ANALIZATORI

SINTEZE:

- Structuri morfofunctionale complexe; - Analizeaza actiunea cantitativa si calitativa a stimulilor: -receptie; - conducere pe cai senzitive; - transformare in senzatii constiente in cortexul cerebral; - Componente : 3 segmente: 1) Segmentul periferic = Receptor: *structura specializata in perceperea stimulilor( o forma de energie din mediul extern sau intern ) si transformarea lor in influxuri nervoase; 2. Segmentul intermediar= de conducere: * cai de conducere nervoase senzitive, a stimulilor sub forma de impulsuri de la receptor la cortexul cerebral; * caile pot fi : a. Directe: - sinapse putine; - conducere rapida; - proiectie in arii corticale specifice; b. Indirecte: - reprezentate prin S.R.A.A. - multisinaptice; - conducere lenta; - proiectie corticala difuza, nespecifica; 3. Segmentul central: * arie corticala unde se proiecteaza calea de conducere; * aici stimulii sunt transformati in senzatii specifice, constiente;

I ANALIZATORUL CUTANAT:
Organul de simt care adaposteste receptorii=PIELEA: -Cel mai mare camp receptor al organismului - contine terminatii nervoase ale analizatorului cutanat( tactile, termice, dureroase, presionale , vibratorii; - invelis protector si sensibil; - la nivelul orificiilor naturale se continua cu mucoase; - formata din 3 straturi: 1. Epidermul: - epiteliu pluristratificat, cheratinizat; - 2 zone : * stratul germinativ : profund ; celulele se divid permanent; * stratul cornos : superficial; celulele mor si se descuameaza; - avascular; - se hraneste prin difuziune si osmoza din lichidul intercelular; - contine receptori tactili si durerosi reprezentati prin terminatii nervoase liber

2. Dermul: - structura conjunctiva densa; - 2 straturi; * papilar: - spre epiderm; - prezinta niste ridicaturi tronconice = papile dermice, mai evidente pe suprafata degetelor formand proeminente = creste papilare; - imprimarea crestelor papilare constituie amprentele , utilizate in medicina legala si criminalistica; * stratul reticular; - spre hipoderm; - format din fibre de colagen si elastice dispuse in fascicule; - contine celule relativ putine; - dermul contine: - vase de sange si limfatice; - fire de par; - canalele glandelor sudoripare; - receptori cutanati; 3. Hipodermul: - tesut conjunctiv lax , cu multe celule adipoase; - contine: - vase de sange si limfatice; - bulbii firului de par; - glomerulii glandelor sudoripare; - corpusculi senzitivi; RECEPTORII CUTANATI; - sunt reprezentati prin terminatii nervoase; a) libere; - arborizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali; - localizate printre celule; - unele se termina sub forma unui cosulet formand discurile Merkel , tactile; b. incapsulate; - varfurile terminatiilor sunt infasurate in teci conjunctive = corpusculi senzitivi; - localizati in derm si hipoderm; -principalele tipuri de receptori cutanati: a. tactili: - sunt mecanoreceptori; - sunt stimulati de deformari mecanice; - mai numerosi in epiderm si derm in tegumentul fara par; - asigura generarea senzatiilor tactile ( cei din epiderm si dermul superior) , presionale si vibratorii ( cei din profunzimea dermului ) b. termici: - terminatii nervoase libere; - amielinice; - sunt de 2 categorii : * pentru rece - mai numerosi : corpusculii Krause;

* pentru cald - mai putini: corpusculii Ruffini; c. durerosi = algoreceptori: - terminatii nervoase libere , in general; - toti receptorii cutanati stimulati excesiv de factori mecanici , fizici , chimici , biologici, pot genera senzatii dureroase; - se adapteaza foarte putin sau deloc; - daca stimulul persista poate determina cresterea senzatiei in intensitate; TABEL RECAPITULATIV: STRAT PIELE DENUMIRE RECEPTOR TIP CARACTERISTICI 1. Epiderm term. nerv. libere; tactile; discuri Merkel tactile; stimulati de atingeri puternice; 2a. Derm superior discuri Merkel tactilli corpusculii Meissner tactili receptioneaza atingeri fine; 2b. Derm profund corpusculii Rufini presionali si cald; corpusculii Krause tactili si rece; term. nerv. libere atingere si presiune; 3. Hipoderm corpusculii Ruffini pentru cald '' '' Vater - Pacini tactili( vibratii) cei mai mari ; se adapteaza rapid; '' '' Golgi- Matzzoni '' '' varietate a corpusculilor V-P mai mici in pulpa degetelor; Campul receptor si acuitatea senzoriala la nivelul pielii: - reprezinta aria cutanata care , stimulata , determina descarcari la nivelul unui neuron - suprafata este invers proportionala cu densitatea receptorilor; Acuitatea senzoriala: - se masoara prin distanta minima de percepere a 2 puncte apropiate simultan , percepandu-se atngerea fiecaruia; - Ex. 2 mm. la varful limbii , cea mai mare acuitate; 5o mm. pe toracele posterior , cea mai mica acuitate; - CALEA DE CONDUCERE A ANALIZATORULUI CUTANAT: - SEGMENTUL CENTRAL !! SAU STUDIAT LA ''MADUVA SPINARII''

II. ANALIZATORUL OLFACTIV:

-Simt slab dezvoltat la om; -Rol: - depistarea in aer a unor substante odorante , eventual nocive; - in aprecierea calitatii alimentelor; - declansarea si stimularea secretiilor digestive; RECEPTORII: - chemoreceptori; - reprezentati prin neuroni olfactivi: * bipolari; * au o dendrita scurta si groasa , ce se termina cu buton olfactiv; * butonii olfactivi prezinta 5-12 cili olfactivi; - constituie mucoasa olfactiva: 2-3 cm.2 din partea postero- superioara a mucoasei nazala; ( in zona cornetului nazal superior) CALEA OLFACTIVA: -de la polul bazal al neuronilor pornesc axonii ( neuronul olfactiv este protoneuronul); - axonii se grupeaza cate 10-12 formand nervii olfactivi; - acestia strabat lama ciuruita a osului etmoid; - fac sinapsa cu deutoneuronul (celule mitrale) in bulbul olfactiv; - axonii deutoneuronului formeaza tractul olfactiv; SEGMENTUL CENTRAL: - reprezentat prin girusul hipocampic si nucleul amigdalian din paleocortex, pe fata mediana interna a lobului temporal; ** Analizatorul olfactiv nu are legatura cu talamusul; -Formarea senzatiilor : conditii: - substanta odoranta ( stimulul0 sa fie volatila , de o anumita concentratie; - omul distinge pana la 10.000 mirosuri diferite , din care 50 mirosuri primare,care , prin combinare in proportii diferite dau senzatii olfactive variate; - daca concentratia este mica , trebuie inspirat profund sau scurt si repetat; - acuitatea olfactiva variaza in functie de substanta; - acuitatea este invers proportionala cu concentratia substantei odorante; - sensibilitate foarte mare pentru mercptan9 derivat organic al sulfului):1. 10 la -10 mg./m3 aer;

ANALIZATORUL GUSTATIV:
Rol; - informeaza despre calitatea alimentelor; - intervine in declansarea si stimularea secretiilor digestive: 1. RECEPTORUL: - Chemoreceptor; - reprezentati prin muguri guststivi formati din: * celule senzoriale: - au microvil la polul apical; - la polul bazal vin terminatii nervoase ale nervilor:VII,IX,X; * celule de sustinere; * spre suprafata prezinta un por gustativ; * forma ovoida; * localizati in ridicaturi de la nivelul limbii = Papile gustative,care sunt de mai multe tipuri. dupa forma lor: - caliciforme = circumvalate; - fungiforme; - foliate; - filiforme - lipsite de muguri gustativi; 2. CALEA DE CONDUCERE: * protoneuronul(N1) in ganglionii senzitivi de pe traseul nervilor VII ,IX , X; * deutoneuronul(N2) in nucleul solityar din bulb; - axonii lui N2 se incruciseaza in bulbsi fac sinapsa cu N3; * al treilea neuron( N3 ) in talamus; 3. SEGMENTUL CENTRAL: * aria gustativa situata in partea inferioara a girusului postcentral; Functionare: - stimul : substante sapide; - modul de actiune incomplet cunoscut; - exista probabil 13 receptori chimici , cunoscuti pana acum , in celulele gustative; - receptorii pot fi stimulati de 2 sau mai multi stimuli gustativi; - cand stimulul ia contact cu celulele receptoare are loc depolarizarea si aparitia potentialului de receptor astfel: - se leaga substantele chimice cu receptorii proteici din membrana; - se deschid la nivelul membranei microvilului canalele ionice; - ionii de Na+ patrund si determina depolarizare; - se cunosc 4 senztii primare gustative:- acru; - sarat; - dulce; - amar; - la nivelul limbii mugurii gustativi sunt dispusi astfel incat delimiteaza zone specifice unui tip de gust fundamental: - dulce - varful limbii; - amar - baza limbii; - acru - partile laterale ale limbii; - sarat - partea anterioara a limbii lateral si varf;

