ANALIZATORII Analizatorii (organele de simt) sunt formatiuni anatomo-functionale complexe prin care sistemul nervos central receptioneaza

informatiile din mediul extern sau intern, le conduce si le transforma in senzatii specifice; astfel ei reprezinta canalele informationale ale sistemului nervos, ei contribuie la realizarea integrarii organismului intr-un tot unitar si in acelasi timp, in mediul inconjurator. Analizatorul este alcatuit din trei segmente: periferic, de conducere si central.  Segmentul periferic (receptorul) este o structura specializata cu proprietatea de a receptiona stimuli fizici sau chimici, de a-i transforma in excitatii-impuls nervos si de a-i transmite pe caile de conducere; dupa criteriul topografic, receptorii sunt clasificati in: exteroceptori, interoceptori si proprioceptori. Segmentul de conducere este alcatuit din caile nervoase respective (aferente) care au rolul de a transmite impulsurile nervoase aparute in receptori, pana la centrii nervosi superiori. Caile ascendente sunt directe sau indirecte. Pe calea directa (spino-talamo-corticala), impulsurile ajung rapid datorita unor sinapse reduse, intr-o arie corticala senzitiva specifica. Pe calea indirecta (sistemul reticulat ascendent, activator), impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical in mod difuz si nespecific. Segmentul central este reprezentat de zona corticala specifica, in care se opereaza analiza si sinteza informatiei primite prin stimulii nervosi, in urma carora vor rezulta senzatii specifice (vizuale, auditive, ) si constiente.

EXTEROCEPTORII 1. Analizatorul cutanat (somestezic) este un analizator fizic de contact; se receptioneaza si se analizeaza simtul tactil, de presiune si sensibilitatea vibratorie, termica si dureroasa. Stimulul comun este deformarea tegumentului superficial - in cazul tactului, profunda - in cazul presiunii si repetata rapid - in cazul vibratiilor. Cand excitantul este slab, avem o sensibilitate de atingere (de contact). Fibrele nervoase de la nivelul pielii reprezinta dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii spinali ai nervilor rahidieni si din ganglionii senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni: fibrele nervoase de la nivelul pielii sunt de doua tipuri: Terminatii nervoase libere, cu aspect arborescent, care se gasesc in derm si epiderm. In epiderm patrund sub forma unor firisoare ramificate butonate, amielinice, printre celulele stratului granulos, in jurul foliculilor pilosi, sau formeaza meniscurile Merkel; ele au rolul de a receptiona excitatiile dureroase, tactile, ale miscarii firelor de par.

d) Corpusculii Golgi-Mazzoni au forma ovoida. insa nu in intregime. iar din punct de vedere structural se aseamana cu corpusculii Vater-Pacini. au o forma ovoida si sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva din 30-60 lamele concentrice. c) Corpusculii Vater-Pacini sunt cei mai voluminosi. am 959g69j ielinice. corpusculul este invelit intr-o capsula conjunctiva lamelara.In derm se gasesc terminatii nervoase libere. intermediarul Wrisberg din nervul facial VII.zona somestezica I. Acesti corpusculi se gasesc in tesutul conjunctiv al papilelor dermice si au rol in receptionarea excitatiilor tactile. Caile de transmitere . La acestea se mai adauga fibrele senzitive ale nervilor cranieni (trigemenul-V. 7) . au rol de mecanoreceptori ai presiunii si tractiunii exercitate asupra pielii.reci. care se termina printr-o umflatura sau gamalie bifurcata. sunt formatiuni conjunctivo-nervoase. situate in derm si hipoderm. dar si in mucoasa conjunctiva bucala. glosofaringianul-IX.prezentate la functiile maduvei . in interior patrunde o fibra nervoasa cu numeroase ramificatii fine in retea. Analizatorul gustativ este un analizator chimic de contact (chemoreceptor). care formeaza arborizatii in jurul vaselor sanguine si in papilele dermice. Se gasesc in dermul pielii. 2 si 3. dar mai ales in pulpa degetelor. mai mult sau mai putin cilindrica. dar si 5. elicoidala. in care o fibra nervoasa amielinica se ramifica in interiorul unei substante granuloase centrale delimitate de 1-2 lamele conjunctive. din punct de vedere structural ei sunt constituiti dintr-o capsula conjunctiva din 4-5 lamele care contin fibre elastice de colagen si celule conjunctive. astfel. la exterior. b) Corpusculii Krause au forma cilindrica. 7).sensibilitatea exteroceptiva (curs nr. iar portiunea centrala este mult mai voluminoasa. cu terminatiuni latite. . a) Corpusculii Meissner . In aceasta portiune patrunde fibra nervoasa senzitiva lunga. cu o lungime de 2 mm. vagul-X).formati dintr-o stroma conjunctiva si o fibra nervoasa eliptica. Din punct de vedere functional. corpusculii Golgi-Mazzoni receptioneaza presiuni mai slabe decat corpusculii Vater-Pacini. se gasesc in hipodermul pulpei degetelor. Aceste fibre receptioneaza excitatiile tactile foarte fine. sferoidala. Segmentul central al analizatorului tegumentar este girul postcentral al lobului parietal (ariile 1. Terminatii nervoase senzitive incapsulate. in interiorul careia se gaseste portiunea axiala din tesut conjunctiv fibrilar. 2. Acesti corpusculi se gasesc indeosebi in hipodermul regiunii palmare si plantare. Acesti corpusculi localizati in structurile superficiale ale hipodermului si profunde ale dermului au rol de a receptiona excitatiile pentru senzatia de cald si cele de tractiune si deformare care se exercita asupra tesuturilor in care se gasesc. e) Corpusculii Ruffini au o forma cilindrica mai mult sau mai putin fusiforma. se mai numesc corpusculi senzitivi. au rolul de a receptiona excitatiile termice . lamele capsulei sunt mai putin numeroase. fusiforma.

