenusie se afla dispusa sub forma de coarne.
 Substanta reticulata este formata din neuroni dispusi in retea, deci are pericarioni; de
asemenea, se afla de-a lungul intregii maduve, fiind dispusa de-a lungul canalului
ependimar. (canal forma de nevroglii).
Fig. 18.

1. Corpul vertebral are la interior tesut osos spongios.

2. Si la nivelul arcului vertebral se gaseste tesut osos spongios.
3. Trunchiul nervului spinal este invelit de dura mater si de arahnoida.
4. Trunchiul nervului spinal trece anterior de pediculul vetrebral.
5. In canalul rahidian exista tesut adipos cu rol in protejarea maduvei.

Fig. 19.

Tin neaparat sa evidentiez localizarea comisurii albe anterioare a maduvei spinarii... (unde este
incercuit); in grile apar intrebari, dar in manual nu apare pe nicaieri (sau nu am vazut eu).
Fig. 20.

1. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la picior (fasciculul gracilis, fiindca cuneatul nu

ajunge acolo) se proiecteaza medial la nivelul emisferelor cerebrale.
2. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la mana (fasciculul cuneat) se proiecteaza lateral la
nivelul emisferelor cerebrale.
3. Sensibilitatea termica si dureroasa de la picior (STL) se proiecteaza medial la nivelul
emisferelor cerebrale.
4. Sensibilitatea termica si dureroasa de la mana (STL) se proiecteaza lateral la nivelul
emisferelor cerebrale.

TEXT PAG. 22.

Faciculul piramidal incrusisat (75% din fasc. piramidal) este mai gros decat cel direct (25% din fasc.
piramidal.)
Fig. 21.

1. Fasciculul piramidal incrucisat are decusatia la nivelul bulbului (decusatie piramidala).

2. Fasciculul piramidal direct are decusatia la nivelul maduvei spinarii.
3. Fasciculul rubrospinal se incruciseaza la nivelul mezencefalului.

Fig. 22.

Tot ce va pot spune aici este sa memorati vizual acest desen! Eu l-am desenat de vreo cateva ori ca
sa-l pot retine. Trebuie sa stiti localizarea fiecarui fascicul, dar si raporturile dintre acestea...
Va inserez aici si alta imagine care pe mine m-a ajutat:
Fig. 23.

Observam aici urmatoarele:

1. Doar tibia se articuleaza cu rotula, nu si fibula.

2. Reflexul miotatic se manifesta printr-o extensie.
3. Ligamentul rotulian se insera pe tibie.
Fig. 24.

1. Bicepsul are insertia pe radius si doua origini pe procesul coracoid al omoplatului si pe

un tubercul situat deasupra cavitatii glenoidale a scapulei.
2. Tricepsul are insertia pe ulna si trei origini, dintre care una se prinde pe omoplat.
3. Reflexele nociceptive se manifesta prin flexarea membrului respectiv.

Aici se observa care este procesul coracoid

si care este cavitatea glenoida .

TEXT PAG. 25.

  Reflexele vegetative sunt polisinaptice, precum si reflexul de mers si cele nociceptive!
 In maduva spinarii se inchid doar reflexe cardioacceleratoare! NU si cardioinhibitoare!
De asemenea am intalnit prin carti si o grila din lucrarea practica de la pagina aceasta, care ne
prezinta legile lui Pfluger. Chiar daca nu intra in programa, am considerat ca nu e rau daca le retin si
pe acestea (Am folosit o metoda invatata de la doamna profesoara, asadar, tin sa-i multumesc pentru
tot pe aceasta cale):

„LUSIG”

 L = LOCALIZARE (flexia labei piciorului);

 U = UNILATERALITATE (flexia intregului membru);
 S = SIMETRIE (flexia ambelor membre);
 I = IRADIERE (flexia tuturor extremitatilor);
 G = GENERALIZARE (convulsii generalizate la nivelul membrelor si trunchiului).

