Alcatuirea corpului uman

Fig 1

o Cavitatea pleurala (sau cavitatea pericardiala)

este spatiul dintre foite

Fig. 2.
Hipocondrul drept: o parte din lobul hepatic
drept;
Epigastru: O parte din colonul transvers,
portiunea de mijloc a ficatului ( intre lobul
hepatic drept si lobul hepatic stang se poate
observa acel segment mic si alb... care este
ligamentul rotund, ce provine din obliterarea
venei ombilicale ) colecist, stomac;
Hipocondrul stang: stomac, splina, flexura
colica stanga, o mica parte din lobul hepatic stang;
Abdomen lateral drept (flancul drept): colon ascendent si o parte din intestinul subtire, dar si o
mica parte din ficat;
Periombilical (mezogastru): colon transvers si o mare parte din intestinul subtire;
Abdomen lateral stang (flancul stang): colon descendent si o mica parte din intestinul subtire;
Inghinal drept (fosa iliaca dreapta): prima portiune a colonului ascendent;
Hipogastru: intestin subtire;
Inghinal stang (fosa iliaca stanga): o parte din intestinul subtire
Fig. 4.
1. Ficatul are raport de inferioritate cu esofagul
2. Duodenul are raport de inferioritate cu canalul coledoc.
3. Mitrocondria contine ADN ( Acest organit este un depozit de material genetic
extranuclear, ADN-ul, care contine un numar de gene responsabile de sinteza
enzimelor oxido-reducatoare). Prin urmare, mitocondria are lor in metabolismul
celular!

Celula

Fig. 5. , Fig. 6.
1. Colesterolul se gaseste doar la
interiorul stratului hidrofob al
fosfolipidelor;
2. Proteinele de pe fata externa si interna
au structura filiforma;
3. Glicolipidele sunt atasate si de
proteinele transmembranare si de cele
externe;
4. Mitocondriile se afla si in zona activa a citoplasme

 Fig 7/pag 8
o In mediul extracelular sunt mai multe particule dizolvate; particulele trec pasiv conform gradientului

 Fig 8/pag 9
o Ca2+ este scos in afara celulei
o Loc de conexiune in mijlocul celulei
o Pompa = consum de ATP -> ATP-aza Ca
o Proteina transportatoare
o Proteina transmembranara

Fig. 9.
1. Durata PA neuron = Durata PA fibra musculara
neteda de la nivelul antrului piloric (5 ms).
2. Amplitudinea PA neuron este pozitiva (+40mV)
3. Amplitudinea PA celulei miocardice ventriculare
este usor pozitiva.
4. Amplitudinea PA fibrei musculare netede de la
nivelul antrului piloric este negativa.
5. Timpul de actiune al PA in celula miocardica
ventriculara este mai mare sau egal cu 200 ms (intr-o
grila am gasit si mai mic de 200 ms).
6. Diferenta dintre potentialiul de repaus minim si
amplitudinea potentialului de actiune de la nivelul
neuronului este de 120 mV. (80mV+40mV=120)

Fig 9/pag 10
1. Neuron
1. Durata < 5ms
2. PA-PR=+40-(-80)=120mV
 2. Celula miocardica ventriculara
1. PA e usor pozitiv
2. Durata > 200ms
3. Fibra musculara neteda de la nivelul antrului piloric
1. Valoarea PA e negativa
2. Durata aproximativ = 5ms

Sistemul nervos
Fig. 11.
Neuronii care pornesc din ganglionii spinali
sunt pseudounipolari.
Aici se observa:
1. Atat axonul, cat si dendrita sunt
mielinizate;
2. Colaterala axonica este mielinizata și
poate sa faca sinapsa (acest lucru se
pate observa la desenul de la pagina
16)

 Fig 11/pag14
o b) neuron senzitiv –in desen este
reprezentat un neuron
pseudounipolar, dar deoarece ei
mentioneaza ca este senzitiv, asta
inseamna ca si un neuron bipolar
(ex din ggl Corti) va avea aceeasi
structura (si axonul si dendrita
sunt MIELINIZATE)
 o 5 – substanta cromatofila este o denumire mai veche pentru corpii Nissl
o In detaliul marit se observa ca teaca de mielina este concentrica; De fapt, teaca de mielina este o
prelungire a membranei celulei Schwann care se rasuceste si incolaceste in jurul axonului; asadar,
teaca de mielina are structura lipoproteica, la fel ca orice citomembrana
o In portiunea terminala (ramificatie) axonul isi pierde teaca de mielina

Axonul emite colaterale perpendiculare, MIELINIZATE

Fig. 15.
1. Mediatorul chimic trece in fanta sinaptica prin
exocitoza;
2. Mediatorul chimic poate sa ajunga din fanta
sinaptica la membrana postsinaptica unde se
leaga de un receptor din structura acesteia
determinand un raspuns celular.
 Fig. 16.
1. S
e

observa teaca de mielina prezenta la nivelul dendritelor si a axonului (desenata cu

albastru);
2. Neuronul intercalar este multipolar avand o forma stelata!

 Fig 16/pag 17
Si dendrita are mielina (neuron pseudounipolar)
In coarnele posterioase se afla neuronul intercalar, MULTIPOLAR, STELAT
 Fig. 18.
1. Corpul vertebral are la interior tesut osos
spongios.
2. Si la nivelul arcului vertebral se gaseste tesut
osos spongios.
3. Trunchiul nervului spinal este invelit de dura
mater si de arahnoida.
4. Trunchiul nervului spinal trece anterior de
pediculul vetrebral.
5. In canalul rahidian exista tesut adipos cu rol in
protejarea maduvei.

 Fig 18/pag19
In interiorul corpului vertebral si in arcul vertebral se
gaseste tesut osos spongios/trabecular
Trunchiul nervului este acoperit de meninge (este normal ca si el sa fie protejat avand in vedere ca
trece prin spatiul delimitat de pediculii vertebrali, doua fragmete osoase)
si radacinile sunt acoperite de meninge => sunt „scaldate” in lichid cefalorahidical (LCR)
maduva nu ocupa in totalitate canalul rahidian (se observa spatiul epidural care contine tesut adipos)

ELEMENTELE PREZENTE IN CANALUL VERTEBRAL/RAHIDIAN

o Maduva spinarii
o Meningele (+vase arteriale)
o „spatiul epidural” cu grasime
o Ramura meningeala - fibre viscerosenzitive + vasomotorii (pt vasele arteriale din pia mater de ex)

 Fig 19/pag19
7.comisura alba se gaseste ANTERIOR de comisura
cenusie
Fig. 20.
1. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la picior (fasciculul gracilis, fiindca cuneatul nu ajunge acolo)
se proiecteaza medial la nivelul emisferelor cerebrale.
2. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la mana (fasciculul cuneat) se proiecteaza lateral la nivelul
emisferelor cerebrale.
3. Sensibilitatea termica si dureroasa de la picior (STL) se proiecteaza medial la nivelul emisferelor
cerebrale.
4. Sensibilitatea termica si dureroasa de la mana (STL) se proiecteaza lateral la nivelul emisferelor
cerebrale.
Fig 20/pag 20

1. 13. Receptor articular de intindere = CORPUSCUL NEUROTENDINOS GOLGI

2. Pe desenul din dreapta(se vede mai clar), la nivelul bulbului se observa ca nucleul Burdach este situat
lateral fata de nucleul Gracilis (de altfel, si fasciculele omonime au acelasi raport in maduva)
Fig. 21.
1. Fasciculul piramidal incrucisat are decusatia la nivelul bulbului (decusatie
piramidala).
2. Fasciculul piramidal direct are decusatia la nivelul maduvei spinarii.
3. Fasciculul rubrospinal se incruciseaza la nivelul mezencefalului.