 Segmentul periferic este reprezentat prin prelungirile dendritice ale celulelor olfactive (neuroni bipolari) din mucoasa nazala olfactiva. valul palatin si peretele posterior al faringelui. Segmentul periferic este reprezentat prin mugurii gustativi din papilele gustative. cilii sunt in contact direct cu suprafata limbii (saliva) prin porul gustativ. presiune si durere. ele sunt dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe traiectul nervilor cranieni care inerveaza mucoasa linguala si care fac sinapse cu celulele senzitive gustative. numite substante sapide.40 cm2/fosa. asezate pe partea posterioara. Gustul amar este perceput de fata dorsala a limbii. in partea inferioara a girului postcentral (aria 43). Analizatorul olfactiv este. pe marginile limbii. care captuseste partea superioara a cavitatii nazale. in numar de 7-11. gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile complexe ale substantelor sapide acre. dispuse in "V" cu varful spre baza limbii. celulele senzoriale sunt inconjurate de terminatiunile fibrelor nervoase aferente ale nervilor gustativi (IXglosofaringian. mucoasa palatului percepe gusturile amar si acid (in mod deosebit). situate in mucoasa linguala. IX si X. deci au rol in sensibilitatea tactila.se proiecteaza in segmentul central al cortexului cerebral. in vecinatatea sensibilitatii cutanate a fetei.  Segmentul intermediar (calea aferenta. cel acru pe marginile ei. .in partea anterioara a fetei dorsale. sarate. pe o suprafata de cca 2. care nu contin muguri gustativi. dulci si amare. VII-facial si X-vag).fibrele nervoase aferente ale nervilor cranieni VII. La polul bazal. 3. iar faringele si epiglota percep toate gusturile fundamentale. ca si cel gustativ. La om se deosebesc patru tipuri de senzatii gustative (gusturi): acru. inaintea santului terminal. - Mugurii gustativi sunt de forma mai mult sau mai putin ovala. gustativa) este format din trei neuroni . de forma unor ciuperci. Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate. raspandite pe varful si marginile limbii si papile filiforme. se cunosc: papile caliciforme (circumvalate). formati din celule de suport (sustinere) si celule receptoare . substantele care nu excita receptorii gustativi se numesc insipide. sarat. un analizator chimic de contact (chemoreceptor). Receptorii gustativi sunt stimulati de substantele dizolvate in apa si saliva. Cele mai numeroase papile se gasesc in mucoasa linguala. papile foliate. papile fungiforme. dulce si amar. . peretii obrajilor. senzatia gustativa poate sa dispara chiar daca stimulul persista. cel dulce la varf si cel sarat . se gasesc pe toata intinderea mucoasei linguale.senzoriale gustative care au la polul apical un cil gustativ.