Fig. 25.
 1. Fibrele motorii ale trigemenului sunt mai subtiri decat cele senzitive (logic, avem 2 ramuri
senzitive si una mixta, normal ca fibrele senzitive sunt mai numeroase decat cele motorii); de
asemenea, fibrele motorii sunt dispuse medial fata de cele senzitive (deci au raport de
lateralitate cu acestea).
2. Trigemenii sunt delimitati lateral de catre pedunculii cerebelosi mijlocii.
3. La nivelul santului bulbopontin, dinspre medial spre lateral avem originile aparente ale
nervilor abducens, nervilor faciali si nervilor vestibulocohleari (acusticovestibulari).
4. Nervii abuducens au raport de inferioritate cu piramidele bulbare.
5. La nivelul santului retroolivar, dinspre superior spre inferior se gasesc originile aparente
ale nervilor glosofaringieni, vagi si accesori. (Retine raporturile dintre acestia; spre exemplu:
Nervul vag are raport de superioritate cu nervul glosofaringian si raport de inferioritate cu
nervul accesor). Acesti nervi delimiteaza lateral olivele bulbare.
6. OBSERVATIE: Daca in grile se vorbeste despre nervii cranieni, nu uitati ca nervul spinal
este accesorul!!!
7. La nivelul santului preolivar se dispune originea aparenta a nervului hipoglos (care are fibre
numeroase si delimiteaza lateral piramidele bulbare).

Am sa va inserez aici si o imagnie unde vreau sa evidentiez originea aparenta a nervului trohlear
(asa-zisul nerv patetic :)) ) - sub lama cvadrigemina.

Fig. 26.
Se observa:

1. O cavitate pneumatica in osul frontal (sinusul frontal).

2. O formatiune inelara cartilaginoasa prinsa de osul frontal - aici muschiul oblic superior isi
schimba directia; acesta se insera pe sclerotica profund fata de muschiul drept superior.
3. Muschiul oblic inferior se insera superficial fata de muschiul drept inferior.
4. Nervul optic este ”infasurat” in muschi care prezinta la nivelul foramenului optic o
formatiune tendinoasa circulara (inelul tendinos al lui Zinn).
5. Muschiul drept intern se insera pe fata mediala a scleroticii, iar cel extern pe fata laterala.

Fig. 27
 1. In primul rand, aici observam localizarea ganglionului trigeminal (Gasser) la baza craniului,
deasupra articulatiei temporo-mandibulare.
2. Articulatia temporo-mandibulara se afla anterior de conductul auditiv extern.
3. Se observa un orificiu in dreptul celui de-al doilea premolar inferior - fosa mentoniera (prin
care trece o ramificatie din ramura mandibulara trigeminala).

Acum despre ramurile nervului:

 Ramura oftalmica (senzitiva) se distribuie la: muschiul frontal, glanda lacrimala, 1/2 sclerotica
superioara, musculatura din partea superioara a fetei, regiunea anterioara a mucoasei nazale;
 Ramura maxilara (senzitiva) se distribuie la: musculatura extrinseca a ochiului, 1/2 inferioara
a scleroticii, musculatura din partea mijlocie a fetei, dintii superiori, regiunea posterioara a
mucoasei nazale;
 Ramura mandibulara (mixta) se distribuie la musculatura din partea inferioara a fetei, limba,
dintii inferiori (Asupra musculaturii se ramifica atat ramurile senzitive, cat si ramurile motorii
care intervin in reflexul masticator - asa se deduce din acest manual, in realitate, este foarte
probabil ca doar ramura mandibulara sa prezinte fibre propioceptive pentru muschii
masticatori).
Fig. 28
Observam urmatoarele:

1. Se gaseste tesut adipos la nivelul zonelor temporale si frontale.

2. Nervul facial se distribuie la muschiul orbicular (acesta inchide pleoapa, in timp ce
ridicatorul pleoapei - inervat de oculomotor - o deschide ).
3. Facialul se distribuie si in partea anterioara a zonei cervicale.
4. Se observa aponevroza epicraniala (galea aponeurotica) care acopera oasele parietale
(acestea nu au muschi).
5. Se observa insertia sternocleidomastoidianului pe mastoida (fata laterala a acesteia).

Fig. 29
 1. Nervul glosofaringian se distribuie la nivelul arterei carotide (aici se gasesc chemoreceptorii
care intervin in reglarea respiratiei).
2. Treimea superioara a esofagului are musculatura striata.

Fig. 30

1. Nervul vag se distribuie si la tegumentul pavilionului urechii.

2. Vagul trece lateral de carotida dreapta si medial de carotida si jugulara stanga.
3. Vagul trece deasupra carjei aortice.
4. Vagul inerveaza doar lobul superior și pe cel mijlociu al plamanului stang si lobul
superior al plamanului drept. (cel putin, asa se vede in acest desen)
5. Fig. 31
  Ramurile accesorului care se distribuie la muschiul trapez trec profund de
sternocleidomastoidian.