Fig 21/pag 22

1. 17. Fascicul rubrospinal; este posterior fata de fasciculele corticospinale

2. (Desenul din dreapta) pe calea piramidala se observa un INTERNEURON/NEURON DE ASOCIATIE;
(chiar daca in text spune ca este o cale bineuronala, poate exista si acest interneuron, din nou,
atentie la cum este formulata grila)
 Fig 22/pag 23
Fascicului Goll are raport cu santul median posterior si este situat medial fata de fasciculul Cuneat
Flechisg este dorsal, direct (posterior)
Gowers este ventral, incrucisat (ca sa tin minte am asociat litera W cu incrucisat)
Singurul fascicul extrapiramidal situat periferic in cordonul lateral este fasciculul olivospinal
Substanta cenusie se afla in contact direct cu fasciculele fundamentale (ce leaga maduva in AMBELE
SENSURI)
Fasciculul spinotalamic ANTERIOR este lateral fata de fasc. tectospinal
Dinspre POSTERIOR spre ANTERIOR, in cordonul lateral sunt fasciculele : 1)Piramidal incrucisat,2)
rubrospinal si 3)vestibulospinal lateral (deci 1 este posterior fata de 2; 3 este anterior fata de 2, etc)
Singurul fascicul ascendent din cordonul anterior este spinotalamicul anterior
Fasciculul piramidal incrucisat/lateral este mai voluminos decat fasc. piramidal direct (el contine 75%
din fibre fata de cel direct ce contine 25%)
Fasciculul piramidal direct se alfa in contact direct cu fisura mediana anterioara
Fig. 23.
Observam aici urmatoarele:
1. Doar tibia se articuleaza cu rotula, nu si fibula.
2. Reflexul miotatic se manifesta printr-o extensie.
3. Ligamentul rotulian se insera pe tibie.
Fig. 24.
1. Bicepsul are insertia pe
radius si doua origini pe
procesul coracoid al
omoplatului si pe un
tubercul situat deasupra
cavitatii glenoidale a
scapulei.
2. Tricepsul are insertia pe
ulna si trei origini, dintre
care una se prinde pe
omoplat.
3. Reflexele nociceptive se
manifesta prin flexarea
membrului respectiv.
Aici se observa care este procesul
coracoid
si care este cavitatea glenoida .

Fig. 25.
1. Fibrele motorii ale trigemenului sunt mai subtiri decat cele senzitive (logic, avem 2
ramuri senzitive si una mixta, normal ca fibrele senzitive sunt mai numeroase decat
cele motorii); de asemenea, fibrele motorii sunt dispuse medial fata de cele senzitive
(deci au raport de lateralitate cu acestea).
2. Trigemenii sunt delimitati lateral de catre pedunculii cerebelosi mijlocii.
3. La nivelul santului bulbopontin, dinspre medial spre lateral avem originile aparente
ale nervilor abducens, nervilor faciali si nervilor vestibulocohleari
(acusticovestibulari).
4. Nervii abuducens au raport de inferioritate cu piramidele pontine.
5. La nivelul santului retroolivar, dinspre superior spre inferior se gasesc originile
aparente ale nervilor glosofaringieni, vagi si accesori. (Retine raporturile dintre
acestia; spre exemplu: Nervul vag are raport de superioritate cu nervul glosofaringian
si raport de inferioritate cu nervul accesor). Acesti nervi delimiteaza lateral olivele
bulbare.
6. OBSERVATIE: Daca in grile se vorbeste despre nervii cranieni, nu uitati ca
nervul spinal este accesorul!!!
7. La nivelul santului preolivar se dispune originea aparenta a nervului hipoglos (care
are fibre numeroase si delimiteaza lateral piramidele bulbare).
Fig 25/pag 26

1. 6. Pendunculi cerebelosi inferiori

2. 10.Peduncului cerebelosi superiori
3. Fibrele motorii ale nervului V sunt mai putine si situate medial fata de cele senzitive
4. In santul bulbopontin, dinspre medial spre lateral au originea aparenta nervii: abducens (VI), faciali
(VII) si vestibulocohleari (VIII)
5. Deasupra piramidelor bulbare, in santul bulbopontin, este originea aparenta a nervilor abducens
6. In dreptul olivei bulbare nu are origine niciun nerv
7. In santul retroolivar (retro-in spatele olivei, posterior fata de oliva) au originea aparenta nervii 9, 10,
11; in aceasta ordine de sus in jos ( originea nervului 11 este inferioara fata de originra lui 10)
8. Singurul nerv cu originea in santul preolivar (pre=in fata olivei) este hipoglosul (12)

Fig. 26.
Se observa:
1. O cavitate pneumatica in osul frontal (sinusul
frontal).
2. O formatiune inelara cartilaginoasa prinsa
de osul frontal - aici muschiul oblic superior
isi schimba directia; acesta se insera pe
sclerotica profund fata de muschiul drept
superior.
3. Muschiul oblic inferior se insera superficial
fata de muschiul drept inferior.
4. Nervul optic este ”infasurat” in muschi care
prezinta la nivelul foramenului optic o
formatiune tendinoasa circulara (inelul
tendinos al lui Zinn).
5. Muschiul drept intern se insera pe fata
mediala a scleroticii, iar cel extern pe fata
laterala.

Fig 26/pag 27
 1. Nervul 4 este „agatat” de tavanul orbitei printr-un ligament numit trohlee (de aici si
denumirea nervului trohlear)
2. Muschiul drept superior trece peste tendonul de insertie al muschiului oblic superior
3. Muschiul oblic inferior trece peste muschiul drept inferior

Fig. 27
1. In primul rand, aici observam localizarea
ganglionului trigeminal (Gasser) la baza
craniului, deasupra articulatiei temporo-
mandibulare.
2. Articulatia temporo-mandibulara se afla
anterior de conductul auditiv extern.
3. Se observa un orificiu in dreptul celui de-al
doilea premolar inferior - fosa mentoniera
(prin care trece o ramificatie din ramura
mandibulara trigeminala).
Acum despre ramurile nervului:
 Ramura oftalmica (senzitiva) se distribuie
la: muschiul frontal, glanda lacrimala, 1/2
sclerotica superioara, musculatura din
partea superioara a fetei, regiunea
anterioara a mucoasei nazale;
 Ramura maxilara (senzitiva) se distribuie
la: musculatura extrinseca a ochiului, 1/2
inferioara a scleroticii, musculatura din partea mijlocie a fetei, dintii superiori, regiunea
posterioara a mucoasei nazale;
 Ramura mandibulara (mixta) se distribuie la musculatura din partea inferioara a fetei, limba,
dintii inferiori (Asupra musculaturii se ramifica atat ramurile senzitive, cat si ramurile motorii
care intervin in reflexul masticator - asa se deduce din acest manual, in realitate, este foarte
probabil ca doar ramura mandibulara sa prezinte fibre propioceptive pentru muschii masticatori).