poate avea variatii mai mici sau mai mari si poate influenta functionarea ochiului. cu rol in umezirea mucoasei nazale pentru intretinerea starii ei functionale. Analizatorul vizual. celulele olfactive (= neuroni bipolari) reprezinta receptorii olfactivi.  Segmentul intermediar. calea optica si centrii corticali de analiza si sinteza a informatiilor vizuale. celule de sustinere si celule bazale. Cercetarile au aratat ca prin tractul olfactiv exista un flux continuu de impulsuri. este format din doua portiuni: nervul olfactiv (= axonii celulelor olfactive. Mecanismul discriminarii olfactive nu este inca bine cunoscut.axonii lor vor face sinapse cu dendritele celulelor mitrale din bulbul olfactiv. Corionul este o patura conjunctiva in care se gasesc glande mucoase ce produc mucusul. 4. atentiei. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii. care. el este asezat in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica. spre interior ele prezinta cate o prelungire axonica. are rol important in orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului corpului. iar cel antero-posterior este de 25 mm . de conducere a analizatorului olfactiv. . intra in structura nervului olfactiv. substanta perforata anterioara si girusul subcalos. Simtul vazului. Omul poate diferentia intre 2000 si 4000 de mirosuri diferite. formei si culorilor obiectelor.acesta numit si axul anatomic al ochiului. iar sub influenta substantelor odorante se modifica frecventa si gruparea in serii a acestor impulsuri. alaturi de simtul auditiv si cel kinestezic. dar si in mentinerea tonusului cortical. el este considerat microsmatic ca majoritatea primatelor. dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici. Celulele olfactive (neuronii olfactivi periferici) au spre exterior o prelungire dendritica cu o umflatura (buton olfactiv) de la care pleaca o arborizatie din 5-6 cili olfactivi. -  Segmentul central al analizatorului este reprezentat de girusul hipocampic. Analizatorul optic este alcatuit din receptorul vizual. celulele olfactive reprezinta protoneuronii caii olfactive . trigonul olfactiv. a doua portiune a segmentului intermediar se afla in rinencefal si este reprezentata de axonii celulelor mitrale (= deuteroneuronii caii olfactive). putin turtit de sus in jos (diametrul vertical este de cca 23 mm. care vor constitui tractusul olfactiv. dupa ce strabate corionul.Mucoasa nazala olfactiva este formata dintr-un epiteliu si un corion. receptorii) care va strabate lama ciuruita a etmoidului si va intra in bulbul olfactiv al rinencefalului. Epiteliul este alcatuit din celule olfactive.  Segmentul periferic este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular.

are rol trofic in special pentru retina si contribuie la formarea camerei obscure. in structura sa predomina vase sanguine si celule pigmentare. ciliara si iridiana. fibroasa. dintre care stratul al doilea (extern) este structurat din celulele vizuale cu con si cu bastonas. spre partea anterioara a globului ocular. Irisul este o membrana circulara care continua tunica mijlocie in partea anterioara a globului ocular. Rolul irisului se manifesta prin: . ea captuseste tunica mijlocie pe toata intinderea ei. produc printr-o filtrare a plasmei sanguine. corpul ciliar si iris. Corpul ciliar (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar si procesele ciliare. Structura globului ocular Globul ocular este format din trei tunici suprapuse (tunica externa. iar procesele ciliare. numita lama ciuruita. intre aceasta si peretele osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol protector. prin care ies fibrele nervului optic. umoarea apoasa si umoarea sticloasa. denumite astfel dupa forma conica sau cilindrica a segmentului lor extern.retina este cunoscuta ca tunica nervoasa. . in numar de 70-80.  Tunica interna .prin micsorarea pupilei. prezinta pata galbena exact la capatul posterior al axului vizual al ochiului. cristalinul si corpul vitros. Retina optica fotoreceptoare. unde se formeaza imaginile cele mai clare. acopera 2/3 din suprafata posterioara a coroidei.dozarea luminii care va ajunge la retina (similar diafragmei unui aparat de fotografiat). care intregesc peretele globului. formata din zece straturi de celule. numita capsula Tenon. unde se afla punctul de convergenta al tuturor fibrelor nervoase care formeaza nervul optic. retina propriu-zisa sau retina optica. el prezinta la mijloc un orificiu circular pupila.impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale cristalinului si . de o membrana conjunctiva. din tesut conjunctiv elastic. . Coroida. Muschiul ciliar este o formatiune musculara constituita din mai multe unitati. prima este o membrana alba. din punct de vedere topografic prezinta trei regiuni: retina propriu-zisa.  Tunica externa este fibroasa si alcatuita din sclerotica si cornee. intervine in acomodarea vizuala la distanta. care prezinta in partea sa posterioara o regiune perforata. de culoare bruna-negricioasa.  Regiunea posterioara. dura si opaca. Coroida captuseste jumatatea posterioara si mediana a scleroticii si se continua cu corpul ciliar. si papila optica (punctul orb) .Globul ocular este invelit. creste adancimea focarului ocular. mijlocie si interna). Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata de coroida.o regiune circulara asezata mai jos. de la locul de patrundere a nervului optic pana aproape de cornee. iar in partea anterioara se continua cu corneea o membrana epitelial-conjunctiva transparenta. Retina optica are o structura complexa. si trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia: umoarea apoasa.