Pragul sensibilitatii = concentratia cea mai mica ( slaba) care determina senzatia - depinde de tipul de substanta sapida: - mai ridicat pentru dulce(1gr/l zahar;); - mai scazut pentru amar:ex chinina 0,005gr/l; ***Degustatorii de vinuri pot deosebi peste 300 gusturi;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:
Informeaza despre: - pozitia in spatiu a corpului si a segmentelor sale; - gradul de contractie al muschilor; Participa la informare receptorii : - nespecifici: vestibulari, vizuali , cutanati; - specifici: proprioceptorii localizati la nivelul sistemului locomotor(muschi, tendoane, articulatii, periost , ligamente, aponevroze); 1. RECEPTORII KINESTYEZICI: a. corpusculii Vater-Pacini, la fel cu cei din piele, localizati in periost si articulatii; b. terminatii nervoase libere; - ramificate in capsulele articulare; - transmit sensibilitatea dureroasa de la articulatii; c. corpusculii neurotendinosi Golgi: - formati din 1-3 fibre nervoase; - sunt stimulati de intinderi puternice ale tendoanelor; - situati la jonctiunea muschi-tendon; - masoara tensiunea din tendoane; - previn contractiile musculare excesive ca si alungirea exagerata a muschiului; d. Fusuri neuromusculare: - formate din 5-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale; - delimitate de o capsula conjunctiva; - dispuse paralel cu fibrele musculare normale = fibre extrafusale; - capetele fusului sunt contractile; - portiunea centrala necontra ctila cu multi nuclei:- fibre cu sac nuclear; - fibre cu lant nuclear; - locallizte printre fibrele musculare extrafusale; - stimulate de tensiunea produsa in timpul contractiei musculare si de intinderi; - au o dubla inervatie:

a. senzitiva :-reprezentata prin dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali: - unele mai groase, rasucite in spirala in partea centrala a fusului = anulospirale ; - altele mai subtiri , dispuse la capete = ''in buchet( in floare) b. motorie: - reprezentata prin axoni ai neuronilor gama din coarnele anterioare ale maduvei ce se dispun la capetele contractile ale fusuluoi -------> contractia acestora -------> intinderea portiunii centrale --------> stimularea fibrelor senzitive -------->impuls nervos; - impulsul nervos ajunge la neuronii alfa -------->contractia fibrelor extrafusale ---------. contractia muschiului; 2. CAILE DE CONDUCERE: 2 cai: a. calea sensibilitatii kinestezice( proprioceptiva constienta), pentru pozitia in spatiu bsi miscari, prin fasciculele spinobulbare:( N1 in ganglionul spinal; N2 in nucleii gracilis si cuneat din bulb; N3 in talamus) b. calea sensibilitatii proprioceptive de reglare a miscarii ( inconstienta = de reglare a tonusului muscular);-prin fasciculelespinocerebeloase ventral si dorsal( N1 in ganglionul spinal; N2 in cornul posterior medular si de aici la cerebel) ***stimularea fusurilor neuromusculare este realizata si de intinderea muschilor (fibrelor extrafusale) care determina intinderea celor intrafusale; ***fibrele extrafusale sunt inervate de neuronii alfa medulari , iar cele intrafusale de neuronii gama medulari;

ANALIZATORUL VIZUAL:
Rol: - permite: - cunoasterea mediului inconjurator in proportie de 90%; - diferentierea luminozitatii; - aprecierea formei si culorii obiectelorl; - orientarea in spatiu; - mentinerea echilibrului; - mentinerea tonusului cortical9atentiei); Componentele ochiului: A. Organe anexe: - de miscare: 6 muschi extrinseci: 4 drepti (extern, intern, superior, inferior) si 2 oblici(superior si inferior); - de protectie( pleoape, gene , sprancene, glande lacrimale); B. Globul ocular:-aproximativ sferic; - situat in orbita; - in jur are tesut adipos; - format di : -3tunici; - aparat optic; - sistemul receptor; 1. Tunicile globului ocular: a. tunica externa: - fibroasa ( din tesut conjunctiv fibros) - are 2 portiuni: - posterior sclerotica( opaca, 5/6 din tunica externa, de ea se prind muschii extrinseci, posterior perforata pe unde iese nervul optic si intra artera globului ocular; - anterior Corneea( transparenta , avasculara, multi nervi, 1/6 din tunica externa) b. tunica medie:- vascularizata; - formata din 3 segmente:- coroida - posterior; - corpul ciliar la mijloc; - irisul - anterior; - limita dintre coroida si corpul ciliar = ora serrata; * coroida: - posterior de cora serrata; - prezinta posterior un orificiu prin care iese nervul optic; * corpul ciliar:- inaintea orei serrata; - format din : - procese ciliare :aglomerari de capilare ce secreta un lichid numit Umoare apoasa; - muschii ciliari formati din fibre musculare netede dispuse circular = = muschi circulari ciliari , inervati de parasimpatic si fibre musculare radiare = muschi ciliar radiari, inervati de simpatic; * irisul: - anterior de cristalin; - functioneaza ca o diafragma cu un orificiu la mijloc = pupila;

- format din fibre musculare netede de tip multiunitar formand muschii irisului: circulari , inervati de parasimpatic si radiari , inervati de simpatic; - prin modificarea diametrului pupilei, se regleaza cantitatea de lumina dirijata spre retina; c. tunica interna: Retina: -situata posterior de ora serrata; - reprezinta si sistemul receptor , unde se transforma stimulii luminosi in impulsuri; -are 2 regiuni:* pata galbena = macula luteea; - in dreptul axului vizual; - contine mai mult celulwe cu con decat cu bastonas; - in partea sa centrala are o adancitura = foveea centralis , unde se afla numai celule cu con.; * pata oarba: - situata medial si interior fata de pata galbena; - nu contine celule fotosensibile; - este locul pe unde iese nervul optic si intra artera globului ocular; - Structura retinei: *10 straturi; * 3 feluri de celule functionale:- fotoreceptoare cu con si cu bastonas; - neuroni bipolari; - neuroni multipolari; * alte tipuri dr crlule: - de sustinere; - de asociatie; - amacrine; - orizontale; * stratele 1 si 9 = membrane limitante interna , respectiv externa , iar stratul 10 este format din celule pigmentare ce asigura obscuritate; Principalele celule sunt celulele recep[toare , fotosensibile: a. Celule cu con: - neuroni unipolari modificati; - numar mai mic: 6-7 mi;ioane; - multe in pata galbena, exclusiv in foveea centralis, foarte putine in retina periferica; - stimulate de lumina intensa, adaptate pentru vederea diurna , cromatica; b. celule cu bastonas: -neuroni unipolari modificati; - numar mare : 125 milioane; - lipsesc in fovee, putine in pata galbena, numeroase in retina periferica;

- stimulate in lumina slaba , adaptate pentru vederea nocturna , albnegru; 2. Aparatul optic al globului ocular: - format din medii transparente si refringente reprezentate prin: a. Corneea transparenta: - parte anterioara a tunicii externe(1/6 dinea); - bombata spre exterior; - avasculara; - puternic inervata; b. Cristalinul: - lentila biconvexa , elastica; - transparenta; - invelit de o capsula elastica = cristaloida: - este fixat intre iris si corpul vitros , de corpul ciliar prin ligamente suspensoare; - avascular; - se hraneste prin difuziune de la procesele cilare; c. Umoarea apoasa: - lichid incolor localizat in camerele anterioara si posterioara , intre cornee si cristalin - secretata de procesele ciliare; d. Corpul vitros: - forma sferoidala; - gelatinos; - transparent; - situat in camera vitroasa , in spatele cristalinului; Focalizarea razelor pe retina o realizeaza aparatul dioptric, reprezentat de lentile convergente cu putere totala de 60 dioptrii putere de refractie : corneea -40 dioptrii; cristalinul - 20 dioptrii; Centrul optic , la 17 mm. in fata retinei ( distanta pana la retina = distanta focala = 17mm.; Puterea de refractie cea mai mare o are fata anterioara a corneei; Cristalinul isi poate modifica raza de curbura asigurand acomodarea la vedere; Acomodarea la vedere: -reprezinta vederea clara prin modificarea puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta ochi-obiect privit. - procesul de acomodare este asigurat de: * elasticitatea cristalinului; * muschii ciliari , care au rol activ; * aparatul suspensor; - se realizeaza astfel : a. peste 6m. -muschiul ciliar este relaxat; - ligamentul suspensor in tensiune; -cristaloida intra in tensiune - cristalinul se comprima( se micsoreaza curbura) - creste raza de curbura;