Fig. 32

1. Lobii floculonodulari sunt situati anterior fata de neocerebel;

2. Lobii anteriori (paleocerebelul) sunt situati superior fata de arhicerebel.

Fig.33
 1. Anterior de hipofiza si de puntea lui Varolio se gaseste sinusul sfenoidal.
2. Hipotalamusul se afla inferior si anterior de talamus.
3. Corpul calos se afla superior de talamus si epifiza.
4. Intre cerebel si emisferele cerebrale se observa sinusul drept (acel triunghi albastru).

Am sa inserez aici o imagine care pe mine m-a ajutat sa inteleg mai bine structura fetei bazale
a emisferelor cerebrale:
Fig. 36

1. Prin intermediul orificiului interventricular (Monro) ventriculul cerebral (1 sau 2) se deschide la

nivelul ventriculului 3.
2. La nivelul ventriculului 3 se deschid trei orificii (cele interventriculare) si apeductul
mezencefalic (Sylvius).
3. Ventriculul 4 (delimitat de bulb, punte si cerebel) se continua la nivel medular cu canalul
ependimar.
4. Ventriculele contin lichid cefalorahidian.
Fig. 37

1. Se observa conexiunea dintre tracturile olfactive si hipocamp.

2. Corpul calos este dispus superior de fornix.

TEXT PAG. 31
Reflexele conditionate = APDR (asociere, precesiune, dominanta, repetare)!!!
Fig. 39

Foarte important in aceasta imagine este sesizarea faptului ca la nivelul contactului nervilor cu
medulosuprarenala (MSR) se elibereaza acetilcolina , MSR fiind considerata un ganglion fara
prelungiri.
Despre tabelul de la pagina 35 trebuie sa va spun ca pentru admiterea la UMFCD trebuie sa
faceti diferenta dintre ”creste” si ”stimuleaza”; dintre ”scade” si ”inhiba”!!!
De asemenea, chiar daca in text ni se spune ca unele organe nu prezinta inervatie PS, in grile
trebuie sa luati efectele din tabel ca si corecte!

Fig. 41

Legenda:
 Linia continua = fibre preganglionare;
 Linia continua = fibre postganglionare (dupa ce fac sinapsa la nivelul ganglionilor);
 Rosu = SNVS;
 Albastru = SNVPV;
 M.S. = maduva spinarii.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC

  M.S. T1-T4 = fibre pregg. - ggl. laterovertebral - fibre postggl. :

-m. intrinseci ochi;

-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare;
-plamani;
-inima.

 M.S. T5-T9 = fibe preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre postggl. :

-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire.
EXCEPTIE: M.S. T5-T9 = fibre preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre
preggl. - MSR (ggl. intramural);

 M.S. T10-T11 = fibre preggl - ggl. laterovertebrali - ggl. celiac (pentru rinichi) sau ggl.
mezenteric superior - fibre postggl. :

-rinichi;
-intestin subtire;
-intestin gros.

Observatie! Fibrele care inerveaza rinichiul fac sinapsa in ggl. celiac, dar apartin micului nerv
splahnic.

 M.S. L1-L2 = fibre preggl. - ggl, laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. mezenteric inferior - fibre
postggl. :

-rect;
-colon;
-vezica urinara;
-organe genitale.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

  Nucleii vegetativi ai oculomotorului, facialului, glosofaringianului = fibre preggl. - ggl.
juxtavisceral - fibre postggl. :

-m. intrinseci ochi;

-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare.

 Nucleul vegetativ al vagului = fibre preggl. - ggl intramurali:

-inima;
-plamani;
-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire;
-intestin gros;
-rinichi.

 M.S. S2-S4 = fibre preggl. - ggl. intramurali:

-rect;
-colon sigmoid;
-vezia urinara;
-organe genitale.

TEXT PAG. 38
”Segmentul periferic (receptorul) este o formatiune specializata, care poate percepe o anumita forma
de energie...”!!! Nu orice forma de energie! Nu toate formele de energie!!! Atentie!
Fig. 42
Un desen destul de ambiguu, din care nu stii ce sa mai interpretezi fiindca este in contradictie cu
unele grile care considera ca hipodermul nu are terminatii nervoase libere, desi acestea trec prin el.
Cred ca in grile se ia asa fiindca dupa textul incomplet din manual, aceste TNL doar trec prin stratul
de adipocite, dar nu se si distribuie la nivelul lor.