Organele de miscare sau muschii globului ocular sunt in numar de sase: muschiul drept superior.retinen. el se descompune sub influenta luminii si se recompune in prezenta vitaminei A. constituita din proto. Conul contine un numar mare de pigmenti fotosensibili. Umoarea apoasa este un lichid incolor. este cel mai important in mecanismul dioptric.opsina (scotopsina) si un pigment . de iris si cristalin. bastonasul contine rodopsina (purpura vizuala) . Corpul vitros este reprezentat de o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre partea posterioara a cristalinului si peretele globului ocular. dintre care iodopsina este cel mai important.calea suprageniculata. iar la interior umoarea sticloasa. ORGANELE ANEXE GLOBULUI OCULAR sunt organele de miscare si organele de protectie. muschiul oblic mare si oblic mic. sunt raspunzatoare de vederea in lumina puternica. drept extern. globul ocular mai prezinta trei medii refringente: 1. Aceasta substanta gelatinoasa prezinta la exterior membrana hialoida. Acesti receptori ai vederii nu pot decela detalii asupra culorii sau formei exacte a obiectelor. Celelalte regiuni ale retinei: regiunea mijlocie (retina ciliara) si anterioara (retina iridiana) sunt membrane epiteliale. care va proiecta informatiile de la retina pe scoarta cerebrala. Celulele cu bastonas.un organ lenticular biconvex. In afara de cornee.Cristalinul . drept pentru care se poate deforma usor si permite astfel clarificarea imaginii prin procesul de acomodare.pigment fotolabil care la intuneric are o culoare rosie purpurie. situat inapoia irisului. iar in prezenta luminii se transforma intr-un derivat alb constituit dintr-o proteina . sunt raspunzatoare de vederea la lumina slaba (nocturna).Celulele cu con. . in numar de 5-7 milioane. care umple camerele anterioara si posterioara ale ochiului. Organele de protectie sunt reprezentate prin sprancene. 3. ele alcatuiesc retina oarba. drept intern. fara o functie speciala. au o structura foarte simpla. .calea infrageniculata.si deutoneuronii retinieni care ajung pana la corpii geniculati externi din metatalamus si . pleoape si aparat lacrimal. ele au un prag de sensibilitate mai performant in perceptia culorilor si a formelor. Celulele cu con se intalnesc in numar foarte mare la nivelul petei galbene. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice. delimitate de fata posterioara a corneei. reprezentata de axonii neuronilor din corpii geniculati externi (drept si stang) = al III-lea neuron. perfect transparent. mai numeroase (125-130 milioane).  Segmentul de conducere al analizatorului vizual (calea optica) este format din doua parti: . drept inferior. 2.