Fig 27/pag 27
o
o Ce e colorat cu verde este nervul trigemen, pana sa se imparta in cele 3 ramuri;
el contine DOAR axoni; in ganglion este
corpul neuronilor pseudounipolari, deci
spre punte vor fi axoni;
o In ganglionul nervului trigemen (Gasser) sunt tot neuroni pseudounipolari;
nervul trigemen preia sensibilitatea
generala a fetei
 Fig. 28
Observam urmatoarele:
1. Se gaseste tesut adipos la nivelul
zonelor temporale si frontale.
2. Nervul facial se distribuie la
muschiul orbicular (acesta inchide
pleoapa, in timp ce ridicatorul
pleoapei - inervat de oculomotor - o
deschide ).
3. Facialul se distribuie si in partea
anterioara a zonei cervicale.
4. Se observa aponevroza epicraniala
(galea aponeurotica) care acopera
oasele parietale (acestea nu au
muschi).
5. Se observa insertia
sternocleidomastoidianului pe
mastoida (fata laterala a acesteia).
Fig 28/27
o Nervul 7 inerveaza si mucoasa
nazala (cf. fig 41)
o Inchisul ochiului, clipirea este
realizata de f. Motorii ale
nervului 7
o 4.regiunea cervicala – pielosul gatului
 NU se distribuie in regiunea parietala sau
occipitala

Fig. 29

1. Nervul glosofaringian se distribuie

la nivelul arterei carotide (aici se
gasesc chemoreceptorii care
intervin in reglarea respiratiei).
2. Treimea superioara a esofagului
are musculatura striata.
Fig 29/pag 28
o Nervul 9 inerveaza corpii
carotici
 Fig. 30
1. Nervul vag se distribuie si la
tegumentul pavilionului urechii.
2. Vagul trece lateral de carotida
dreapta si medial de carotida si
jugulara stanga.
3. Vagul trece deasupra carjei aortice.
4. Vagul inerveaza doar lobul superior
și pe cel mijlociu al plamanului
stang si lobul superior al
plamanului drept. (cel putin, asa se
vede in acest desen)

Fig 30/pag 28 – nervul vag

1. inerveaza corpii aortici

2. este lateral de carotida si arcul
aortic;
3. strabate DESCENDENT diafragma
4. trece pe langa curbura mica a
stomacului

Fig. 31
 Ramurile accesorului care se distribuie la
muschiul trapez trec profund de
sternocleidomastoidian.
Nervul 11/accesor/spinal
o Are 2 radacini (bulbara+spinala)
o Are 2 ramuri
 Interna – patrunde in nervii
vagi
 Externa – ajunge la muschii
sternocleidomastoidieni si
trapez

Fig. 32
 1. Lobii floculonodulari sunt situati anterior fata de neocerebel;
2. Lobii anteriori (paleocerebelul) sunt situati superior fata de arhicerebel.

Fig 32/pag 29

1. Nu exista vermis mijlociu

2. Lobul floculonodulare are raport cu bulbul rahidian
3. Pedunculii cerebelosi apartin cerebelului

Fig.33
1. Anterior de hipofiza si de puntea lui
Varolio se gaseste sinusul sfenoidal.
2. Hipotalamusul se afla inferior si
anterior de talamus.
3. Corpul calos se afla superior de
talamus si epifiza.
4. Intre cerebel si emisferele cerebrale se
observa sinusul drept (acel triunghi
albastru).

Fig 33/ pag 29

1. Hipotalamusul este in fata mezencefalului,

inferior si anterior fata de talamus
2. Epitalamusul este inferior de talamus
3. Talamusul are forma ovala
4. Sfenoidul se articuleaza cu occipitalul

Cortul cerebelului nu are raport cu lobul floculonodular

Fig. 36
1. Prin intermediul orificiului
interventricular (Monro)
ventriculul cerebral (1 sau 2)
se deschide la nivelul
ventriculului 3.
2. La nivelul ventriculului 3 se
deschid trei orificii (cele
interventriculare) si apeductul
mezencefalic (Sylvius).
3. Ventriculul 4 (delimitat de
bulb, punte si cerebel) se
continua la nivel medular cu
canalul ependimar.
4. Ventriculele contin lichid
cefalorahidian.
 Fig. 37
1. Se observa conexiunea dintre
tracturile olfactive si hipocamp.
2. Corpul calos este dispus superior
de fornix.

Fig 37/pag 31
1. Sistemul limbic se afla intre
diencefal si cortex
2. 4.comunica si cu emisfera de
partea opusa

Paleocortexul

 Are conexiuni cu analizatorul olfactic,

hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, mai putin cu neocortexul (NU SI METATALAMUSUL)
 Este inclus in sistemul limbic

Sistemul limbic

 Calea olfactiva ( nervul, calea, hipocampul)

Fig. 39
Foarte important in aceasta
imagine este sesizarea faptului ca
la nivelul contactului nervilor cu
medulosuprarenala (MSR) se
elibereaza acetilcolina , MSR fiind
considerata un ganglion fara
prelungiri.
 Atenție !!!!!

Despre tabelul de la
pagina 35 trebuie sa
va spun ca pentru
admiterea la UMFCD
trebuie sa faceti
DIFERENTA dintre
”crește” si
”stimuleaza”;
dintre
”scade” si ”inhiba”!!!

!!!!!!!! De asemenea,
chiar daca in text ni
se spune ca unele
organe nu prezinta
inervatie PS, in grile
trebuie sa luati
efectele din tabel ca si
corecte!

Tabel / pag 35
o Simpaticul pregateste organismul pentru situatii de stress (de ex: te urmareste un caine); organismul se
va adapta corespunzaor: reduce cantitatea de sange distribuita organelor, mucoaselor, pielii pentru a fi
mai mult sange disponibil pentru muschi; pentru a respira mai eficient se face bronhodilatatie; cum
organismul e in starea de stress, de „fight or flight”, o calatorie la toaleta nu este chiar necesara ( se
reduce debitul urinar si secretia de renina, se contracta sfincerul vezical intern); se face midriaza (sa vezi
mai bine pe unde alergi), s.a.m.d.
o Parasimpaticul aduce organismul din starea de stress la cea de repaus; in literatura de specialitate, exista
imaginea unui batranel care sta pe fotoliu si citeste: vederea este adaptata pentru aproape,
bronhoconstrictie,etc; la un moment dat batranelul adoarme si incepe sa-i curga o secretie apoasa
salivara (invers fata de cea groasa, vascoasa de la simpatic; de aceea cand avem emotii ni „se usuca
gura”)
o De retinut unde NU au efecte cele doua sisteme
o Parasimpaticul NU are efect pe :
 Muschiul dilatator al irisului
 Medulosuprarenala
 Forta de contractie miocardica
 Ficat (pe metabolism)
 Splina
o Simpaticul NU are efect pe :
 Muschiul constrictor pupilar
 Glandele intestinale (Brunner, celule mucoase intestinale, etc)
 Forta contractiei este crescuta si de TIROXINA SI GLUCAGON
 Cresterea frecventei respiratorii este crescuta de TIROXINA nu si de simpatic
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC
 M.S. T1-T4 = fibre pregg. - ggl. laterovertebral - fibre postggl. :
-m. intrinseci ochi;
-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare;
-plamani;
-inima.
 M.S. T5-T9 = fibe preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre postggl. :
-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire.
EXCEPTIE: M.S. T5-T9 = fibre preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac - fibre preggl. -
MSR (ggl. intramural);

 M.S. T10-T11 = fibre preggl - ggl. laterovertebrali - ggl. celiac (pentru rinichi) sau ggl. mezenteric
superior - fibre postggl. :
-rinichi;
-intestin subtire;
-intestin gros.
Observatie! Fibrele care inerveaza rinichiul fac sinapsa in ggl. celiac, dar apartin micului nerv splahnic.

 M.S. L1-L2 = fibre preggl. - ggl, laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. mezenteric inferior - fibre postggl. :
-rect;
-colon;
-vezica urinara;
-organe genitale.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

 Nucleii vegetativi ai oculomotorului, facialului, glosofaringianului = fibre preggl. - ggl. juxtavisceral -

fibre postggl. :
-m. intrinseci ochi;
-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare.
 Nucleul vegetativ al vagului = fibre preggl. - ggl intramurali:
-inima;
-plamani;
-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire;
-intestin gros;
-rinichi.

 M.S. S2-S4 = fibre preggl. - ggl. intramurali:

-rect;
-colon sigmoid;
-vezia urinara;
-organe genitale.
 