De aici observam urmatoarele:

1. Muschiul erector al firului de par nu se insera perpendicular pe stratul papilar al dermului,

ci oblic.
2. Corpusculii Ruffini sunt distribuiti pe langa glomerulii glandelor sudoripare.
3. Glandele sebacee se distribuie in jurul firului de par, nu la baza acestuia, ci inspre dermul
papilar.
4. Corpusculii Vater-Pacini au un aspect ovalar cu discuri concentice la interior.
Fig. 43

Din acest desen este foarte important sa stiti cum se distribuie fibrele nervoase la nivelul fusului
muscular, asadar:

 FIbrele senzitive in floare se distribuie la periferia fibrelor cu lant nuclear (sau spre periferia,
in portiunea intermediara a acestora - asa am gasit in unele grile, iarasi, o intreaga
controversa);
 Fibrele senzitive anulospirale se distribuie la nivelul sacului fibrelor cu sac nuclear;
 Fibrele motorii gamma se distribuie la nivelul fibrelor intrafusale cu lant nuclear, la periferia
acestora.

De asemenea, putem observa ca nucleii fibrelor cu lant nuclear sunt ovalari, alungiti, iar cei din
fibrele cu sac nuclear sunt rotunzi.

TEXT PAG. 41
Mecanismul sensibilitatii kinestezice presupune contractia fibrelor extrafusale care automat
determina si contractia fibrelor intrafusale astfel incat sensiblitatea kinestezica sa fie condusa
la centrii superiori care vor regla prin intermediul componentei motorii contractia musculara
astfel incat sa se evite rupturi sau intinderi musculare.
Fig. 44

1. STL si STA se unesc inainte sa ajunga la nivelul bulbului, sensibilitatea condusa de acestea
se proiecteaza lateral pe cortex.
2. Lemniscul medial este mai gros decat STL si STA.
3. Lemniscul medial se proiecteaza tot lateral pe scoarta cerebrala.
Fig. 45

1. Celulele mitrale sunt multipolare si au forma stelata;

2. La interiorul etmoidului se gaseste tesut osos spongios;
3. Neuronii bipolari sunt fusiformi;
4. Epitelilul columnar este pseudostratificat (nucleii celulelor sunt dispusi la inaltimi diferite,
dand impresia de mai multe straturi).
5. Nu confundati mucoasa nazala cu cea olfactiva!!! Mucoasa nazala este reprezentata strict
de stratul de mucus, in timp ce cea olfactiva este alcatuita si din epiteliul columnar si celulele
bipolare.
6. Dendrita neuronului bipolar prezinta cili la capatul terminal.

TEXT PAG. 42
Un nerv olfactiv este alcatuit din 10-20 de axoni ai celulelor bipolare!
Fig. 43

 Papila circumvalata e alcatuita din straturi concentrice.

 Celulele de sustinere dintre mugurii gustativi sunt pavimentoase.
 Cilul gustativ e echivalent cu microvilul in acest caz.
 Receptorul gustativ este mugurele!!! Nu papila, nu cilul, nu protoneuronul!
 Fata dorsala a limbii prezinta papilele gustative!!! Uitati aici o imagine care ilustreaza mai
bine ceea ce vreau sa spun:
TEXT PAG.43
 Deutoneuronii analizatorului gustativ se incruciseaza inainte sa ajunga la talamus.
 Au fost identificati cel putin 13 receptori chimici in celulele gustative.
 ”Substantele chimice se leaga de molecule proteice receptoare...” (PROTEICE!!! nu glucidice,
lipidice, etc)

TEXT PAG. 44
 Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator.
 Globul ocular are aproximativ forma sferica. Atentie la aceste exprimari!
 Artera intra, nervul optic iese!!!!
 Pupila nu face parte din mediile refringente.

Fig. 48

 Tendoanele muschiului drept superior si muschiului drept inferior se insera pe sclerotica

in dreptul orei serrata.
Fig. 49

Aici este foarte important sa stiti ordinea straturilor si conexiunile sinaptice dintre acestea, precum
si tipul sinapselor.

1. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele amacrine - celule unipolare (sianpsa

axosomatica);
2. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele bipolare (sinapsa axodendritica)
3. Celulele orizontale fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase (sinapsa axodendritica);
4. Membrana limitanta interna, fibrele nervului optic, membrana limitanta externa si stratul
pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la numar).
5. Lumina strabate toate straturile retinei pana ajunge la celulele receptoare, unde este
transformata in potential receptor si este transmis succesiv celorlalte straturi retiniene
in ordinea: bastonase-conuri-orizontale-bipolare-amacrine-multipolare-fibrele nervului
optic.

TEXT PAG. 46
Sinapsa celulelor orizontale cu celulele receptoare este o sinapsa chimica neuroneuronala.

TEXT PAG. 47
 8% din populatia masculina sufera de daltonism!!! (nu din populatia lumii, nu din populatia
feminina).
 Aria vizuala se intinde mai ales pe fata mediala a lobilor occipitali, deci nu numai aici, ci si pe
fata laterala a acestora, dar in special pe fata mediala.
 Aria vizuala primara ocupa regiunea POSTERIOARA a lobului occipital.
Fig. 51

Observam urmatoarele:

1. Din tracturile optice se desprind niste colaterale care ajung la coliculul superior din
mezencefal, dar acest nivel nu reprezinta o statie sinaptica pentru calea optica.
2. Radiatiile optice sunt eferentele care pornesc din corpii geniculati laterali si ajung la lobul
occipital! Radiatiile optice nu sunt razele de lumina!!!

Pentu Fig. 52 va voi atasa o schema:

Asadar, potentialul receptor care provine din lumina receptionata din:

 campul vizual drept va se va transmite atat prin tractul optic stang, cat si prin cel drept;
 campul vizual stang se va transmite atat prin tractul optic drept, cat si prin cel stang;
 campul monocular stang al ochiului stang se va transmite prin tractul optic drept;
 campul monocular drept al ochiului stang se va transmite prin tractul optic stang;
 campul monocular stang al ochiului drept se va transmite prin tractul optic drept;
 campul monocular drept al ochiului drept se va transmite prin tractul optic stang.

TEXT PAG. 49
1. Analizatorul vestibular are legatura doar cu urechea interna!
2. Muschii ciocanelului si al scaritei regleaza intensitatea undei sonore!

Fig. 53
 1. Se gasete tesut adipos la interiorul pavilionului urechii.
2. Vestibularul este situat superior de cohlear, deci are raport de inferioritate cu acesta.
3. Nervul cohlear este mai gros decat vestibularul.
4. Fereastra ovala este situata superior de cea rotunda.

Fig. 54
 1. Dendritele protoneuronului strabat lama osoasa ca sa ajunga la celulele receptoare.
2. Ganglionul Corti se afla in columela.
3. Se gaseste tesut pavimentos la nivelul rampei timpanice, vestibulare dar si la nivelul canalului
cohlear.
4. Celulele ciliate (receptoare) sunt piriforme.
5. Celulele de sustinere sunt cubice.

Pentru proprietatile fundamentale al undelor sonore va sugerez sa va faceti niste acronime ca sa nu

le incurcati. (de exemplu: IF , IA, VAS)

Fig. 55
Esential din aceasta imagine este sa realizatii faptul ca auzul este un simt care se proiecteaza
bilateral la nivelul emisferelor.

Incerc sa va explic putin traseul acestor neuroni:

1. Protoneuronii fac sinapsa la nivelul nucleilor cohleari ventral si dorsal din punte.
2. Deutoneuroii care pornesc din nucleul cohlear ventral se incruciseaza si ajung la nivelul
nucleului corpului trapezoidal (acela de langa linia unde scrie 6) si fac sinapsa acolo. Al treilea
neuron care porneste de la nivelul acesta, ajunge la coliculul inferior unde face sinapsa.
Ulterior sinapsand la nivelul corpului geniculat medial si proiectandu-se lateral pe emisfere.
3. Deutoneuronii care pornesc din nucleul cohlear dorsal: unul se incruciseaza si strabate nucleul
corpului trapezoidal fara sa faca sinapsa, ulterior avand acelasi traseu precum cel descris mai
sus; iar celalalt ajunge direct la coliculul inferior si apoi la corpul geniculat medial de aceeasi
parte, proiectandu-se lateral pe emisfera. Desi pe desen apare, in grile nu se considera
neuronul de la nivelul nucleului corpului trapezoidal! Deci al treilea neuron al caii
acustice este cel de la nivelul coliculului inferior.