plina cu aer. care pluteste in endolimfa. deasupra organului lui Corti se afla membrana tectoria (m. intre cele doua labirinte se afla un spatiu umplut cu perilimfa (un lichid asemanator lichidului cefalorahidian). . cortical se afla in lobul occipital. care capteaza si dirijeaza undele sonore spre membrana timpanului. Se deosebeste un labirint osos in interiorul caruia exista un labirint membranos. Celulele auditive sunt mici. canale semicirculare si melcul osos (cohlee osoasa). pe membrana bazilara. Urechea medie este compusa din cavitatea timpanica sapata in osul temporal. Medial de stalpul intern se gasesc celule auditive interne.  Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Segmentul central. canale semicirculare membranoase si melcul membranos (canalul cohlear). 18 si 19). celule de sustinere si doi stalpi (intern si extern) care subinscriu tunelul lui Corti. Labirintul membranos cuprinde aceleasi formatiuni: vestibul membranos (cu utricula si sacula). nicovala si scarita).   Labirintul osos este format din vestibul. 5. iar lateral de stalpul extern sunt celulele auditive externe. care se intinde intre timpan si fereastra ovala. Oscioarele. In urechea medie se afla un lant articulat din trei oscioare (ciocanul. de o parte si alta a scizurii (ariile 17. Vibratiile sonore sunt captate. prevazute la polul apical cu cili. transmise si amplificate de un sistem de structuri care compun urechea externa. dispuse pe un singur rand si intercalate de celule de sustinere. Spre urechea interna se gasesc cele doua ferestre: ovala si rotunda. numit labirint. Organul lui Corti este constituit din celule senzoriale auditive. se afla organul lui Corti (= receptorul acustic). La baza celulelor auditive vin dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spiralat (ganglionul Corti). induse de undele sonore culese de urechea externa. acestia sunt in contact (inclavati) cu membrana tectoria. medie si interna. muschii si ligamentele care se gasesc in casa timpanului au rolul de a transmite lichidului din urechea interna vibratiile timpanului. ea se interpune intre urechea externa si cea interna si functioneaza ca un rezonator al undelor sonore din conduct. si celule de sustinere. asezate pe trei randuri. Toate formatiunile organului lui Corti se spiralizeaza de doua ori si jumatate de o parte si alta a columelei melcului osos si de-a lungul melcului membranos. aici are loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala. Corti). Urechea interna este alcatuita dintr-un sistem de canalicule. Analizatorul auditiv  Segmentul periferic al analizatorului acustic este reprezentat de ureche. In interiorul canalului cohlear. care are aceeasi presiune atmosferica datorita trompei lui Eustachio (tuba faringotimpanica). iar in labirintul membranos se afla endolimfa.

Canalele semicirculare membranoase. altele merg la nucleii motori ai nervilor cranieni III. alte fibre merg la substanta reticulata (fasciculele vestibuloreticulare). Segmentul central al analizatorului acustic are multiple conexiuni cu ariile 6. iar alte fibre merg la neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii (fasciculele vestibulospinale). Fiecare canal semicircular prezinta la baza sa cate o dilatatie . care are o parte periferica (= protoneuronul din ganglionul spiralat Corti) si o parte centrala (deutoneuronul din nucleii cohleari ventral si dorsal din trunchiul cerebral si al III-lea neuron din corpul geniculat medial metatalamic). contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. 8 (lobul frontal) si 44 (lobul temporal) in care se afla centrii vorbirii. cufundate intr-o masa gelatinoasa. formate si ele din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale ciliate acoperite de o substanta gelatinoasa .  Segmentul periferic se gaseste in ampulele canalelor semicirculare. care contine granulatii calcaroase . La activitatea corticala legata de - - -  . In utricula si in sacula se afla de asemenea cate o proeminenta .otolite. in care se gasesc crestele ampulare. Segmentul intermediar este format din nervul cohlear. o parte merg la cerebel (cortexul arhicerebelos). utricula si sacula. IV si VI. Partea periferica a caii vestibulare o formeaza nervul vestibular sau vestibulocohlear (VIII) alcatuit din axonii protoneuronilor din ganglionul vestibular (Scarpa) situat in urechea interna.segmentul central. Segmentul central al analizatorului vestibular este mai putin cunoscut. Axonii acestora merg in mai multe directii (centrii subcorticali si corticali): unele fibre urca la nucleul ventral-lateral talamic (fasciculele vestibulotalamice). Excitatiile transmise de acest nerv acusticovestibular (VIII) vor ajunge in centrul auditiv din scoarta . care prin ambele extremitati comunica cu utricula.  Segmentul intermediar. Partea bazala a celulelor senzoriale ciliate este inconjurata de arborizatii dendritice ale neuronilor din ganglionul lui Scarpa. se pare ca sunt localizati in scoarta cerebrala a lobului temporal. care coordoneaza miscarile globilor oculari.Sylvius si pe fata superioara a lobului temporal (aria 41).membrana otolitica. sunt orientate in cele trei planuri ale spatiului. 6. unde fac sinapse cu al III-lea neuron si de la care pleaca fibrele talamocorticale. acesta este reprezentat in profunzimea scizurii laterale .macula (pata auditiva). Analizatorul vestibular face parte dintr-un sistem care receptioneaza. transmite si analizeaza pozitia si miscarea in spatiu a corpului omenesc.ampula . O creasta ampulara este formata din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale (receptoare) ciliate. Partea centrala este constituita din deutoneuronii caii vestibulare din nucleii vestibulari (4) ai trunchiului cerebral (bulb).