F

ig 40/pag 34
o Arcul reflex vegetativ prezinta interneuron in coarnele posterioare
 Analizatorii
Fig. 42
Un desen destul de ambiguu, din care nu stii ce sa mai
interpretezi fiindca este in contradictie cu unele grile
care considera ca hipodermul nu are terminatii
nervoase libere, desi acestea trec prin el. !!!!!!!!
Cred ca in grile se ia asa fiindca dupa textul incomplet
din manual, aceste TNL doar trec prin stratul de
adipocite, dar nu se si distribuie la nivelul lor.
De aici observam urmatoarele:
1. Muschiul erector al firului de par nu se insera
perpendicular pe stratul papilar al dermului, ci
oblic.
2. Corpusculii Ruffini sunt distribuiti pe langa
glomerulii glandelor sudoripare.
3. Glandele sebacee se distribuie in jurul firului
de par, nu la baza acestuia, ci inspre dermul
papilar.
4. Corpusculii Vater-Pacini au un aspect ovalar cu
discuri concentice la interior.

!! In epiderm exista capilare limfatice !!

Fig. 43
Din acest desen este foarte important sa
stiti cum se distribuie fibrele nervoase la
nivelul fusului muscular, asadar:
 FIbrele senzitive in floare se
distribuie la periferia fibrelor cu
lant nuclear (sau spre periferia,
in portiunea intermediara a
acestora - asa am gasit in unele
grile, iarasi, o intreaga
controversa);
 Fibrele senzitive anulospirale se
distribuie la nivelul sacului fibrelor
cu sac nuclear;
 Fibrele motorii gamma se
distribuie la nivelul fibrelor
intrafusale cu lant nuclear, la
periferia acestora.
De asemenea, putem observa ca nucleii fibrelor cu lant nuclear sunt ovalari, alungiti, iar cei din
fibrele cu sac nuclear sunt rotunzi.

Fig 43/pag 41
 Fibrele musculare cu nuclei
 In lant – fibre senzitive „in floare”/”in buchet”
 In sac – fibre senzitive anulospirale
 Fibrele cu nuclei in sac se gasesc central in fus, iar cele in lant periferic

Fig. 44
1. STL si STA se unesc inainte sa ajunga la
nivelul bulbului, sensibilitatea condusa
de acestea se proiecteaza lateral pe
cortex.
2. Lemniscul medial este mai gros decat
STL si STA.
3. Lemniscul medial se proiecteaza tot
lateral pe scoarta cerebrala.

o Fig 44/pag 41
 Fasciculele spinotalamic anterior
si lateral se unesc
 Se observa lemniscul medial
(structura mai voluminoasa cu
rosu); da impresia ca se
„ingroasa”; de fapt, numarul de
fibre este acelasi; pare astfel
deoarece el are o forma usor
turtita care se „rasuceste”
 7.proprioceptor (din muschi);
fusurile sunt singurii
proprioreceptori din muschi

Fig. 45
1. Celulele mitrale sunt multipolare si au
forma stelata;
2. La interiorul etmoidului se gaseste
tesut osos spongios;
3. Neuronii bipolari sunt fusiformi;
4. Epitelilul columnar este
pseudostratificat (nucleii celulelor sunt
dispusi la inaltimi diferite, dand impresia
de mai multe straturi).
5. Nu confundati mucoasa nazala cu cea
olfactiva!!! Mucoasa nazala este
reprezentata strict de stratul de mucus,
in timp ce cea olfactiva este alcatuita si
din epiteliul columnar si celulele bipolare.
6. Dendrita neuronului bipolar prezinta cili
la capatul terminal.
Fig 45/pag 42
 o 4.epiteliu columnar, pseudostratificat!
o Epiteliul nu este lipit de osul etmoid; intre cele doua se interpune tesut conjunctiv (care
hraneste epiteliul)
o 1. Celulele mitrale, neuroni multipolari, stelati
o Contactul sinaptic dintre protoneuron si deutoneuron are loc in bulbul OLFACTIV (nu
rahidian!)
o In cazul analizatorului olfactiv, protoneuronul joaca si rolul de receptor
o Cilii protoneuronului se gasesc la polul APICAL
 Calea olfactiva nu are legaturi directe cu talamusul
 Calea se proiecteaza in girul hipocampic (apartine lobului temporal) de ACEEASI PARTE

Fig. 48
 Tendoanele muschiului drept
superior si muschiului drept
inferior se insera pe sclerotica in
dreptul orei serrata.

Fig 48/pag 44
o 1.conjunctiva
 o Pata oarba este inferior (si medial) fata de macula luteea
o Retina este mai groasa spre pata oarba (se ingroasa stratul fibrelor nervului optic)
o Corpul vitros este transparent; vasele de sange nu apartin lui, ele sunt vizibile prin
transparenta; niciun mediu reftingent nu are vase de sange

Fig. 49
Aici este foarte important sa
stiti ordinea straturilor si
conexiunile sinaptice dintre
acestea, precum si tipul
sinapselor.
1. Celulele
multipolare fac
sinapsa cu celulele
amacrine - celule
unipolare (sianpsa
axosomatica);
2. Celulele
multipolare fac
sinapsa cu celulele
bipolare (sinapsa
axodendritica)
3. Celulele orizontale fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase (sinapsa
axodendritica);
4. Membrana limitanta interna, fibrele nervului optic, membrana limitanta externa si stratul
pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la numar).
5. Lumina strabate toate straturile retinei pana ajunge la celulele receptoare, unde
este transformata in potential receptor si este transmis succesiv celorlalte straturi
retiniene in ordinea: bastonase-conuri-orizontale-bipolare-amacrine-multipolare-
fibrele nervului optic.
Sinapsa celulelor orizontale cu celulele receptoare este o sinapsa chimica neuroneuronala.
Fig 49/pag 45
o Lumina strabate straturile de la 1 spre 10 conform desenului, apoi se reflecta in
stratul pigmentar si intalneste celulele fotoreceptoare, care transfoma radiatiile
electromagnetice in impuls nervos; impulsul nervos merge in sens invers fata de
lumina (celule fotoreceptoare – bipolare – multipolare)
o Celulele multipolare strabat retina dinspre membrana limitanta interna spre
membrana limitanta extrerna in PATA OARBA
o Membranele limitante interna si externa nu sunt straturi celulare (retina are 10
straturi, dar nu toate sunt celulare)
o Sunt mai multi fotoreceptori decat cel bipolare; mai multe bipolare decat multipolare
o Celulele cu conuri sunt mai scurte si nu ajung pana la membrana limitanta externa
precum celulele cu bastonas
 o O celula orizontala face sinapsa cu axonul celulelor fotoreceptoare (o orizontala cu
mai multe celule receptoare)
o Celulele amacrine fac sinapsa cu pericarionul celulelor multipolare/ganglionare
o Se observa, in stratul fibrelor nervului optic cum retina se ingroasa dinspre periferie
spre pata oarba
 In retina sunt 3 tipuri de celule functionale
o Celule fotoreceptoare
o Celule de sustinere (celule gliale; retina este o structura nervoasa)
o Celule de asociatie (amacrine, orizontale)
Fig. 51
Observam urmatoarele:
1. Din tracturile optice se desprind
niste colaterale care ajung la
coliculul superior din
mezencefal, dar acest nivel nu
reprezinta o statie sinaptica
pentru calea optica.
2. Radiatiile optice sunt
eferentele care pornesc din
corpii geniculati laterali si ajung
la lobul occipital! Radiatiile
optice nu sunt razele de lumina!!!

Fig 51/pag47
o 8.radiatii/striuri optice (nu
electromagnetice!!)
o Campul vixual monocular
este pe retina nazala
o Campul vizual binocular este
pe retina temporala

Fig. 51

Asadar, potentialul receptor care

provine din lumina receptionata din:
 campul vizual drept va se va
transmite atat prin tractul optic
stang, cat si prin cel drept;
 campul vizual stang se va transmite atat prin tractul optic drept, cat si prin cel stang;
 campul monocular stang al ochiului stang se va transmite prin tractul optic drept;
 campul monocular drept al ochiului stang se va transmite prin tractul optic stang;
 campul monocular stang al ochiului drept se va transmite prin tractul optic drept;
 campul monocular drept al ochiului drept se va transmite prin tractul optic stang.

Fig. 53
1. Se gasete tesut adipos la interiorul
pavilionului urechii.
2. Vestibularul este situat superior de
cohlear, deci are raport de inferioritate cu
acesta.
3. Nervul cohlear este mai gros decat
vestibularul.
4. Fereastra ovala este situata superior de
cea rotunda.

Fig 53/pag 50
1. 9.casa timpanului = urechea medie
(comunica prin trompa lui Eustachio
cu nazofaringele; trompa lui
Eustachio se deschide la nivelul
peretelui anterior al urechii medii)
2. Fibrele nervului vestibular sunt
superioare (sau au raport de
inferioritate) fata de fibrele
nervului acustic
3. Scarita este in raport cu
fereastra ovala

Fig. 54
1. Dendritele protoneuronului strabat
lama osoasa ca sa ajunga la
celulele receptoare.
2. Ganglionul Corti se afla in
columela.
3. Se gaseste tesut pavimentos la
nivelul rampei timpanice,
vestibulare dar si la nivelul
canalului cohlear.
4. Celulele ciliate (receptoare) sunt
piriforme.
5. Celulele de sustinere sunt cubice.
Fig 54/pag 50
1. Celulele auditive intrerne sunt pe un strat
2. Celulele auditive externe sunt pe trei straturi
3. Celulele senzoriale nu sunt in raport direct cu membrana bazilara; ele sunt „asezate”
pe niste celule epiteliale de sustinere, care secreta membrana reticulata (in care
patrund cilii celulelor auditive)
4. Prin tunelul Corti trec dendrite ale fibrelor care se distribuie celulelor auditive externe

Fig. 55
Esential din aceasta imagine este sa realizatii faptul
ca auzul este un simt care se proiecteaza bilateral
la nivelul emisferelor.
Incerc sa va explic putin traseul acestor neuroni:
1. Protoneuronii fac sinapsa la nivelul
nucleilor cohleari ventral si dorsal din
punte.

2. Deutoneuroii care pornesc din nucleul

cohlear ventral se incruciseaza si ajung la
nivelul nucleului corpului trapezoidal
(acela de langa linia unde scrie 6) si fac
sinapsa acolo. Al treilea neuron care
porneste de la nivelul acesta, ajunge la
coliculul inferior unde face sinapsa.
Ulterior sinapsand la nivelul corpului
geniculat medial si proiectandu-se lateral
pe emisfere.

3. Deutoneuronii care pornesc din nucleul

cohlear dorsal: unul se incruciseaza si
strabate nucleul corpului trapezoidal fara
sa faca sinapsa, ulterior avand acelasi
traseu precum cel descris mai sus; iar
celalalt ajunge direct la coliculul inferior si
apoi la corpul geniculat medial de aceeasi parte, proiectandu-se lateral pe emisfera.
4. Desi pe desen apare, in grile nu se considera neuronul de la nivelul nucleului
corpului trapezoidal! Deci al treilea neuron al caii acustice este cel de la nivelul
coliculului inferior.

Fig 55/pag 51 O parte din din deutoneuroni NU se incruciseaza

Glande endocrine
Fig 57/pag 54
 Timusul este localizat retrosternal, in mediastin
 Pancreasul (corpul+coada) este anterior fata de rinichiul stang

Fig 58/pag55
 Neuronii secretori se gasesc in hipotalamulul anterior si au forma stelata; sunt
multipolari.
 Artera hipofizara superioara se despinde dintr-o ramura a arterei carotida
interna
 Chiasma optica este anterior fata de hipofiza
 In neurohipofiza se gasesc celule gliale

Fig 59/pag. 56
 Zona reticulara este in contact
cu MSR
 Dinspre exterior spre interior
zonele sunt Glomerulara-
Fasciculata-Reticulata
Schema/pag 57
 Stress-ul influenteaza
activitatea hipotalamusului
 Este reprezentata o bucla de
feedback negativ

Fig 60/pag 58
 istmul este anterior de trahee
 lobii sunt lateral de trahee si
laringe
  daca am face o sectiune
printr-un plan medio-sagital,
am sectiona istmul, nu lobii
(intrucat ei sunt lateral fata
de acest plan)
 localizata intr-o capsula
fibroasa, in loja tiroidei

Fig 61/pag. 59
 vena cava inferioara si aorta
abdominala sunt posterior de
pancreas
 originea trunchiului celiac este
imediat deasupra prancreasului
 din trunchiul celiac se desprinde
artera splenica, care iriga si
pancreasul
 canalul principal Wirsung se varsa impreuna cu canalul coledoc la nivelul sfincterului Oddi
 canalul accesor Santorini este superior fata de cel principal si se intalneste doar la nivelul
capului pancreasului
 acel „Y verde”; cele doua ramuri de sus sunt canalele hepatice principale (drept+stang);
dupa ce s-au unit, au format canalul hepatic comun; canalul cistic este cel al vezicii biliare;
cand canalul cistic s-a varsat in canalul hepatic comun, au format canalul coledoc
 Canalul coledoc este anterior de canalul pancreatic accesor Santorini
Locomotie

 Fig 63/ pag 63

o 3.capilare epifizare!
o 5. Cavitatea medulara
este cea din diafiza; a
nu se confunda cu
canalul vertebral.
 Pana la 20 de ani se osifica
epifizele; ramane cartilaginos
cartilajul metafizar pana in
jurul varstei de 20-25 ani,
cand si acesta se osifica si
epifizele se sudeaza cu
diafiza

 Fig 64/ pag63

o Frontalul nu se
articuleaza cu
temporalul (se interpune
sfenoidul)
o Maxilarul nu se articuleaza cu mandibula

Fig 65/ pag64

o Perechile I
si II de
coaste se
articuleaza
cu
manubriul
sternal
(cea de-a
II-a
pereche
nu
complet)

o Clavicula
se
articuleaza
cu scapula
o Scapula/omoplatul se articuleaza cu humerus si clavicula

o Radius si ulna se articuleaza intre ele

o Rotula se articuleaza cu epifiza distala a femurului, nu si cu oasele

gambei (tibia+fibula)

o Femurul se articuleaza cu tibia, nu si cu peroneul

o Peroneul se articuleaza cu tibia

o Osul coxal este irigat de artera iliaca interna (coxalul face parte din
peretii bazinului)

Fig 66/ pag 64

o Orficiul vertebral este
triunghiular la nivel
lombar
o Din moment ce exista 2
apofize articulare
superioare inseamna ca
extisa si doua inferioare;
ele se articuleaza cu
vertebrele supra- si
subiacente; in total o
vertebra toracica va
avea 8 (4+2+2) articulatii
(4 prin apofizele
articulare, 2 intre corpul
vertebral si discurile
intervertebrale, 2 cu
cele doua coaste)
o Corpul vertebral este anterior fata de arcul vertebral; apofiza spinoasa
este cea pe care o putem simti pe spate, deci, este orientata spre
posterior;
Parghia de ordin I : este pe modelul
de “balansoar”; forta activa este
exercitata de muschii trapezi;
rezistenta este greutatea craniului
 Parghia de ordin II : forta
exercitata de muschii
posteriori ai gambei se
exercita la tendon (am
translatat forta si am
reprezentat-o cu sageata
neagra); greutatea se resimte
la pingea (cam unde este si
punctul de sprijin); se observa
cum bratul fortei este mai lung
decat bratul rezistentei
 Parghia de ordin III :
asemanator ca la parghia de
ordin II, am translatat forta
 activa, exercitata de biceps; se observa ca in acest caz bratul rezistentei este
mai mare decat bratul fortei active
 Intotdeauna rezistenta este greutatea

 Fig.68
o Punctul de sprijin pentru articulatia de ordin I este prima vertebra
cervicala, atlas
o Bicepsul se insera pe radius
o Radius se articuleaza cu humerus

 Articulatiile sunt organe de

legatura
 Sinartrozele – fixe, imobile,
miscari foarte reduse
 Diartrozele – grad variabil de
mobilitate
o Amfiartrozele –
suprafete plane sau
usor concave
o Artrodiile – miscarile
depind de forma suprafetelor articulare
 Fig 71/pag69
o Muschiul trapez este vizibil si pe fata anterioara (vizibil bine la halterofili)
o Sunt 2 muschi trapezi
o De clavicula (parte din centura scapulara) se prind:
 Muschii pectorali
 Muschii deltoizi
 Muschii sternocleidomastoidieni (SCM)
 Muschii trapezi
o De aponevroza lombara se prind (pe o jumatate) :
 Muschiul trapez
 Muschiul mare dorsal
 Muschiul oblic extern
 Muschiul fesier
  Fig 72/pag 70
o 2.nucleul este periferic, imediat
sub sarcolema
o Membrana H luminoasa =
spatiul dintre fibrele de actina;
h de la cuvantul german
“heller”-brighter, mai
“luminoasa”
o Membrana Z = din cuvantul
german “Zwischenscheibe”,
discul dintre benzile I; soli
o Banda I (isotropic – contine o
singura substanta, actina)
o Banda A (anisotropic – contine
si actina si miozina)
o In timpul contractiei,
miofilamentele (subtiri) de
actina gliseaza printre cele de
miozina

Fig 74/pag71
o In detaliu se observa ca
sarcolema este plicaturata, se
mareste suprafata de contact,
insa in acest caz nu pentru a
favoriza contactul cu substantele (cum este la absorbtia intestinala de
ex.)

Digestie
 Cavitatea bucala este un visceer
  Fig 75/pag 74
o Mucoasa bucala este un epiteliu
pluristratificat pavimentos
nekeratiniza
o Buzele sunt conectate cu gingia prin
frenuri (2.frenul buzei superioare,
frenul buzei inferioare nu este notat
pe desen, dar se poate observa)
o Pe fata ventrala, limba se leaga prin
frenul lingual (fata dorsala este cea
care prezinta papile gustative)
o Pe fata ventrala a limbii se pot
observa vase de sange
o Palatul tare se gaseste anterior fata
de palatal moale
o Fiecare jumatate a unei arcade
dentare are : 2 incisivi, 1 canin, 2
premolari si 3 molari; deci 8 dinti;
o Cele doua amigdale palatine se gasesc lateral de lueta (“omulet”)
o Lueta este situata menian
 Rolurile masticatiei
o Fragmenteaza alimentele
o Formeaza, lubrifieaza si inmoaie bolul alimentar
o Asigura contactul cu receptorii gustativi
o Substantele odorante eliberate vor stumula receptorii olfactivi =>initieaza
secretia gastrica
 Rolurile salivei
o Lubrifieaza alimentele (nu bolul alimentar)
o Elaborarea senzatiei gustative; doar substantele sapide (solubile in saliva
stimuleaza receptorii gustativi)
o Echilibru hidroelectrolitic (apa+saruri); diferit de echilibrul acido-bazic; (au rol in
mentinerea echilibrului acido-bazic hematiile, aldosteronul)

Fig 76/pag 74
 o Stomacul are 2 regiuni:
 Verticala – fundul si corpul
stomacului
 Orizontala – antrul piloric si
canalul piloric
o Stomacul prezinta 2 curburi: mica (in
dreapta, spre medial) si mare (in
stanga, spre lateral)
o Peretele are 4 teci dinspre exterior
spre interior: adventice, patura
musculara (3 tipuri de fibre:
longitudinale, circulare, oblice*),
submucoasa, mucoasa;
o Fibrele oblice*sunt specific
stomacului; restul tubului digestiv are
fibre longitudinale si/sau circulare
o Mucoasa gastrica este plicaturata; in
regiunea antrala (10.antru piloric)
plicile sunt paralele;














F
ig 77/pag74
o 2. Flexura duodeno-jejunala este
imediat sub pancreas
o Ileonul este inferior fata de jejun
 o Intestinele sunt legate de peretele
abdominal prin mezenter

 Fig 78/pag74
o Apendicele vermiform este primul
segment al intestinului gros
o Intestinul gros are muschi circulari;
cei longitudinali sunt in tenii (benzile
musculare)
o Apendicele epiploice sunt adipoase!
(a nu se confunda cu apendicele
vermiform)
o Intestinul gros prezinta mezocolon
  Fig 79/pag74
o Canalul coledoc este posterior de
duoden
o Canalul principal Wirsung este in tot
pancreasul; Canalul accessor
Santorini este doar la nivelul capului
o La nivelul ficatului se unesc canalele
hepatice drept si stang si formeaza
canalul hepatic comun; in canalul
heaptic comun se varsa bila din
canalul cistic si formeaza canalul
coledoc
o Canalul coledoc este posterior de
duoden

Timpul bucal
 Voluntar
 De acum procesul deglutitiei devine IN INTREGIME sau APROAPE un act automat

o Timpul faringian
 Bolul ajunge in faringe; la intrare stimuleaza ariile receptoare; „impulsurile primite de
aici [...] o serie de contractii faringiene automate care previn ...”; odata ajuns
faringe bolul ar putea sa 1)se intoarca in cavitea bucala (putin probabil deoarece
deglutitia l-a impins deja spre faringe); 2)sa ajunga in nari prin nazofaringe (lucru ce
nu se intampla deoarece se ridica valul palatin/palatul moale si impiedica accesul);
3)sa ajunga pe trahee (nu se intampla deoarece epiglota acopera glota si accesul
este restrictionat); 4)sa isi continue drumul spre esofag, singura cale ramasa libera
 Toate aceste modificari (valul palatin, epiglota) sunt realizate de „o serie de
contractii faringiene musculare automate”
 Tot ce este descris (receptionarea stimulilor, contractiile farngiene automate)
dureaza 1-2 secunde

o Timpul esofagian
 Peristaltismul primar
 Declansat de deglutitie/patrunderea alimentelor in esofag
 Coordonat vagal
 Peristaltismul secundar
 Declansat de prezenta alimenterlor in esofag
 Coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului
o Pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza spre stomac, o unde de relaxare e
transmisa prin neuroni mienterici inhibitori si precede contractia; (in traducere, mai
intai esofagul se „relaxeaza” putin pentru a permite alimentelor sa-si urmeze
traiectul; in urma acestei unde de relaxare, este contractia esofagului care
propulseaza bolul)
o Cand unda de relaxare ajunge la nivelul esofagului inferior, stomacul si o parte din
duoden se relaxeaza pentru a primi
alimentele
Sfincterul cardia (musculatura ingrosata a
esofagului pe o portiune de 2-5 cm deasupra
jonctiunii cu stomacul) este mereu inchis (pt a
preveni refluxul gastric); el se deschide doar
prin relaxare receptiva (in momentul cand vine
mancarea, se deschide si el; persoanele care
au probleme cu refluxul gastro-esofagian au
acest muschi slabit)
STOMACUL
  Motilitatea gastrica include si contractiile de foame
 Motilitatea gastrica realizeaza
STOCAREA (prin relaxare receptiva)
 Hormoni ce controleaza forta contractiilor peristaltice
o Acetilcolina
o Gastrina
 Substante care stimuleaza secretie de HCl
o Acetilcolina
o Secretina
o Gastrina
 Inhibarea secretiei de HCl
o Somatostatina (eliberata de neuroni ai sistemului nervis enteric al stomacului)
o Glucagonul (nu se precizeaza ca ar scadea/inhiba secretia de HCl, dar reduce
secretia de suc gastric care contine HCl)
o ADH (reduce secretia tutoror glandelor exocrine; stomacul face parte din aceasta
categorie; din nou, nu are efect DIRECT pe secretia de HCl, dar poate fi considerat
ca o influenteaza)
o Sistemul nervos simpatic reduce secretiile digestive

Fig 82/pag 78
o Reprezinta o „felie” dintr-un lobul
hepatic
o Se observa cele doua surse de
sange : vena porta (care aduce
produsi ai digestiei/substante
nutritive) si artera hepatica (aduce
sange oxigenat)
o 5.canalicul biliar (intralobular) – nu
are pereti propriu-zisi; canaliculul
este marginit de hepatocite
o 3.canalicul biliar (interlobulare)
(hepato-coledoc) – are pereti
proprii
o Hepatocitele sunt dispuse radiar, in 2 siruri
o Sangele din vena porta si din artera hepatica „se aduna” in capilarele sinusoide (este reprezentat
la 4, dar se observa mai bine pe desen unde este sageata mov); sangele din capilarele sinusoide
contine „tot ce e mai bun”(oxigen + substante absorbite la nivelul intestinelor)
o Sangele din capilarele sinusoide se varsa in 7.vena centrolobulara (cum ii spune si numele, se
gaseste in centrul lobulului)
o Mai multe vene centrolobulare se undesc si dau nastere venelor hepatice care se vor varsa in
vena cava inferioara
  Fig 83/pag 79
o Sarurile biliare ajung
in intestinul subtire si
sunt absorbite la
nivelul ileonului
o Se observa ca vena
porta se formeaza prin
confluenta a 3 vene
(vena mezenterica
inferioara, vena
mezenterica
superioara si vena
splenica)
o Canalul hepatic
comun se formeaza
prin confluenta canalelor hepatice drept si stang

 Fig 84/ pag 79

o 1.lumen intestinal
(lumen=interiorul)
o se observa marginea in
perie a enterocitelor
o enterocitele sunt celule
epiteliale cu microvili
(pentru a mari suprafata
de contact)
o enzimele intestinului
subtire sunt
 asociate marginii in
perie (5.enzime ale
marginii in perie)
 in enterocit
(7.tripeptidaza)
 NICIODATA IN LUMEN (3.peptidaza; pentru ca este in lumen,
probabil este o peptidaza pancreatica)
Circulatie

 Fig 87/pag 84
o Se obserba ca hematiile
sunt mai numeroase decat
celulele albe
o Hematiile au forma de disc
biconcav (nu isi pastreaza
forma globuloasa)
o Leucocitele au un singur
nucleu lobat
o Leucocite
 Hemostaza fiziologica = totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea
sangerarii la nivelul vaselor MICI
 Are 2 timpi
o Timpul vasculo-plachetar / hemostaza primara
 1. Vasoconstrictia peretelui lezat (pentru a opri sangerarea,
trebuie “oprit robinetul”)
 Se realizeaza reflex (simpatic) si umoral (ADH)
 2. Aderarea tormbocitelor la nivelul plagii (punem un “dop”)
 3.Metamorfoza vascoasa a trombocitelor (ne asiguram ca “dopul
nu zboara” cand incepe sa circule sange”)
o Timpul plasmatic = coagulare (toate cele 3 faze se desfasoara in
prezenta Ca2+)
 Faza I
 Formarea trombopastinei
 Unele fosfolipide sunt implicate in prima faza a coagularii
 Faza II
 Formarea trombinei
 Protrombina se afla deja in plasma
 Tromboplastina catalizeaza reactia de transformare a
protrombinei in trombina
  Faza III
 Formarea retelei de fibrina insolubila
 Fibrinogenul este prezent in plasma
 Din fibrinogen, trombina desface niste MONOMERI DE
FIBRINA care polimerizeaza SPONTAN
 In ochiurile retelei de fibrina se fixeaza ELEMENTE
FIGURATE (hematii, celule albe, trombocite)

Hemostaza ≠ coagulare
Fig 88/pag 87
o Vena jugulara este
lateral de artea
carotida
o Vena
subclaviculara este
anterior de artera
subclaviculara
o Vena cava
inferioara este la
dreapta arterei
aorte descendente
o Artera splenica are
un traseu sinuos
o Vena renala
stanga este
anterior de aorda
descedenta
abdominala
o Locul de terminare
al arterei aorte este
superior fata de
locul de formare al
venei cave
superioare
o Trunchiul celiac si
arterele
mezenterice au
originea pe partea
anterioara a arterei
aorte abdominale
 o Artera iliaca comuna dreapta se incruciseaza in prima parte a
venei cave inferioare
o Initial, arterele iliace externe merg lateral fata de venele omoloage,
dupa se incruciseaza si ajung medial fata de vene
o 16.Vena suprahepatica = vena hepatica
o 14.Vena mezenterica inferioara se varsa superior fata de locul de
unde se desprinde 9.artera mezenterica inferioara
o 18. Vena pulmonara (este de fapt artera pulmonara deoarece are sange cu
CO2)
o 5. Artera pulmonara (este de fapt vena pulmonara, cu sange oxigenat)

 Vascularizeaza peretii toracelui:

o Artera toracica interna – arterele intercostale anterioare
o Artera axilara (PERETELE ANTEROLATERAL al toracelui)
o Ramuri parietale ale aortei toracice
Diferente fata de sistemul
ciuculator
o St. limfatic e adaptat
pentru drenarea
tesuturilor
 Capilarele
limfatice nu mai
au o pozitie
intermediara intre
sistemul arterial
si cel venos, ci
sunt terminale
(arata ca o
“manusa”)
o Peretii VASELOR
limfatice sunt mai
subtiri decat cei ai
vaselor de sange
 Asemanari cu sistemul
circulator
o CAPILARELE limfatice
au ACEEASI structura cu capilarele sangvine
 Capilarele limfatice sunt in TOATE tesuturile si organele
 Limfa trece prin gangilioni OBLIGATORIU
 Fig 89/pag89
o Vena limfatica dreapta colecteaza limfa din jumatatea
supradiafragmatica dreapta
o Canalul toracic colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica
stanga si restul corpului
o Ganglionii axilari (+ cei mamari) primesc limfa de la glanda mamara

 Fig 90/pag89
o 3.trabeculele sunt
septuri conjunctive
o Vasele aferente sunt
mai numeroase decat
cele eferente
o Zona corticala este
spre exterior, iar zona
medulara in centru

Fig 91/pag 90
o 1. Valvele sigmoide (la
baza arterelor sunt 3
cuspide)
o In ventriculul drept sunt
3 muschi papilari, iar in
ventricul stang sunt 2
o Aorta ascendenta este
intre vena cava
superioara (la dreapta) si
trunchiul pulmonar (la
stanga)
o Originea arterei aorte
este inferior si posterior
fata de originea
trunchiului pulmonar
 o Prima parte a aortei ascendente este posterior fata de trunchiul
pulmonar
o Crosa aortica/arcul aortic trece dinspre anterior spre posterior, dinspre
dreapta spre stanga
o Artera pulmonara dreapta merge posterior de aorta ascendenta
o Peretii atriilor sunt subtiri
o Peretii ventriculelor sunt grosi si prezinta trabecule si muschi papilari (care prin
cordajele tendinoase se insera pe cuspele valvulelor atrioventriculare)
o Ventriculul drept are si o portiune neteda
o Ventriculul stang este mai gros decat ventriculul drept

 Fig 92/ pag 91

 Nodul
sinoatrial este
in peretele
artiului drept,
aproape de
locul de
varsare a
venei cave
superioare
 Nodul
atrioventricular
este in
peretele
atriului drept,
deasupra
orificiului
atrioventricular drept
 Fasciculul Hiss se imparte in doua ramuri : stanga si dreapta
 Fasciculul Hiss si cele doua ramuri sunt in septul interventricular
 Fibrele Purkinje sunt subendocardic si se distribuie si muschilor papilari
 In fasciculul Hiss, impulsul electric se transmite dispre baza inimii spre
apex
 In reteaua Purkinje, impulsul se transmite dinspre apex spre baza
CICLUL CARDIAC
 Durata unui ciclu cardiac = 60 secunde/ frecventa cardiaca (in bpm)
o 60/75= 0,8 secunde
 Asincronismul de 0,1 secunde intre sistola atriala si cea ventriculara este
datorat intarzierii propagarii stimulului prin nodul atrioventricular
 MANIFESTARI CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
o Manifesteri electrice
 Insumarea vectoriala a biocurentilor
 Electrocardiograma (ECG sau EKG)
o Manifestari mecanice
 Socul apexian
 Pulsul arterial
 Sfigmograma = inregistrarea grafica a pulsului
o Manifestarile acustice
 Zgomotele cardiace
 Zgomotul I, sistolic
 Zgomotul II, diastolic
 Fonocardiograma = inregistrarea grafica a zgomotelor cardiace

Respiratie
  Sistemul respirator
o Cai respiratorii
 Cavitatea nazala (fose, SUB baza craniului)
 Faringe (raspantie)
 Laringe (respirator+fonator)
 Trahee (10-12cm)
 Bronhii (T4 se imparte traheea in bronhii)
o Plamani -> cavitatea pleurala = VIRTUALA
 Intrapulmonar - arborele bronsic
o Bronhia principala
o Bronhii
o Bronhiole
o Bronhiola lobulara
o Bronhiole terminale
o Bronhiole respiratorii (pot prezenta alveole) = ultimele ramificatii ale
arborelui bronsic, din care deriva:
 Ducte/canale alveolare
 Saci alveolari
 Alveole
Rosu=spatiu mort Verde=acin
 Acin = unitatea morfofunctionala a plamanului
Mai multi acini = lobul

Fig 94/ pag 97

o Plamanul drept are 3 lobi
o Plamanul stang are 2 lobi
o Din figura 1/ pag 4=>
 Fata bazala a
plamanilor este
“mulata” de
diafragma si ii ia
forma
 Cum diafragma
este mai ridicata in
partea dreapta =>
plamanul drept este
mai scurt decat cel
stang
o Plamanul :
 Arbore bronsic = capilare bronsice
 Alveolele = capilare
pulmonare

 Fig 95/ pag 97

o 1. Venula pulmonara are
sange oxigenat, deci e
din circulatia mica
o 2. Arteriola pulmonara
are sange “cu dioxid”,
deci este din circulatia
mica
 Membrana
alveolo-capilara/respiratorie
 1.endoteliu capilar
 2.interstitiu
pulmonar
 3.epiteliu alveolar
 4.surfactant (lichid
tensioactiv)
o Grosimea de aproximativ
0,6 microni (µ)
o Suprafata 50-100 m2
Excretia
 Reproducere

 Fig 101

o Simfiza pubiana vine in
contact cu vezica urinara (nu
are raport cu uterul)
o Uretra are raport cu simfiza
pubiana
o Vaginul se afla intre uretra si
rect
o Se observa in profunzime
cum ovarul este “acaparat”,
“luat in brate” de pavilionul
trompei; de aici putem
deduce ca fata MEDIALA este cea acoperita
de pavilionul trompei (eu vizualizam cum era in poza pe care am atasat-
o unde pare ca pavilionul acopera cumva fata laterala, dar NU trebuie
gandit asa)

Fig 102
 10. Se elimina un OVOCIT
SECUNDAR!! (Nu ovul)
 Reteaua capilara se gaseste
INTRE trompa uterina si ovar;
inferior de trompe
  Fig 103
o Glandele bulbo-uretrale
sunt pe fata
posterioara a uretrei
o Glandele bulbo-uretrale
sunt deasuprea
radacinii penisului
o Veziculele seminale
sunt intre vezica si rect
o Canalul deferent este
dilatat inaite de a se
uni cu canalul veziculei
seminale si de a forma
canalul ejaculator
o Se observa prin
transparenta canalul
deferent de pe partea
opusa (reprezentat ca
o “umbra” pe desen)
 Fig 105 – “ciclul follicular”
o Celulele foliculului primordial sunt disspuse intr-un singur strat. Ele incep
sa prolifereze si sa se aseze pe mai multe straturi, devenind folicul
primar.
o Celulele foliculare prolifereaza pana la un punct cand nu mai au loc sa
prolifereze si formeaza o cavitate (adica ele delamineaza). Astfel se
formeaza foliculul secundar. Cavitatea formata se numeste antru
follicular si contine lichid follicular.
o In foliculul tertiat, antrul follicular devine mai voluminos
 Nu cred ca poate intreba la admitere de antru folicular, e suficient
sa stiti ca se formeaza o cavitate umpluta cu lichid folicular.
o Zona pellucida se numeste astfel pentru ca “straluceste” la microscopul
optic; pe figura, este inelul de un roz mai deschis care inconjoata 4-
ovocitul II
o 4.ovocit secundar, in folicul tertiar/matur/de Graaf
o In ovulatie, ovocitul II se elimina inconjurat de zona pellucida si coroana
radiata si LICHID FOLICULAR (sageata de la 8-ovulatie este indreptata
spre o substanta care iese din folicul)

 Fig 106 – ovogeneza

o Ovogonia si ovocitele primare se formeaza in viata intrauterine a femeii
o Ovogonia diploida prin mitoza (etapa ecuationala/ecvationala) da ovocite
primare, DIPLOIDE
o Intrauterin, ovocitul primar intra in diviziune meiotica
  La pubertate, in fiecare luna 1 ovocit II isi definitiveaza profaza,
numai daca/dupa ce a fost FECUNDAT
 Daca o femeie va avea ovluatie la 38 de ani, acel ovocit II
este in profaza meiozei I inca de pe vremea intrauterina.
Adica varsta acelui ovocit este de 38 de ani.

 Meioza 2 seamana cu o mitoza. De fapt, ovocitul secundar
parcurge o meioza, cu cele doua etape. In manual, etapa a doua a
meiozei este numita “III.a doua diviziune mitotica”.
o Se observa ca ovocitul secundar este cel EXPULZAT din ovar (dupa
prezenta spermatozoidului)
o Ovocitul secundar si ovulul sunt inconjurate de ZONA PELLUCIDA
(stratul care “imbraca” ovocitul)
o Ovulul se formeaza DOAR DACA este ovocitul II este fecundat.
 Ovocitul II aflat in metafaza meiozei II este expulzat din ovar. In
momentul cand spermatozoidul patrunde in ovocit si isi lasa
materialul genetic (pronucleul masculine). Acum gasim pronucleul
feminin si pronucleul masculin, iar celula se numeste OVUL.
 Fecundare = unirea materialului genetic femeiesc+barbatesc.
 Dupa ce s-au reintregit cei 46 de cromozomi, putem numi zigot

 fig 107, 109

o reglareaa secretiei ovariene are
 o cale “scurta” – bucla de feedback pe FSH si LH
 o cale “lunga” – bucla de feedback pe GRH
  Fig 108
o Spermatogoniile NU se
divid toata viata – functia
spermatogenetica incepe
odata cu pubertatea
o Spermatida trece in
spermie/spermatozoid prin
MATURARE (NU
diviziune)

Organismul – un tot unitar