- puterea de convergenta ajunge la valoarea minima de 20 dioptrii; b. sub 6m. -muschiul ciliar se contracta; - ligamentele suspensoare se relaxeaza; - scade tensiunea din cristaloida; - are loc bombarea cristalinului datorita elasticitatii; - puterea de convergenta creste spre valoarea maxima; Deci , acomodarea se face intre punctul cel mai apropiat de ochi pana unde se vede clar prin acomodare , numit Punctum proximum(25 cm. la tineri si se departeaza la varstnici) si 6m. care este punctul cel mai departat unde se vede clar prin acomodare numit Punctum remotum; Pe masura ce se inainteaza in varsta scade elasticitatea cristalinului si deci, puterea de convergenta proces numit Prezbitism = Prezbiopie; Acomodarea este un act reflex: - distanta este perceputa de centrii corticali, si coliculii cvadrigemeni superiori; - de la ei informatiile sosesc la nucleul vegetativ parasimpatic: accesor al oculomotorului (III ) din mezencefal; - de aici , prin fibre parasimpatice pre- si postganglionare , informatia ajunge la muschii ciliari care , prin contractie , realizeaza acomodarea ; - mai participa la realizarea acomodarii: * centrii corticali din arii vizuale: primare si secundare ( asociative); * la raspunsul motor participa :- muschiiirisului si muschii extrinseci ai globului ocular Reglarea cantitatii de radiatii , dupa intensitatealuminii, se realizeaza prin reflex pupilo-fotomotor:care se realizeaza astfel: * cresterea intensitatii ---------> centrul din nucleul accesor al III din mezencefal -------------->muschii circulari ai irisului ----------> mioza(pupiloconstrictie); * scaderea intensitatii -------centru simpatic medular --------->muschii radiari ai irisului-----------> contractie = midriaza( pupilodilatatie) Tipuri de ochi dupa distanta retinei fata de centrul optic( normal17mm.) 1. Ochi normal=Emetrop - distanta normala: 17 mm.; - imaginea pe retina; - vedere clara; 2. Ochi cu defecte = Ametrop: a. Hipermetrop: - se departeaza obiectele; * cauze: -distanta mai mica de 17mm.; -curburile mai diminuate; * imaginea: in spatele retinei; *corectare: cu lentile convergente( biconvexe)

accentuate;

b. Miop(Hipometrop) se apropie obiectele; *cauze: -distanta mai mare de 17 mm.; - curburile * imaginea : in fata retinei; * corectare ; cu lentile divergente(biconcave) c. Astigmatism: * cauze: - mai multe raze de curbura cauzate de * imagini : pe retina , dar neclare; * corectare: lentile cilindrice:

neuniformitatea corneei;

Procese fotochimice din retina: - produc excitatii la nivelul retinei radiatiile cu lungimea de unda de 390-770 nm.; - energia luminoasa electromagnetica ---> impuls nervos la nivelul celulelor fotoreceptoare cu con si bastonas - in prelungiri ( conuri si bastonase)se afla pigmenti vizuali fotosensibili: in conuri 3 feluri Iodopsinesi in bastonase Rodopsina; Mecanismul fotoreceptiei: - identic in ambele tipuri de celule; - pigmentii, inprezenta energiei luminoase pe care o absorb , se desfac in componente: * Retinen : - derivat al vit. A - comun tuturor pigmentilor; * Opsine: - specifice fiecarui pigment; - pigmentii fac parte din structura membranei unde se determina depolarizari, rezultand potentiale de receptor; - bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile fiind necesara energia unei singure cuante. Adaptarea receptorilor vizuali: - sensibilitatea celulelor depinde de cantitatea de pigment din conuri si bastonase; - cantitatea depinde de expunerea la lumina sau intuneric; - prin expunere pigmentul este descompus in retinen si opsine; - mare parte din retinen se transforma in vit. A; - scade concentratia pigmentilor la lumina a ochilului; - se face astfel adaptarea la lumina; - vederea diurna ( fotopica) o realizeaza conurile ; timp de adaptare : 5 minute; - la intuneric , din retinen si opsine -----> pigmenti vizuali in conuri si bastonase; vit.A -----> in retinen , si creste cantitatea de pigmenti realizandu-se adaptarea la intuneric ,cu participarea bastonaselor; - sensibilitatea bastonaslor la intuneric este de zeci de ori mai mare decat la lumina; - vederea nocturna (scotopica)este asigurata de bastonase; - in lipsa vit. A este compromisa adaptarea la intuneric; - reducerea vederi :- diurne = hemeralopie; - nocturne = nictalopie ????

Vederea alb-negru si cromatica: - stimularea bastonaselor------> senzatia de lumina alba; - lipsa stimularii -------> senzatia de negru; - corpurile albe: reflecta toate radiatiile; - corpurile negre :absorb toate radiatiile; - conurile sunt de 3 categorii in functie de pigmentul pe care il contin sensibil la cele 3 culori fundamentale: conuri rosii; conuri verzi; conuri albastre; - stimularea uniforma (egala) a celor 3 tipuri -----> senzatia de alb; - stimularea unui singur tip -----> senzatia culorii respective( culori primare = fundamentale) - stimularea in proportii diferite --------> senzatia pentru toate culorile spectrului, inclusiv alb; ** unei culori din spectru ii corespunde o culoare complemrntara ; **culoarea complementara in amestec cu prima da culoarea alba; Defecte ale vederii cromatice: a. Daltonismul:-lipsa sintezei genetice a pigmentului fundamental vazand in loc culoarea cenusiu; - lipseste frecvent functionarea conurilor rosii si verzi; - gena afectata este X- lincata , boala aparand la 8% din barbati; CALEA OPTICA: - Protoneuronul : -neuronii bipolari din retina; - Deutoneuronul:- neuronii multipolari ( ganglionari ) din retina; - Axonii deutoneuronilor formeaza Nervul optic; - Axonii din retina nazala se incruciseaza si formeaza Chiasma optica; - Se continu a 3-a componenta = Tractul optic pana la al 3-lea neuron; - Al 3-lea neuron este situat in Corpii geniculati Externi ( laterali) din metatalamus; SEGMENTUL CENTRAL: - reprezentat prin aria primara si secundara ( asociativa) : * situata in lobul occipital * de o parte si de alta a scizurii calcarine; * pe partea mediana interna; - in aria primara fiecrui punct de pe retina ii corespunde un punct in arie ; - cea mai mare reprezentare o are macula; - in aria primara se formeaza senzatia de lumina, culoare, forma; Campul vizual: -spatiu cuprins cu privirea; - fiecare ochi are campul sau = camp vizual monocular; - cele 2 campuri vizuale se suprapun in mare parte; - partea comuna = camp vizual binocular; - punctele din campul vizual binocular formeaza cate o imagine in fiecare ochi pe retina;

- in aria corticala are loc fuzionarea imaginilor retiniene daca acestea se in puncte corespondente , rezultand o imagine unica; - fuziunea incepe la nivelul corpilor geniculati laterali; - apare vederea binoculara , in profunzime , = stereoscopica; ** lezarea ariei primare -----> orbire; ** lezarea ariei secundare ----> afazie (neintelegerea semnificatiei celor vazute)

ANALIZATORUL ACUSTICOVESTIBULAR
-2 analizatori : * acustic - pentru auditie * vestibular - pentru echilibru( pozitia corpului in repaus si miscare); - ambii au receptorii localizati in urechea interna; - fiecare are cale de conducere proprie: a. nervul acustic ( cohlear ) , care are pe traiectul sau ganglionul Corti; b. nervul vestibular , care are pe traiectul sau ganglionul Scarpa; - ambi9i nervi formeaza perechea a VIII a de nervi cranieni : Acustico- vestibular = Vestibulo- cohlear; Rolul analizatorului acustic: - perceperea undelor sonore repetate intr-o anumita ordine = sunete sau succedare neregulata = = zgomote , asigurand auzul; Rolul analizatorului vestibular: - furnizeaza informatii despre pozitia si miscarile corpului in spatiu; -asigura declansarea reflexelor posturale si gestuale impreuna cuanalizatorii : kinestezici, vizual; cutanati tactil si presional URECHEA: desi receptorii sunt in urechea interna , s-au dezvoltat si urechea medie si externacare nu au relatie cu aparatul vestibular; 1. URECHEA EXTERNA: a. Pavilionul urechii; b. conductul auditiv extern; 2. URECHEA MEDIE: - cavitate pneumatica sapata in stanca osului temporal; - peretele lateral : timpanul; -peretele medial : fereastra ovala si fereastra rotunda , acperite de membrane; - peretele anterior prezinta o deschidere a unui conduct de legatura cu nasofaringele = Trompa luiEustachio cu rol de egalizare a presiunii aerului de o parte si de alta a timpanului; - in interior un lant de 3 oscioare articulate intre ele: * ciocanul: prezinta muschiul ciocanului, care , prin contractie determina diminuarea sunetelor puternice; * nicovala : se articuleaza cu ciocanul si scarita; * scarita :-prezinta muschiul scaritei care, prin contractie , amplifica undele sonore slabe , regland intensitatea ; - se articuleaza cu nicovala si cu membrana ferestrei ovala;

3. URECHEA INTERNA: - sistem de camarute sapate in stanca osului temporal , formand Labirintul osos; - in labirintul osos se afla Labirintul membranos; a. Labirintul osos: - cuprinde: * vestibul osos; * 3 canale semicirculare osoase; * melcul osos = cohlee; - cele 3 canale semicirculare : - se deschid in vestibul, prezentand la un capat o dilatare = ampula; - canalul anterior se uneste cu cel posterior la extremitatile opuse celor cu ampule formand un canal comun care se deschide in vestibul ( deci, 3 canale , 3 ampule, 5 deschideri); - sunt dispuse in planuri perpendiculare unul pe celalalt; - melcul osos: - anterior de vestibul; - forma conica; - se rasuceste de 2 ori si 1/2 in jurul unui ax osos = columela; - din columela se desprinde lama spirala osoasa; - lama spirala se continua spre margine cu Membrana bazilara , si tot din ea porneste oblic Membrana vestibulara Reissner; - cele 2 membrane care delimiteaza melcul membranos ,imparte melcul osos in 2 rampe: * vestibulara - deasupra membranei Reissner; * timpanica - sub membrana bazilara; - intre cele 2 rampe, se afla melcul membranos delimitat de :membrana bazilara - inf. m.Reissner - superior - peretele extern al melcului osos - lateral; - cele 2 rampe sunt pline cu un lichid numit perilimfa si comunica intre ele printr-un spatiu lasat in varf de lama spirala numit Helicotrma; b. Labirintul membranos: -situat in interiorul labirintului osos; - intre cele 2 labirinlabirinte se gaseste un lichid = perilimfa; - in labirintul membranos se gaseste un lichid = endolimfa; - cuprinde : * Vestibulul membranos: - formatdin 2 cavitati : superior :Utricula , in care se deschid cele 3 canale semicirculare membranoase ; inferior , Sacula, care se continua cu melcul membranos ( canalul cohlear) * Melcul membranos( canalul cohlear) - contine Organul Corti la nivelul caruia sunt receptorii acustici; Organul Corti: - receptor al analizatorului acustic; - situat pe membrana bazilara;

- in centru are un spatiu triunghiular = tunelul Corti; - pe laturile tunelului sunt celule de sustinere; - deasupra celulelor de sustinere sunt celule receptoare auditive; - tunelul Corti este strabatut de dentrite ale neuronilor din ganglionul Corti care sosesc la polul bazal al celulelor auditive; - celulele de sustinere secreta o membrana reticulata , in care patrund cilii celulelor auditive situati la polul apical; - peste cilii celulelor auditive se afla Membrana Tectoria , in care se inclaveaza cilii; Calea acustica ( segmentul intermediar al analizatorului acustic): - protoneuronul - in ganglionul Corti; - dendritele ajung la polul bazal al celulelor auditive; - axonii formeaza nervul cohlear , ramura a nervilor cranieni VIII; - deutoneuronul :- in cei 2 nuclei cohleari din punte : ventral si dorsal; - axonii se incruciseaza in punte; - al III-lea neuron :- in coliculii inferiori; - al IV-lea neuron : - in corpii geniculati medial; Segmentul central: - aria primara : - in girusul temporal superior; - in jurul sau este aria secundara ( de asociatie), de unde primeste aferente;

Mecanismul auzului; - undele sonore ( energie mecanica) declanseaza impulsul nervos la nivelul celulelor auditive; - transmiterea sunetelor pana la organul Corti: * captate de pavilion; * conduse de conductul auditiv extern; * vibreaza timpanul; * se antreneaza lantul celor 3 oscioare; * vibreaza membrana ferestrei ovale ----> perilimfa -----> endolimfa------->vibratia membranei bazilare; * sunt antrenate in miscare celulele auditive ai caror cili sufera inclinare ( se indoaie ) in membrana tectoria; * depolarizarea celulelor receptoare , creste frecventa potentialelor de actiune , iar in partea opusa are loc hiperpolarizare , care scade frecventa potentialelor de actiune ;

Transmiterea impulsurilor: - neuronii senzitivi din ganglionul Corti transmit impulsurile nervoase , fiecare dintr-o anumita zona a membranei bazilare;; - zonarea se pastreaza si la nivelul neuronilor cohleari, coliculari si metatalamici; - la neuironii corticali ajung excitatii sonore separate pe frecvente prin '' fibre izolate ''de la zone diferite ale membranei bazilare. - identificarea directiei de unde vine sunetul se face prin 2 mecnisme: * detectarea decalajului in timp dintre sunetele acustice ce intra in cele 2 urechi; * diferenta de intensitate a sunetului ce ajunge la cele 2 urechi;

ANALIZATORUL VESTIBULAR;
1. RECEPTORII VESTIBULARI; Sunt reprezentati prin: a. Macula : - utriculara si saculara; - formata din: - celule de sustinere pe o membrana bazala; - celule senzoriale cu cili; - o membrana otolitica gelatinoasa ce contine granule de carbonat de Ca si Mg. = otolite; - la polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa; b. Crestele ampulare: -situate la baza canalelor semicirculare membranoase in ampule; - formate din: -celule de sustinere; - celule senzoriale cu cili ce patrund intr-o cupola gelatinoasa = cupula; - la polul bazal sosesc dendrite ale neuronilor din gg. Scarpa; 2. CALEA VESTIBULARA: - protoneuronul : - in gg. Scarpa , ale carui dendrite ajung la celulele senzoriale din macule si creste ampulare; - axonii formeaza ramura vestibulara a nervilor cranieni VIII; - deutoneuronul : - in cei 4 nuclei vestibulari din bulb( superior, inferior, lateral, medial); - de la nucleii vestibulari pornesc fascicule ( eferente) spre: * maduva: - fasciculul vestibulo-spinal, ce regleaza tonusul muscular; * cerebel: - fasc. vestibulo-cerebelos, ce controleaza echilibrul static si dinamic

* nucleii motori de origine a nervilor cranieni III,IV,VI : fasciculul vestibulo-nuclear , ce controleaza miscarile globilor oculari cu punct de plecare din labirintul urechii; * talamus: - prin fasciculul vestibulo-talamic , unde se afla al 3-lea neuron: - al III-lea neuron , de la care pornesc fibre talamo-corticale ce se proiecteaza in cortex; Functionarea analizatorului vestibular: - informeaza despre: - pozitia capului in spatiu; - accelerarile liniare sau circulare la care este supus; - nu este propriu-zis un simt al echilibrului; - este o componenta ce asigura reglarea echilibrului impreuna cu analizatorii : kinestezic, vizual, tactil si cu cerebelul; Stimularea receptorilor: a. Maculele: - de catre otolite; - atat in conditii statice cat si dinamice; - 2 situatii: * capul nemiscat : - otolitele stimuleaza clii prin greutatea lor,determina impulsuri care informeaza despre pozitia capului in raport cu directia fortei gravitationale; * capul si corpul in accelerari liniare ( inainte , inapoi , lateral): otolitele ( mai dense decat endolimfa)se deplaseaza in sens opus miscarii conform fortei centrifuge; se transmit impulsuri la centrii care declanseaza miscari ce corecteaza pozitia capului si corpului in vederea mentinerii echilibrului; *** Acesti receptori nu detecteaza viteza , ci acceleratia:- cei din utricula ,pe cea orizontala; - cei din sacula , pe cea verticala; b. Crestele ampulare: - sunt stimulate de acceleratiile circulare ale capului si corpului; - sunt stimulate de deplasarea endolimfei in sens opus deplasarii canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective; - endolimfa va deplasa cupula in sensul deplasarii ei; - este posibila receptionarea , datorita orientarii canalelor semicirculare in cele trei directii ale spatiului : frontal ,orizontal , sagital; SEGMENTUL CENTRAL: - Aria vestibulara este situata in girusul temporal superior al cortexului;

C.S.

-32-

ANALIZATORII -- GENERALITATI1.Analizatorii permit realizarea: a., comenzilor catre organele receptoare; b. senzatiilor constiente; c. analiza informatiilor subcortical; d. toate; 2. Receptorul unui analizator: a. percepe o forma de energie; b. este o structura nespecializata; c. conduce informatii spre cortex; d. analizeaza informatiile primite; 3.Nu sunt receptori: a. celulele senzoriale; b. terminatii nervoase incapsulate; c. dendrite ale unor neuroni; d. centrii nervosi; 4. Selectati afirmatia incorecta; a. segmentul intermediar este format din cai nervoase; b. segmentul central este localizat in cortexul cerbral; c. calea de conducre poate fi directa sau indirecta; d. la nivelul receptorului se formeaza senzatia; 5. Calea de conducere directa a unui analiator : a. are sinapse putine; b. conduce impulsurile lent; c. are o proiectie difuza; d. are multe sinapse; 6. Stimulii sunt transformati in senzatii specifice la nivelul: a. cortexului cerebelos; b. maduvei spinarii; c. cortexului cerebral; d. centrilor nervosi reflecsi; 7. Sunt visceroceptori, recptorii: a. din urechea interna; b. de la nivelul muschilor; c. baroreceptorii; d. celulele senzoriale; 8. Prorioceptorii sunt localizati in , cu exceptia; a. muschi; b. retina; c. tendoane; d. articulatii; 9. Celulele cu conuri sunt receptori de tip : a. fazici;

b. tonici; c. adaptabili; d. nicio varianta corecta; 10. Sunt stimulati de deformarea membranei celulare receptorii; a. fotoreceptorii; c. tactili; b. termoreceptorii; d. chemoreceptorii; 11. Se formeaza impulsul nervosla nivelul: a. receptorului; b. segmentului intermediar; c. segmentului central; d. centrului nervos; 12. Este receptor tonic , receptorul: a. olfactiv; b. dureros; c. din tendoane; d. gustativ; 13.Nu sunt chemoreceptori , receptorii : a. olfactivi; b. corpii carotidieni; c. corpii aortici; d. din articulatii; 14. Informeaza despre pozitia corpului : a. proprioceptorii; b. nociceptorii; c. viscerceptorii d. toti; 15. sunt receptori fazici , receptorii: a. gustativi; b. durerosi; c. vizuali; d. auditivi;

ANALIZATORUL CUTANAT:
1. Pielea este un mare camp receptor , deoarece contine: a. vase de sange; b. terminatii nervoase; c. celule conjunctive; d. formatiuni glandulare ; 2. In piele se gasesc receptorii, cu exceptia: a. tactili; b. termici ; c. durerosi; d. proprioceptori; 3. La nivelul orificiilor naturale ale organismului pielea se continua cu: a. vase de sange; b. formatiuni cornoase;

c. mucoase; d. fibre conjunctive; 4. Epidermul este format din tesut : a.pluristratificat necheratinizat; b. pluristratificat cheratinizat; c. unistratificat pavimentos; d. pseudostratificat; 5. In epiderm nu se afla: a. terminatii nervoase; b. receptori tactili;

c. vase de sange; d. receptori durerosi;

6. Dermul este format din : a. epitelial; b.conjunctiv dens; c. adipos; d. epitelial cheratinizat; 7. Nu se afla in derm: a. vase de sange; b. vase limfatice; c. glomerulul glandei sudoripare; d. glande sebacee; 8. Dermul papilar este: a. situat spre epiderm; b. in centrul dermului; c. situat spre hipoderm; d. format din fibre colagene si elastice; 9. Nu se afla in hipoderm: a. corpusculii Vater- Pacini; b. bulbii firului de par; c. glomerulii glandelor sudoripare; d. stratul reticular; 10. Discurile Merkel sunt receptori: a. tactili; b. termici ; c. durerosi; d. presionali; 11. Cei mai mari corpusculi sunt corpusculii: a. Krause; b. Vater-Pacini; c.Ruffini; d.Meisner; 12. In derm nu se gasesc corpusculii: a. Krause; b. Meissner; c. Ruffini;

d. Vater-Pacini; 13. Sunt receptori pentru cald, receptorii: a. Ruffini; b. Krause; c. Pacinii; d. Meissner; 14. Se adapteaza foarte rapid corpusculii; a.Pacini; b. Krause; c. Ruffini; d. Meissner; 15; Acuitate tactila ridicata se inregistreaza: a. in pulpa degetelor; b. pe toracele posterior; c. in varful limbii; d. la nivelul intregii suprafete a pielii;

ANALIZATORUL KINESTEZIC:
1.Receptorii analizatorului kinestezic informeaza despre: a. pozitia spatiala a corpului; b. forma corpurilor; c. temperatura; d. pipait; 2. Receptorii kinestezici lipsesc in : a. muschi; b. tendoane; c. ligamente ; d. piele; 3. Sunt proprioceptori identici cu cei din piele, corpusculii: a. Golgi; b. Vater-Pacini; c. Meissner; d. Ruffini; 4. Sunt localizati la jonctiunea muschi-tendon, corpusculii: a. Golgi; b. Vater-Pacini; c. Meissner; d. Ruffini; 5. Corpusculii Golgi sunt stimulati de : a. contractia muschilor; b. intinderea muschilor; c. intinderea puternica a tendonului; d. relaxarea muschilor;

6. Sunt localizati in capsule articulare proprioceptorii: a. terminatii nervoase libere; b. fusuri neurotendinoase; c. corpusculii Golgi; d. corpusculii Krause; 7. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de: a. excitanti durerosi; b. contractia musculara; c. atingere; d. lovituri; 8. Fusul neuromuscular este : a. localizat in tendonul muschiului; b. format din 5-10 fibre extrafusale; c. dispus paralel cu fibrele intrafusale; d. invelit de o capsula conjunctiva; 9. Portiunea centrala a fusului neuromuscular: a. are capetele contractile; b. este uninucleata; c. vine in contact cu axonii neuronilor gama; d. contine si fibre musculare cu sac nuclear; 10. Capetele fusului neuromuscular: a.asunt necontractile; c. prin contractie det. stim. fibrelor ''in floare'' b. sunt inervate de axonii neuronilor alfa; d. sunt inervate senzitiv; 11. Conducerea sensibilitatii kinestezice o realizeaza fasciculele; a. spinobulbare; b. spinotalamice; c. spinocerebeloase; d. toate; 12. Sensibilitatea tonusului muscular este condusa de fasciculele: a. spinobulbare; b. spinotalamice; c. spinocerebeloase; d. toate; 13. Fibrele musculare extrafusale sunt inervate de neuronii: a. din coarnele laterale medulare; b. de asociatie; c. alfa, din coarnele anterioare; d. alfa si gama , din coarnele anterioare; 14. In fusul neuromuscular intra : a. fibre musculare extrafusale; b. fibre extrafusale cu lant nuclear; c. fibre intrafusale cu sac nuclear; d. toate;

ANALIZATORII : CUTANAT, KINESTEZIC, OLFACTIV, GUSTATIV: C.G.

1. Segmentul periferic al unui analizator percepe: 1. o forma de energie; 2. un impuls; 3. un stimul; 4. toate; 2. segmentul intermediar este reprezentat prin cai : 1. directe; 2. cu sinapse multe; 3. indirecte; cu sinapse putine;

3. Segmentul central al unui analizator: 1. se afla in scoarta cerebrala; 2. formeaza impulsuri nervoase, 4. poate fi si in zone subcorticale; 4. In structura epidermei intra; 1. vase de sange; 2. tesut epitelial pluristratificat keratinizat; 3. tesut conjunctiv; 4. terminatii nervoase; 5. In derm nu se afla: 1. vase de sange; 3. corpusculi; 2. nervi; 4. glomerulii glandelor sudoripare; 6. In dermul reticular se afla: 1. fibre colagene; 2. putine elemente celulare; 3. fibre elastice; 4.corpusculii Meissner; 7. In hipoderm se afla; 1. bulbii firului de par; 3. corpusculii Vater-Pacini; 2. glomerulii glandelor sudoripare; 4. corpusculii Ruffini; 8.Epidermul are in structura sa: 1. putine capilare sanguine; 2. canale ale glandelor sudoripare; 3. glande sebacee; 4. un strat cornos superficial; 9. In derm se gasesc corpusculii: 1. Krause; 3. Ruffini; 2. Meissner; 4. toti; 10. Sunt considerati receptori tactili , dar si dermici; 1.Krause; 3. Ruffini; 2. Meissner; 4. toti; 11. Corpusculii Pacini: 1. se adapteaza foarte rapid; 2. sunt localizati in epiderma; 3. receptioneaza vibratiile; 4. predomina in hipodermul pulpei degetelor; 12. Receptioneaza atingerea, corpusculii din dermul superior: 1. Ruffini; 3. terminatii nervoase libere; 2. discurile Merkel; 4. Meissner; 13. Cea mai mare acuitate tactila o area; 1. zone de pe toracele posterior; 2. zona spatelui; 3. membrele inferioare; 4. varful limbii; 14. Analizatorul kinestezic informeaza despre: 1. pozitia spatiala a corpului;

2. pozitia diferitelor segmente ale corpului; 3. gradul de contractie al muschilor; 4. localizarea receptorilor; 15. Receptorii analizatorului kinestezicsunt localizati in : 1. muschi; 3. articulatii; 2. periost; 4. tendoane; 16. Corpusculii Vater-Pacini sunt localizati in : 1. hipoderm; 3. articulatii; 2.periost ; 4. viscere; 17. Corpusculii neurotendinosi Golgi: 1. sunt inhibati cand tendonul se intinde; 2. ajuta la prevenirea contractiei musculare excesive; 3. sunt prezenti in tot tendonul; 4. previne alungirea exagerata a muschiului; 18. Fusul neuromuscular are specific, cu exceptia: 1.Inervatia senzitiva este asigurata de 2 feluri de dendrite; 2. este format din fibre extrafusale; 3. are capetele contractile; 4. este inervat motor de axoni ai neuronilor alfa; 19. Fibrele anulospirale ale fusului sunt: 1. mai groase; 3. cu conducere rapida; 2. mai subtiri; 4. cu conducere lenta 20. In structura fusului neuromuscular intra: 1. capsula conjunctiva; 2. fibre extrafusale cu lant nuclear; 3. fibre intrafusale cu sac nuclear; 4. toate; 21. In structura mucoasei olfactiva nu intra: 1. neuroni bipolari; 2. neuroni multipolari; 3. celule de sustinere; 4. celule mitrale; 22. Receptorii olfactivi sunt reprezentati de: 1. neuroni bipolari; 3. protoneuronul caii olfactive; 2. butoni olfactivi; 4. celulele mitrale; 23. Prezinta cili olfactivi: 1. axonul neuronului olfactiv; 3. celulele de sustinere ; 2. butonul olfactiv; 4. dendrita neuronului olfactiv; 24. Formeaza tractul olfactiv: 1. dendritele butonate; 2. axonii neuronilor bipolari; 3. dendritele celulelor mitrale; 4. axonii celulelor mitrale; 25. Aria olfactiva este localizata in :

1. paleocortex; 3. girusul hipocampic; 2. bulbul olfactiv; 4. neocortex; 26. Mugurii gustativi sunt prezenti in papilele: 1. caliciforme; 2. circumvalate; 3. foliate; 4. filiforme; 27. Celulele gustative; 1. au la polul apical cili; 2. au la baza terminatii nervoase; 3. prezinta si flageli; 4. au la polul apical un microvil; 28. Conduc impulsuri gustative nervii cranieni: 1. VII -din 2/3 anterioare; 2. IX - din 1/3 posterioara; 3. X - de la baza limbii; 4. V - de pe toata limba; 29. Calea gustativa are neuronii localizati in : 1. ganglioni extranevraxiali - protoneuronul; 2. nucleul solitar - deutoneuronul; 3. talamus - al treilea neuron; 4. nucleul solitar si nucleul ambiguu - deutoneuronul; 30. Zona de perceptie a gusturilor este: 1. dulce - varful limbii; 2. sarat - baza limbii; 3. acru - partile laterale; 4. amar - numai in alte zone in afara limbii;

ANALIZATORUL OLFACTIV:
1. Receptorii olfactivi: a. sunt proprioceptori; b. sunt localizati in mucoasa postero-superioara a mucoasei nazale; c. ocupa suprafata intregii mucoase nazale; d. sunt terminatii nervoasa libere; 2. Butonul olfactiv reprezinta: a. partea terminala a unui axon; b. partea terminala a caii olfactiva; c. portiune din dendrita; d. un neuron olfactiv; 3. Cilii olfactivi: a. apartin axonului neuronului olfactiv; b. sunt situati in bulbul olfactiv; c. conduc informatii olfactive la crlulele mitrale; d. sunt prezenti la nivelul butonului olfactiv; 4. Neuronul olfactiv nu are caracteristic: a. este deutoneuronul caii olfactive; b. reprezinta o structura receptoare; c. este bipolar; d. axonii acestor neuroni formeaza nervul olfactiv; 5. Nervii olfactivi: a. se termina in scoarta cerebrala; b. strabat lama ciuruita a osului sfenoid; c. sunt formati din dendrite si axoni; d. se termina in bulbul olfactiv; 6. Tractul olfactiv: a. este format din axonii protoneuronilor; b. se proiecteaza in girusul hipocampic; c. face sinapsa cu celulele mitrale; d. nicio afirmatie nu este corecta; 7. Numarul mirosurilor primare percepute de om este: a. 10.000; c. 500; b. 50; d. 50.000; 8. Substanta stimul olfactiv :

a. trebuie sa fie volatila; b. sa ia contact cu prima parte a mucoasei; c. sa fie insolubila; d. toate; 9. Receptorii olfactivi sunt : a. interoceptori; b. proprioceptori; c. receptori tonici; d. receptori fazici; 10. Acuitatea olfactiva este : a. aceeasi pentru orice substanta; b. invers proportionala cu concentratia substantei odorante; c. totdeauna un stimul supraliminar d. masurata si in cazul valorii sub prag;

ANALIZATORUL GUSTATIV:
1. Receptorii gustativi sunt reprezentati de : a. receptori tonici; b. papile gustative; c. chemoreceptori; d. terminatii nervoade; 2. Nu contin receptori gustativi, papilele: a. caliciforme; b. filiforme; c. fungiforme; d. foliate; 3. Celulele gustative: a. au la polul apical un microvil; b. sunt ovoide; c. sunt neuroni bipolari; d. reprezinta protoneuronul caii gustative; 4. Informatiile gustative sunt preluate de terminatii ale nervilor: a. V,VII,IX; b. VII, IX, XI; c. I, VII, X; d. VII, IX, X; 5. Protoneuronul caii gustative este localizat in : a. ganglionii spinali; b. ganglionii de pe traseului nervilor gustativi; c. nucleul solitar din bulb; d. mugurii gustativi; 6. Axonii deutoneuronilor: a. se incruciseaza in bulb; b. se proiecteaza in aria gustativa; c. sunt amielinici; d. preiau impulsurile de la celulele gustative;

7. Aria gustativa este localizata in : a. lobul occipital; b. girusul precentral ; c. girusul postcentral; d. nucleul amigdalian; 8. Gustul amar se percepe; a. in varful limbii; b. la baza limbii; c. pe partile laterale; d. pe toata suprafata limbii; 9. Gustul acru este perceput: a. la baza limbii; b. in varful limbii; c. pe partile laterale; d. peste tot; 10. Acuitatea gustativa cea mai mare este data de: a. zahar; b. sare; c. chinina; d. este la fel pentru toate trei;

ANALIZATORUL VIZUAL :

C.S.

1.Permite cunoasterea mediului inconjurator in proportie de : a. 10%; c. 80%; b. 90%; d. nicio afirmatie corecta; 2. Vederea nu intervine in perceperea : a. durerii; c. echilibrului; b. luminozitatii; d. orientarii in spatiu; 3. Sclerotica : a. este transparenta c. este fibroasa; b. apartine tunicii medii; d. ocupa 1/6 din tunica externa; 4. Corneea: a. este puternic inervata si vascularizata; b. ocupa partea posterioara a tunicii externe; c. este transparenta; d. prezinta in centru perforatii; 5. Artera globului ocular patrunde prin perforatii ale: a. corneei; c. retinei; b. cristalinului; d. scleroticii; 6. Nu face parte din tunica medie: a. corneea; c. corpul ciliar; b. coroida; d. irisul; 7. Referitor la ora serrata; a. localizata intre iris si corpul ciliar; b. separa corpul ciliar de coroida;

c. este posterior fata de coroida si retina; d. separa corneea de sclerotica; 8. Corpul ciliar : a. este in spatele orei serrata; b. prezinta procese ciliare ce secreta umoarea sticloasa; c. este situat in fata orei serrata; d. prezinta muschi ciliari striati; 9. Muschii ciliari circulari sunt inervati de nervii : a. somatici; c. simpatici; b. parasimpatici; d. nu sunt inervati; 10. Muschii radiari ai corpului ciliar : a. au inervatie simpatica; b. sunt muschi striati; c. prin contractie asigura pupilodilatatie; d. sunt inervati de parasimpatic; 11. prin contractia muschilor irisului are loc: a. pupiloconstrictia; b. acomodarea la vederea de aproape; c. modificarea curburii cristalinului; d. oprirea traceri radiatiilor luminoase; 12. Celulele cu conuri: a. predomina in toata retina; b. asigura vederea scotopica; c. sunt in numar de 125 milioane; d. predomina in macula luteea; 13. Nu caracterizeaza celulele cu con: a. sunt in numar de 1-7 milioane; b. contin pigmentul rodopsina; c. asigura vederea cromatica; d. numai ele prezente in foveea centralis; 14. Nu este specific pentru pata oarba: a. este locul prin care iese nervul optic; b. situata inferior de pata galbena; c. se afla la nivelul retinei; d. contine si putine celule fotosensibile; 15. Selectati afirmatia corecta: a. corneea este avasculara; b. celulele cu bastonas sunt in numar de 6-7 milioane; c. in conuri se afla rodopsina; d. in bastonas se afla iodopsina; 16. Radiatiile luminoase strabat mediile refringente in ordinea : a. cornee- umoare sticloasa-cristalin -umoare apoasa; b. cornee - umoare apoasa - cristalin - umoare sticloasa; c. cornee - cristalin - umoare apoasa - umoare sticloasa;

d. cornee - umoare apoasa - umoare sticloasa- cristalin; 17. Cristalinul : a. este o lentila biconcava; b. este avascular; c. are rigiditate mare; d. prezinta multe vase de sange; 18. Umoarea apoasa este; a. situata in camera din spatele cristalinului; b. secretata de muschii ciliari; c. un lichid incolor; d. o lentila biconvexa , elastica; 19. corpul vitros: a. are stare lichida; b. este opac; c. este inconjurat de o membrana numita cristaloida; d. ocupa o camera in spatele cristalinului; 20. Puterea de refractie a corneei este de : a. 20 dioptrii; b. 60 dioptrii; c. 17 dioptrii; 40. dioptrii; 21. Nutritia cristalinului : a. se realizeaza prin vasele proprii; b. are loc prin osmoza; c. se face de la procesele ciliare; d. toate afirmatiile sunt corecte; 22. Organul activ al acomodarii este: a. unul din muschii extrinseci; b.nervul optic; c. cristalinul; d. muschiul ciliar; 23. Cand se priveste peste 6 metri: a. cristalinul este bombat; b. muschiul ciliar este relaxat; c. lsuspensor este relaxat; d. tensiunea din cristaloida scade; 24. Prezbitismul este cauzat de : a. scaderea elasticitatii cristalinului; b. cresterea elasticitatii cristalinului; c. pierderea de umoare apoasa; d. nefunctionarii celulelor cu conuri; 25. Reflexul pupiloconstrictor: a. are centrul in mezencefal;

b. are ca organ efecror muschii extrinseci; c. are ca stimul lumina slaba; d. toate; 26. Ochiul hipermetrop: a. are distanta focala de 17 mm; b. se corecteaza cu lentile convergente; c. distanta focala este mai mare de 17 mm; d. este corectat cu lentile divergente; 27. In cazul miopiei: a. imaginea se formeaza in fata retinei; b. corectia se face cu lentile convergente; c. se departeaza obiectele de ochi; d. punctum proximum este mai departat; 28. Selectati afirmatia incorecta: a. pigmentul vizual absoarbe energia luminoasa; b. stimulul este reprezentat de radiatii cu lungimea de unda de 390-770 microni; c. bastonasele sunt mult mai sensibile decat conurile; d. culorile fundamentale sunt : rosu, galben, verde; 29. Fuziunea celor 2 imagini de la globii oculari incepe la nivelul; a. protoneuronului; c. corpilor geniculati laterali din metatalamus; b. deutoneuronului; d. scoartei cerebrale; 30.In aria primara vizuala reprezentarea cea mai mare o are: a. pata oarba; c. foveea centralis; b. macula luteea; d. partea periferica a retinei;

C.G
31. Referitorc la analizatorul vizual; 1. furnizeaza 90% informatii despre mediul inconjurator; 2. asigura diferentierea formei obiectelor; 3. permite orientarea in spatiu; 4. nu contribuie la mentinerea tonusului cortical; 32. In alcatuirea globului ocular intra: 1. orbitelr; 2. trei tunici concentrice; 3. nervul optic; 4. medii refringente; 33. In alcatuirea tunicii externe intra: 1. sclerotica; 2. corpul ciliar; 3. corneea; 4. irisul 34. In structura corneei intra: 1. fibre conjunctive ce permit opacitate; 2. vase de sange;

3. celule nevroglice; 4. nervi; 35. Este incorect , referitor la tunica externa: 1. sclerotica reprezinta 1/6 din ea; 2. corneea reprezinta 5/6 din ea; 3. sclerotica este transparenta; 4. posterior iese nervul optic si intra o artera , prin perforatii; 36. Tunica medie are in alcatuire: 1. irisul; 2. corpul ciliar; 3. coroida; 4. ora serrata; 37. Ora serrata este : 1. in spatele corpului ciliar; 2. limita dintre coroida si coroul ciliar; 3. localizata anterior fata de coroida; 4. intre cornee si sclerotica; 38. Corpul ciliar are in alcatuire: 1. ora serrata; 2. muschi ciliari; 3. pupila; 4. procese ciliare; 39. Referitor la corpul ciliar , este corect: 1. are muschii ciliari din fibre musculare netede; 2. fibrele musculare circulare , sunt inervate de parasimpatic; 3. fibrele radiare sunt inervate de simpatic; 4. procesele ciliare secreta umoarea apoasa; 40. Retina are in structura eia; 1. neuroni bipolari; 2. neuroni unipolari; 3. neuroni multipolari; 4. celule orizontale; 41. In structura globului ocular: 1. irisul separa camera anterioara de cea posterioara; 2. nervul optic iese prin pata galbena; 3. in foveea centralis sunt numai celule cu con; 4. pe sclerotica se insera muschii ciliari; 42. Sunt celule prezente in retina , cu exceptia: 1. neuroni motori; 2. celule amacrine; 3. neuroni vegetativi; 4. neuroni multipolario (ganglionari) 43. Sunt straturi ale retinei: 1. pigmentar; 2. membrana limitanta externa;

3. conurilor si bastonaselor; 4. coroida; 44. In retina sunt celule: 1. multipolare; 2. de sustinere; 3. bipolare; 4. de asociatie; 45. celulele cu con : 1. sunt 125 milioane; 2. sunt adaptate pentru lumina slaba; 3. predomina ca numar in retina periferica; 4. sunt adaptate pentru vederea la lumina intensa; 46.Cristalinul: 1. are forma de lentila biconcava; 2. este invelit de cristaloida; 3. este puternic vascularizat; 4. se hraneste de la vasele proceselor ciliare; 47. Umoarea apoasa: 1. este un lichid incolor; 2. este o materie gelatinoasa; 3. produsa de procesele ciliare; 4. se afla in spatele cristalinului; 48. Sunt medii refringente ale globului ocular: 1. cristalinul; 3. corneea; 2. umoarea sticloasa; 4. umoarea apoasa; 49. Aparatul dioptric ocular are: 1. corneea, de 20 dioptrii; 2. cristalinul de 40 dioptrii; 3. o singura lentila divergenta; 4. centrul optic la 17 mm in fata retinei; 50. In procesul de acomodare intervin: 1. cristalinul foarte rigid; 2. aparatul suspensor al cristalinului; 3. corneea; 4. muschiul ciliar; 51. Privind obiectele sub 6 m. : 1. muschiul ciliar este relaxat; 2. ligamentul suspensor edste relaxat; 3. cristalinul , comprimat; 4. cristalinul bombat; 52. Sunt modificari in cazul prezbitiei: 1. scade puterea de convergenta a cristalinului; 2. se ingroasa cristalinul; 3. se reduce elasticitatea cristalinului; 4. se indeparteaza obiectele pentru a le vedea clar;

53. Acomodarea este reglata prin intermediul: 1. centrilor corticali; 2. coliculilor cvadrigemeni superiori; 3. nucleului accesor al oculomotorului; 4. musculaturii spatelui; 54. Vederea clara prin acomodare se realizeaza intre: 1. peste punctum remotum; 2. punctum proximum si punctum remotum; 3. cornee si punctum proximum; 4. 25 cm. si 6 m. , la tineri; 55. Reflexul pupilar fotomotor: 1. are centrii in mezencefal; 2. include mioza si midriaza; 3. este rezultatul contractiei si relaxarii muschiului irisului; 4. participa numai muschii radiari; 56. Ochiul emetrop: 1. presupune acomodare peste 6 m.; 2. distanta dintre centrul optic si retina = 17 mm.; 3. vedere clara intre punctum proximum si punctum remotum fara acomodare; 4. vedere clara intre 25 cm. si 6 m. prin acomodare; 57. In cazul ochiului hipermetrop: 1. se departeaza obiectele; 2. se apropie obiectele; 3. distanta este mai mica de 17 mm.; 4. distanta este mai mare de 17 mm. 58. Corectia defectelor ochiului se face: 1. hipermetropie - lentile convergente ; 2. astigmatism - lentile cilindrice; 3. miopie - lentile divergente; 4. prezbitie - lentile convergente. 59. Contin pigmenti fotosensibili: 1 neuronii bipolari- iodopsina; 2. bastonasele - rodopsina; 3. celulele amacrine - ambii; 4. conurile - iodopsine; 60. Sub actiunea radiatiilor luminoase pigmentii vizuali se pot descompune in: 1. retinen; 2. vitamina A.; 3. opsine; 4. toate; 61. Referitor la adaptarea receptorilor vizuali este incorect: 1. retinenul din conuri si bastonase se transforma in vitamina A; 2. vederea fotopica se realizeaza cu ajutorul conurilor; 3. vederea scotopica se realizeaza cu ajutorul bastonaselor;

4. vederea clara se realizeaza prin adaptare intre punctum proximum si punctum remotum; 62. Suntculori fundamentale: 1. rosu; 2.galben; 3. albastru; 4. violet; 63. C alea optica : 1. protonuronul este neuronul bipolar din retina ; 2. nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular; 3. tractul optic face sinapsa in corpul geniculat extern din metatalamus; 4. tractul optic contine fibre de la ambii globi oculari; 64.Este caracteristic ariei vizuale , cu exceptia: 1. se afla in lobii occipitali; 2. cel mai bine reprezentata este macula; 3. este pe parte mediala a emisferelor; 4. se afla de o parte si de alta a santului Sylvius; 65.Este corect: 1. vederea binoculara este stereoscopica; 3. distrugera ariei primare --->orbire; 2. distrugerea ariei secundare ---->afazie;4. axonii din campul temporal se incrucseaza;

ANALIZATORUL ACUSTICOVESTIBULAR: C.S.

1. Analizatorul acustic: a. are componenta nervoasa comuna cu a analizatorului vestibular; b. calea de conducera are N1 in ganglionii Corti si Scarpa; c. Nervul cohlear intra in componenta perechii VIII; d. receptorii sunt in urechea medie; 2. Analizatorul vestibular: a. are receptorii in aceeasi componenta sructurala ca si cel acustic; b. N1 este in ganglionul Corti; c. in functionare este ajutat si de receptorii durerosi; d. impulsurile sunt conduse prin aceleasi fibre ca si cele acustice; 3. Nu are legatura cu analizatorul vestibular, cu exceptia: a. urechea externa; b. urechea medie; c. endolimfa; d. canalul cohlear; 4. Trompa lui Eustachius: a. face legatura conductului auditiv cu faringele;

b. egalizeaza presiunea pe ambele fete ale timpanului; c. conduce impulsuri la organul Corti; d. usureaza echilibrul; 5. Muschii ciocanului; a. se prind de membrana ferestrei ovale; b. intervin in conducerea impulsului nervos; c. amplifica vibratiile slabe; d. diminuiaza vibratiile puternice; 6. In interiorul labirintului osos se afla: a. receptori vestibulari; b. receptori acustici; c. endolimfa; d. labirintul membranos; 7. Melcul osos are caracteristic, cu exceptia: a. situat anterior de vestibulul osos; b. in el se deschid cele 3 canale semicirculare osoase; c. are forma conica; d. prezinta un ax numit columela; 8. Membrana bazilara: a. se afla in continuarea lamei spirala osoasa; b. porneste din columela; c. delimiteaza superior rampa vestibulara; d. are pe traseu un orificiu numit helicotrema; 9. Rampa timpanica: a. se afla deasupra membranei Reissner; b. este delimitata de membrana bazilara si Reissner; c. contine perilimfa; d. se afla deasupra membranei bazilara; 10. Una din membrane delimiteaza canalul cohlear: a. bazilara; c. tectoria; b. reticulata; d. bazala; 11.Endolimfa nu este este prezenta in: a. canalul cohlear; b. rampa timpanica; c. utricula; d. sacula; 12. In tunelul Corti se afla; a. celule auditive; b. celule senzoriale; c. dendrite ale nuronilor din ganglionul Corti; d. toate; 13. membrana reticulara: a. are pe ea organul Corti; b. acopera celulele auditive; c. este secretata de celulele de sustinere; d. prezinta in ea cilii celulelor auditive;

14. Nu este proprietate a undelor sonore: a. inaltimea; c. timbrul; b. intensitatea ; d. amplitudinea; 15. selectati asociatia corecta: a. timbru - vibratii armonice; b. inaltime - amplitudine; c. intensitate - frecventa; d. decibeli - vibratii armonice; 16. protoneuronul caii auditive este localizat in : a. ganglionul Scarpa; c. bulb.; b. punte; d. ganglionul corti; 17. Cilii celulelor ce intra in alcatuirea maculelor: a. sunt inglobati in cupola; b. ajung la membrana otolitica; c. sunt inclavati in membrana tectoria; d. strabat membrana reticulata; 18. Crestele ampulare; a. sunt in numar de 5; b. sunt stimulate de accelerari liniare; c. determina viteza de deplasare; d. determina mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare; 19. stimularea cililor din macule o face: a. endolimfa; b. deplasarea cupolei; c. otolitele; d. miscarile circulare ale capului; 20. Receptorii din utricula detecteaza; a. acceleratia orizontala; b. acceleratia verticala; c. acceleratia circulara; d. toate; 21. referitor la localizarea neuronilor caii acustice este incorect: a. protoneuronul in ganglionul corti; b. deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb; c. al 3-lea neuron in coliculi cvadrigemeni inferiori; d. al 4-lea neuron in corpii geniculati mediali din metatalamus; 22. Prin fasciculul vestibulo- nuclear se controleaza; a. tonusul muscular; c. echilibru static; b. miscarile globului ocular d.p.d.v. labirintic; d. aria auditiva; 23. Urechea nu poate percepe frecventa de ; a. 15.000 Hz. c. 20 Hz. b. 25.000Hz. d. 3000 Hz. 24. Cilii celulelor auditive sufera deformatii la vibratii ale membranei: a. Reissner; c. reticulata; b. bazilara; d. tectoria; 25. Mijlocul membranei bazilara intra in rezonanta la frecventa de :

a. 15.000Hz. c. 25.000Hz. b. 5000 Hz.; d. 500 Hz.; 26.Sunetele de o anumita frecventa activeaza numiti neuroni , cu exceptia: a. cohleari; b. corticali; c. talamici; d. bulbari; 27. Analizatorul vestibular informeaza despre: a. pozitia capului; b. acceleratia liniara; c. acceleratia circulara; d. toate; 28.Protoneuronul caii vestibulare se afla in; a. macule; b. bulb; c. creste ampulare; d. ganglionul Scarpa; 29 .Deutoneuronul caii vestibulare se afla in; a. macule; b. bulb; c. creste ampulare; d. ganglionul scarpa; 30. Receptionarea miscarilor circulare ale capului este posibiladatorita: a. celor 3 oscioare; b. perilimfei; c. orientarii canalelor semicirculare in cele 3 planuri ale spatiului; d. urechii externe;

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR:

C.G.
31. Cei 2 analizatori au caracteristic: 1. receptorii situati in urechea interna; 2. pentru fiecare sunt fibre nervoase separate; 3. pe traiectul nervului cohlear este gg. Corti; 4. pe traiectul nervului vestibular este gg. Scarpa; 32. Analizatorul vestibular furnizeaza informatii despre: 1. pozitia corpului; 2. gradul de efort; 3. miscarile corpului in spatiu; 4. oboseala musculara; 33. La realizarea functiei analizatorului vestibular participa si receptorii : 1. kinestezici; 3. presionali; 2. tactili; 4. optici; 34. Nu au relatie cu aparatul vestibular: 1. urechea interna; 2. urechea externa; 3. crestele ampulare; 4. urechea medie; 35.Au relatie cu aparatul acustic: 1. urechea interna ; 3. urechea medie; 2. urechea externa. 4. membrana Reissner; 36. Este caracteristic pentru peretii urechii medii: 1. cel lateral este reprezentat de timpan; 2. cel medial are numai fereastra ovala; 3. din cel anterior porneste trompa lui Eustachius; 4. in cel lateral se afla fereastra rotunda; 37. Este corect despre sistemul de oscioare din urechea medie; 1. nicovala se prinde de timpan; 2. muschiul ciocanului diminuiaza vibratiile sonore puternice; 3. scarita se prinde de membrana ferestrei rotunde; 4. muschiul scaritei amplificca vibratiile sonore slabe; 38. Labirintul osos este format din: 1. utricula; 3. sacula; 2. vestibul osos; 4. 3 canale semicirculare osoase; 39. La nivelul melcului osos es intalnesc structuri ca: 1. columela; 3. lama spirala osoasa; 2. membrana bazilara; 4. membrana tectoria; 40. Canalul cohlear este delimitat de : 1. membrana bazilara; 3. membrana vestibulara Reissner; 3. peretele extern al melcului osos, 4. lama spirala osoasa; 41. Pe columela se prinde : 1. lama spirala osoasa; 2. organul Corti;

3. membrana vestibulara Reissner; 4. tunelul Corti; 42. Este corect; 1. rampele timpanica si vestibulara contin perilimfa; 2. canalul cohlear contine endolimfa; 3. organul Corti este asezat pe membrana bazilara; 4.utricula apartine vestibulului osos; 43. Tunelul Corti este traversat de: 1. celule de sustinere; 2. cilii celulelor auditive; 3. axonii neuronilor din gg. Corti; 4. dendritele neuronilor din gg. Corti; 44. In organul Corti : 1. cilii auditivi strabat membrana tectoria; 2. celulele de sustinere secreta membrana reticulata ; 3. la baza celulelor auditive sosesc axonii neuronilor din gg. Corti; 4. membrana tectoria acopera cilii auditivi; 45. Sunt receptori vestibulari: 1. maculele ; 3. crestele ampulare; 2. utricula; 4. sacula; 46. Crestele ampulare au in alcatuire: 1. cupola gelatinoasa; 2. celule senzoriale; 3. celule de sustinere; 4. terminatii dendeitice ale neuronulor din gg. Scarpa; 47. Calea acustica include: 1. protoneuronul in gg. Corti; 2.deutoneuronul in nucleii cohleari din bulb; 3. al 3-lea neuron in coliculii cvadrigemeni inferiori; 4. aria auditiva din girusul temporal superior; 48. Din nucleii vestibulari pornesc fascicule spre: 1.maduva; 3. cerebel; 2. talamus; 4. nucleii nervilor :III, IV. VI, ; 49. Calea acustica are pe traseu neuroni in numar de: 1. 2; 3. 3 ; 2. 5. 4. 4; 50. In calea vestibulara intra : 1. dendritele protoneuronului; ` 2. cilii celulelor senzoriale; 3. axonii deutoneuronului; 4. coliculii cvadrigemeniinferiori; 51. Prin fascicule ce pornesc de la nucleii vestibulari se asigura a; 1. controlul tonusului muscular;

2. controlul echilibrului static si dinamic; 3. miscarile globilor oculari; 4. proiectie corticala; 52. Selectati asocierile false: 1. fascicul vestibulo-spinal-- control tonus muscular; 2. fascicul vestibulo-cerebelos--control echilibru; 3. fascicul vestibul-talamic-- proiectie corticala; 4. fascicul vestibulo-nuclear--acomodare la vedere; 53. Urechea umana percepe sunete care au: 1. frecventa pana la 20.000 Hz; 2. amplitudine intre 0 si 130 decibeli; 3. frecventa peste 20 Hz.; 4. frecventa sub 20 Hz.; 54. Proprietatile fundamentale ale undelor sonore sunt: 1. inaltimea; 3. intensitatea; 2. timbrul; 4. viteza; 55. Participa la transmiterea sunetului pana la organul Corti: 1. pavilionul urechii; 3.membrana fereastrei ovale; 2. perilimfa; 4.membrana bazala; 56.