 Segmentul periferic al acestui analizator este reprezentat de proprioceptorii din aparatul locomotor. Caile proprioceptive inconstiente se proiecteaza pe cortexul cerebelos. periost etc. protoneuronii acestor fibre se gasesc in ganglionii spinali. a aparatului locomotor in general. dupa care se proiecteaza pe scoarta. INTEROCEPTORII . tendoane. 4 si 6). ligamente. Aici are loc analiza informatiilor aduse de caile sensibilitatii proprioceptive constiente si transformarea lor in senzatii. contractia etc. Analizatorul motor (kinestezic) primeste excitatiile in legatura cu pozitia si miscarile diferitelor segmente ale corpului. VII. tendoane.in tendoane. 2.functiunile echilibrului participa insa si alti analizatori: optic. Fibrele senzitive ale nervilor cranieni V.in muschi. proprioceptorii din muschi si receptorii cutanati.Flechsig). in centrul miscarilor voluntare (aria promotorie = centrul Broca) ale vorbirii.  - Caile proprioceptive constiente. 2. La nivelul diferitelor organe se gasesc receptorii specifici ai acestui analizator: fusurile neuromusculare . aponefroze. dupa un releu in bulb (al II-lea neuron senzitiv). articulatii. terminatii nervoase libere . Analizatorul motor al vorbirii are receptori asemanatori celor kinestezici si se gasesc in aparatul fonator (faringe). IX si X culeg excitatiile de la receptorii respectivi si le conduc la scoarta cerebrala. extensia. iar axonii lor patrund in maduva spinarii. Excitantii acestor receptori sunt agenti mecanici ca: vibratia. Segmentul de conducere este reprezentat de fibrele senzitive ale nervilor spinali. PROPRIOCEPTORII 1. apoi spre centrii superiori pe doua cai: caile sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculele Goll-Burdach) si caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente (fasciculele spinocerebeloase anterioare Gowers si posterioare . articulatii.la nivelul muschilor. auditiv. periost.in articulatii si tendoane. presiunea. transmise din muschi. corpusculii Vater-Pacini . 3. Rolul fiziologic al analizatorului kinestezic consta in participarea lui la desfasurarea normala a activitatii motorii a diferitelor grupe musculare scheletice.  Segmentul central se afla in zona senzitivo-motorie parieto-frontala (ariile 1. strabat lemniscul si ajung la talamus (al III-lea neuron). corpusculii Golgi .

Axonii acestora vor face sinapse in talamus cu al III-lea neuron senzitiv care se va proiecta pe calea talamocorticala pe scoarta in centrul senzatiei de durere . hipotensiune etc. de unde vor ajunge in talamus sau hipotalamus. Protoneuronul pentru durerea profunda se gaseste in ganglionul spinal. Deuteroneuronii. iar deuteroneuronul.sau presoreceptori. aceasta se explica prin faptul ca in nevrax exista anumite legaturi intre fibrele nervoase aferente pentru durere profunda si fibrele regiunilor tegumentare respective. Krause etc. cu care fac sinapsa protoneuronii veniti prin radacina posterioara.Pentru mentinerea functionarii normale a organelor interne si a constantei mediului intern exista asa-numitul analizator intern. Uneori imbolnavirea organelor interne este perceputa si sub forma unor senzatii dureroase care apar la nivelul anumitor regiuni ale pielii. se gasesc in cornul posterior al maduvei. dar uneori isi au sediul in simpaticul laterovertebral. corpusculi Vater-Pacini. termoreceptori. chemoreceptori. Interoceptorii se clasifica in functie de natura stimulilor care ii excita: mecano. Protoneuronii sensibilitatii interne se afla de cele mai multe ori in ganglionii spinali. Sensibilitatea durerii profunde poate fi perceputa si la nivelul unor viscere. un rol important revine fibrelor nervoase vegetative. insa cunoasterea lui morfologica este deficitara. . rect) prin visceroceptori. In transmiterea excitatiilor dureroase de la nivelul organelor interne catre centrii nervosi ai nevraxului. De cele mai multe ori calea durerii viscerale se realizeaza prin formatiunile reticulate. osmoreceptori. Din punct de vedere fiziologic acest analizator este destul de bine studiat. De obicei senzatiile de durere profunda sunt insotite de greata. iar axonii lor iau cai ascendente diferite: unii urmeaza cai spino-talamice. transpiratie. altii se intrerup in substanta reticulata mezencefalica. in coarnele posterioare. la distensia acestora (vezica.aria 7 din locul parietal superior. Caile de conducere si localizarile corticale sunt insuficient precizate. In toate organele interne se gasesc receptori specializati (interoceptori) de tipul terminatiilor nervoase libere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful