P. 1
analizatori

analizatori

|Views: 23|Likes:
Published by Nicoleta Alina

More info:

Published by: Nicoleta Alina on Mar 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2014

pdf

text

original

ANALIZATORII Analizatorii (organele de simt) sunt formatiuni anatomo-functionale complexe prin care sistemul nervos central receptioneaza

informatiile din mediul extern sau intern, le conduce si le transforma in senzatii specifice; astfel ei reprezinta canalele informationale ale sistemului nervos, ei contribuie la realizarea integrarii organismului intr-un tot unitar si in acelasi timp, in mediul inconjurator. Analizatorul este alcatuit din trei segmente: periferic, de conducere si central.  Segmentul periferic (receptorul) este o structura specializata cu proprietatea de a receptiona stimuli fizici sau chimici, de a-i transforma in excitatii-impuls nervos si de a-i transmite pe caile de conducere; dupa criteriul topografic, receptorii sunt clasificati in: exteroceptori, interoceptori si proprioceptori. Segmentul de conducere este alcatuit din caile nervoase respective (aferente) care au rolul de a transmite impulsurile nervoase aparute in receptori, pana la centrii nervosi superiori. Caile ascendente sunt directe sau indirecte. Pe calea directa (spino-talamo-corticala), impulsurile ajung rapid datorita unor sinapse reduse, intr-o arie corticala senzitiva specifica. Pe calea indirecta (sistemul reticulat ascendent, activator), impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical in mod difuz si nespecific. Segmentul central este reprezentat de zona corticala specifica, in care se opereaza analiza si sinteza informatiei primite prin stimulii nervosi, in urma carora vor rezulta senzatii specifice (vizuale, auditive, ) si constiente.

EXTEROCEPTORII 1. Analizatorul cutanat (somestezic) este un analizator fizic de contact; se receptioneaza si se analizeaza simtul tactil, de presiune si sensibilitatea vibratorie, termica si dureroasa. Stimulul comun este deformarea tegumentului superficial - in cazul tactului, profunda - in cazul presiunii si repetata rapid - in cazul vibratiilor. Cand excitantul este slab, avem o sensibilitate de atingere (de contact). Fibrele nervoase de la nivelul pielii reprezinta dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii spinali ai nervilor rahidieni si din ganglionii senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni: fibrele nervoase de la nivelul pielii sunt de doua tipuri: Terminatii nervoase libere, cu aspect arborescent, care se gasesc in derm si epiderm. In epiderm patrund sub forma unor firisoare ramificate butonate, amielinice, printre celulele stratului granulos, in jurul foliculilor pilosi, sau formeaza meniscurile Merkel; ele au rolul de a receptiona excitatiile dureroase, tactile, ale miscarii firelor de par.

sensibilitatea exteroceptiva (curs nr. am 959g69j ielinice. Terminatii nervoase senzitive incapsulate. la exterior. Acesti corpusculi localizati in structurile superficiale ale hipodermului si profunde ale dermului au rol de a receptiona excitatiile pentru senzatia de cald si cele de tractiune si deformare care se exercita asupra tesuturilor in care se gasesc. sferoidala. intermediarul Wrisberg din nervul facial VII. au o forma ovoida si sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva din 30-60 lamele concentrice. sunt formatiuni conjunctivo-nervoase. a) Corpusculii Meissner . care formeaza arborizatii in jurul vaselor sanguine si in papilele dermice. iar portiunea centrala este mult mai voluminoasa. dar si 5. corpusculul este invelit intr-o capsula conjunctiva lamelara. astfel. c) Corpusculii Vater-Pacini sunt cei mai voluminosi. mai mult sau mai putin cilindrica. elicoidala. Se gasesc in dermul pielii. 2. . 7) . iar din punct de vedere structural se aseamana cu corpusculii Vater-Pacini. care se termina printr-o umflatura sau gamalie bifurcata. 7). Din punct de vedere functional. e) Corpusculii Ruffini au o forma cilindrica mai mult sau mai putin fusiforma. vagul-X). in interior patrunde o fibra nervoasa cu numeroase ramificatii fine in retea. in care o fibra nervoasa amielinica se ramifica in interiorul unei substante granuloase centrale delimitate de 1-2 lamele conjunctive.prezentate la functiile maduvei . dar mai ales in pulpa degetelor. au rolul de a receptiona excitatiile termice . In aceasta portiune patrunde fibra nervoasa senzitiva lunga. Acesti corpusculi se gasesc in tesutul conjunctiv al papilelor dermice si au rol in receptionarea excitatiilor tactile. cu terminatiuni latite. glosofaringianul-IX.reci. in interiorul careia se gaseste portiunea axiala din tesut conjunctiv fibrilar. b) Corpusculii Krause au forma cilindrica. Segmentul central al analizatorului tegumentar este girul postcentral al lobului parietal (ariile 1. 2 si 3. se mai numesc corpusculi senzitivi. Caile de transmitere . dar si in mucoasa conjunctiva bucala.In derm se gasesc terminatii nervoase libere. Acesti corpusculi se gasesc indeosebi in hipodermul regiunii palmare si plantare. corpusculii Golgi-Mazzoni receptioneaza presiuni mai slabe decat corpusculii Vater-Pacini. insa nu in intregime. situate in derm si hipoderm. lamele capsulei sunt mai putin numeroase. se gasesc in hipodermul pulpei degetelor. fusiforma. La acestea se mai adauga fibrele senzitive ale nervilor cranieni (trigemenul-V.zona somestezica I. d) Corpusculii Golgi-Mazzoni au forma ovoida. din punct de vedere structural ei sunt constituiti dintr-o capsula conjunctiva din 4-5 lamele care contin fibre elastice de colagen si celule conjunctive. au rol de mecanoreceptori ai presiunii si tractiunii exercitate asupra pielii.formati dintr-o stroma conjunctiva si o fibra nervoasa eliptica. Aceste fibre receptioneaza excitatiile tactile foarte fine. Analizatorul gustativ este un analizator chimic de contact (chemoreceptor). cu o lungime de 2 mm.

care captuseste partea superioara a cavitatii nazale. Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate. Segmentul periferic este reprezentat prin mugurii gustativi din papilele gustative. valul palatin si peretele posterior al faringelui. presiune si durere. pe o suprafata de cca 2.  Segmentul intermediar (calea aferenta. formati din celule de suport (sustinere) si celule receptoare . dispuse in "V" cu varful spre baza limbii. . dulce si amar. sarat. peretii obrajilor. celulele senzoriale sunt inconjurate de terminatiunile fibrelor nervoase aferente ale nervilor gustativi (IXglosofaringian. sarate. deci au rol in sensibilitatea tactila. in numar de 7-11.se proiecteaza in segmentul central al cortexului cerebral. numite substante sapide. raspandite pe varful si marginile limbii si papile filiforme. un analizator chimic de contact (chemoreceptor). . mucoasa palatului percepe gusturile amar si acid (in mod deosebit). La om se deosebesc patru tipuri de senzatii gustative (gusturi): acru. Receptorii gustativi sunt stimulati de substantele dizolvate in apa si saliva.in partea anterioara a fetei dorsale. in partea inferioara a girului postcentral (aria 43). cilii sunt in contact direct cu suprafata limbii (saliva) prin porul gustativ. senzatia gustativa poate sa dispara chiar daca stimulul persista. papile fungiforme.40 cm2/fosa. La polul bazal. - Mugurii gustativi sunt de forma mai mult sau mai putin ovala. VII-facial si X-vag). dulci si amare. gustativa) este format din trei neuroni . cel acru pe marginile ei. iar faringele si epiglota percep toate gusturile fundamentale.fibrele nervoase aferente ale nervilor cranieni VII. care nu contin muguri gustativi. ele sunt dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe traiectul nervilor cranieni care inerveaza mucoasa linguala si care fac sinapse cu celulele senzitive gustative. papile foliate.senzoriale gustative care au la polul apical un cil gustativ. se gasesc pe toata intinderea mucoasei linguale. inaintea santului terminal. pe marginile limbii. asezate pe partea posterioara. cel dulce la varf si cel sarat . se cunosc: papile caliciforme (circumvalate). Analizatorul olfactiv este. substantele care nu excita receptorii gustativi se numesc insipide. ca si cel gustativ. situate in mucoasa linguala. Cele mai numeroase papile se gasesc in mucoasa linguala. Gustul amar este perceput de fata dorsala a limbii. 3. IX si X. in vecinatatea sensibilitatii cutanate a fetei.  Segmentul periferic este reprezentat prin prelungirile dendritice ale celulelor olfactive (neuroni bipolari) din mucoasa nazala olfactiva. de forma unor ciuperci. gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile complexe ale substantelor sapide acre.

dupa ce strabate corionul. spre interior ele prezinta cate o prelungire axonica. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii.  Segmentul intermediar. 4. formei si culorilor obiectelor. Epiteliul este alcatuit din celule olfactive.axonii lor vor face sinapse cu dendritele celulelor mitrale din bulbul olfactiv. intra in structura nervului olfactiv. poate avea variatii mai mici sau mai mari si poate influenta functionarea ochiului.Mucoasa nazala olfactiva este formata dintr-un epiteliu si un corion. este format din doua portiuni: nervul olfactiv (= axonii celulelor olfactive. Mecanismul discriminarii olfactive nu este inca bine cunoscut. cu rol in umezirea mucoasei nazale pentru intretinerea starii ei functionale. Corionul este o patura conjunctiva in care se gasesc glande mucoase ce produc mucusul. care vor constitui tractusul olfactiv. Celulele olfactive (neuronii olfactivi periferici) au spre exterior o prelungire dendritica cu o umflatura (buton olfactiv) de la care pleaca o arborizatie din 5-6 cili olfactivi. -  Segmentul central al analizatorului este reprezentat de girusul hipocampic. Omul poate diferentia intre 2000 si 4000 de mirosuri diferite. dar si in mentinerea tonusului cortical. el este considerat microsmatic ca majoritatea primatelor. putin turtit de sus in jos (diametrul vertical este de cca 23 mm. are rol important in orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului corpului. iar cel antero-posterior este de 25 mm . .  Segmentul periferic este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular. Cercetarile au aratat ca prin tractul olfactiv exista un flux continuu de impulsuri. el este asezat in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica. substanta perforata anterioara si girusul subcalos. calea optica si centrii corticali de analiza si sinteza a informatiilor vizuale. trigonul olfactiv. Analizatorul optic este alcatuit din receptorul vizual. atentiei. alaturi de simtul auditiv si cel kinestezic. care. celulele olfactive reprezinta protoneuronii caii olfactive . dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici.acesta numit si axul anatomic al ochiului. Simtul vazului. Analizatorul vizual. celule de sustinere si celule bazale. celulele olfactive (= neuroni bipolari) reprezinta receptorii olfactivi. a doua portiune a segmentului intermediar se afla in rinencefal si este reprezentata de axonii celulelor mitrale (= deuteroneuronii caii olfactive). de conducere a analizatorului olfactiv. iar sub influenta substantelor odorante se modifica frecventa si gruparea in serii a acestor impulsuri. receptorii) care va strabate lama ciuruita a etmoidului si va intra in bulbul olfactiv al rinencefalului.

ciliara si iridiana.  Regiunea posterioara. produc printr-o filtrare a plasmei sanguine. Coroida. umoarea apoasa si umoarea sticloasa. corpul ciliar si iris. iar procesele ciliare. Corpul ciliar (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar si procesele ciliare. de culoare bruna-negricioasa.retina este cunoscuta ca tunica nervoasa. acopera 2/3 din suprafata posterioara a coroidei. de la locul de patrundere a nervului optic pana aproape de cornee. ea captuseste tunica mijlocie pe toata intinderea ei. creste adancimea focarului ocular. Muschiul ciliar este o formatiune musculara constituita din mai multe unitati. formata din zece straturi de celule. intervine in acomodarea vizuala la distanta. din tesut conjunctiv elastic. .o regiune circulara asezata mai jos. in numar de 70-80. iar in partea anterioara se continua cu corneea o membrana epitelial-conjunctiva transparenta. in structura sa predomina vase sanguine si celule pigmentare.dozarea luminii care va ajunge la retina (similar diafragmei unui aparat de fotografiat). numita capsula Tenon.  Tunica externa este fibroasa si alcatuita din sclerotica si cornee. Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata de coroida. unde se formeaza imaginile cele mai clare. denumite astfel dupa forma conica sau cilindrica a segmentului lor extern. si trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia: umoarea apoasa.prin micsorarea pupilei. spre partea anterioara a globului ocular. dintre care stratul al doilea (extern) este structurat din celulele vizuale cu con si cu bastonas. prezinta pata galbena exact la capatul posterior al axului vizual al ochiului. numita lama ciuruita. retina propriu-zisa sau retina optica. cristalinul si corpul vitros. si papila optica (punctul orb) . Structura globului ocular Globul ocular este format din trei tunici suprapuse (tunica externa. mijlocie si interna). care intregesc peretele globului. Rolul irisului se manifesta prin: . din punct de vedere topografic prezinta trei regiuni: retina propriu-zisa. Retina optica fotoreceptoare. Coroida captuseste jumatatea posterioara si mediana a scleroticii si se continua cu corpul ciliar. dura si opaca. fibroasa. are rol trofic in special pentru retina si contribuie la formarea camerei obscure.impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale cristalinului si . el prezinta la mijloc un orificiu circular pupila.  Tunica interna . . intre aceasta si peretele osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol protector. prima este o membrana alba. care prezinta in partea sa posterioara o regiune perforata. de o membrana conjunctiva. prin care ies fibrele nervului optic.Globul ocular este invelit. unde se afla punctul de convergenta al tuturor fibrelor nervoase care formeaza nervul optic. Irisul este o membrana circulara care continua tunica mijlocie in partea anterioara a globului ocular. Retina optica are o structura complexa.

calea suprageniculata. au o structura foarte simpla. Aceasta substanta gelatinoasa prezinta la exterior membrana hialoida. pleoape si aparat lacrimal. drept extern.opsina (scotopsina) si un pigment .Cristalinul . sunt raspunzatoare de vederea in lumina puternica. reprezentata de axonii neuronilor din corpii geniculati externi (drept si stang) = al III-lea neuron. Corpul vitros este reprezentat de o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre partea posterioara a cristalinului si peretele globului ocular.calea infrageniculata. Celelalte regiuni ale retinei: regiunea mijlocie (retina ciliara) si anterioara (retina iridiana) sunt membrane epiteliale. sunt raspunzatoare de vederea la lumina slaba (nocturna). Organele de miscare sau muschii globului ocular sunt in numar de sase: muschiul drept superior. delimitate de fata posterioara a corneei. el se descompune sub influenta luminii si se recompune in prezenta vitaminei A. In afara de cornee. fara o functie speciala.retinen. drept intern. Celulele cu con se intalnesc in numar foarte mare la nivelul petei galbene. care umple camerele anterioara si posterioara ale ochiului. perfect transparent. situat inapoia irisului. muschiul oblic mare si oblic mic. 3. care va proiecta informatiile de la retina pe scoarta cerebrala. ele alcatuiesc retina oarba. drept inferior. iar in prezenta luminii se transforma intr-un derivat alb constituit dintr-o proteina . Organele de protectie sunt reprezentate prin sprancene. . Celulele cu bastonas.si deutoneuronii retinieni care ajung pana la corpii geniculati externi din metatalamus si .pigment fotolabil care la intuneric are o culoare rosie purpurie. . bastonasul contine rodopsina (purpura vizuala) . Conul contine un numar mare de pigmenti fotosensibili. Acesti receptori ai vederii nu pot decela detalii asupra culorii sau formei exacte a obiectelor. 2.  Segmentul de conducere al analizatorului vizual (calea optica) este format din doua parti: . este cel mai important in mecanismul dioptric. in numar de 5-7 milioane. ORGANELE ANEXE GLOBULUI OCULAR sunt organele de miscare si organele de protectie. iar la interior umoarea sticloasa.un organ lenticular biconvex. mai numeroase (125-130 milioane). ele au un prag de sensibilitate mai performant in perceptia culorilor si a formelor. de iris si cristalin. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice. Umoarea apoasa este un lichid incolor. drept pentru care se poate deforma usor si permite astfel clarificarea imaginii prin procesul de acomodare. globul ocular mai prezinta trei medii refringente: 1.Celulele cu con. dintre care iodopsina este cel mai important. constituita din proto.

Toate formatiunile organului lui Corti se spiralizeaza de doua ori si jumatate de o parte si alta a columelei melcului osos si de-a lungul melcului membranos. Celulele auditive sunt mici. La baza celulelor auditive vin dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spiralat (ganglionul Corti). iar lateral de stalpul extern sunt celulele auditive externe.  Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. care capteaza si dirijeaza undele sonore spre membrana timpanului. canale semicirculare membranoase si melcul membranos (canalul cohlear). . care are aceeasi presiune atmosferica datorita trompei lui Eustachio (tuba faringotimpanica). prevazute la polul apical cu cili. plina cu aer. Labirintul membranos cuprinde aceleasi formatiuni: vestibul membranos (cu utricula si sacula). pe membrana bazilara. canale semicirculare si melcul osos (cohlee osoasa).   Labirintul osos este format din vestibul. Oscioarele. muschii si ligamentele care se gasesc in casa timpanului au rolul de a transmite lichidului din urechea interna vibratiile timpanului. In urechea medie se afla un lant articulat din trei oscioare (ciocanul. Corti). iar in labirintul membranos se afla endolimfa. aici are loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala. induse de undele sonore culese de urechea externa. Se deosebeste un labirint osos in interiorul caruia exista un labirint membranos. transmise si amplificate de un sistem de structuri care compun urechea externa. Vibratiile sonore sunt captate. Spre urechea interna se gasesc cele doua ferestre: ovala si rotunda. ea se interpune intre urechea externa si cea interna si functioneaza ca un rezonator al undelor sonore din conduct. cortical se afla in lobul occipital. Medial de stalpul intern se gasesc celule auditive interne. celule de sustinere si doi stalpi (intern si extern) care subinscriu tunelul lui Corti. deasupra organului lui Corti se afla membrana tectoria (m. Analizatorul auditiv  Segmentul periferic al analizatorului acustic este reprezentat de ureche. nicovala si scarita). medie si interna. se afla organul lui Corti (= receptorul acustic). numit labirint. Urechea medie este compusa din cavitatea timpanica sapata in osul temporal. intre cele doua labirinte se afla un spatiu umplut cu perilimfa (un lichid asemanator lichidului cefalorahidian). asezate pe trei randuri. dispuse pe un singur rand si intercalate de celule de sustinere. de o parte si alta a scizurii (ariile 17. si celule de sustinere. acestia sunt in contact (inclavati) cu membrana tectoria. In interiorul canalului cohlear. care pluteste in endolimfa. Segmentul central. 5. Organul lui Corti este constituit din celule senzoriale auditive. Urechea interna este alcatuita dintr-un sistem de canalicule. 18 si 19). care se intinde intre timpan si fereastra ovala.

8 (lobul frontal) si 44 (lobul temporal) in care se afla centrii vorbirii. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic. alte fibre merg la substanta reticulata (fasciculele vestibuloreticulare). Canalele semicirculare membranoase.segmentul central. acesta este reprezentat in profunzimea scizurii laterale . Fiecare canal semicircular prezinta la baza sa cate o dilatatie . o parte merg la cerebel (cortexul arhicerebelos). transmite si analizeaza pozitia si miscarea in spatiu a corpului omenesc. Analizatorul vestibular face parte dintr-un sistem care receptioneaza. se pare ca sunt localizati in scoarta cerebrala a lobului temporal.  Segmentul intermediar. In utricula si in sacula se afla de asemenea cate o proeminenta .membrana otolitica. care contine granulatii calcaroase . Partea bazala a celulelor senzoriale ciliate este inconjurata de arborizatii dendritice ale neuronilor din ganglionul lui Scarpa.otolite. Segmentul central al analizatorului vestibular este mai putin cunoscut. unde fac sinapse cu al III-lea neuron si de la care pleaca fibrele talamocorticale. altele merg la nucleii motori ai nervilor cranieni III. 6.macula (pata auditiva). care coordoneaza miscarile globilor oculari. cufundate intr-o masa gelatinoasa. utricula si sacula.  Segmentul periferic se gaseste in ampulele canalelor semicirculare. sunt orientate in cele trei planuri ale spatiului. Excitatiile transmise de acest nerv acusticovestibular (VIII) vor ajunge in centrul auditiv din scoarta . O creasta ampulara este formata din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale (receptoare) ciliate. care prin ambele extremitati comunica cu utricula. Segmentul central al analizatorului acustic are multiple conexiuni cu ariile 6. formate si ele din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale ciliate acoperite de o substanta gelatinoasa . Partea periferica a caii vestibulare o formeaza nervul vestibular sau vestibulocohlear (VIII) alcatuit din axonii protoneuronilor din ganglionul vestibular (Scarpa) situat in urechea interna. Partea centrala este constituita din deutoneuronii caii vestibulare din nucleii vestibulari (4) ai trunchiului cerebral (bulb). iar alte fibre merg la neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii (fasciculele vestibulospinale). care are o parte periferica (= protoneuronul din ganglionul spiralat Corti) si o parte centrala (deutoneuronul din nucleii cohleari ventral si dorsal din trunchiul cerebral si al III-lea neuron din corpul geniculat medial metatalamic).ampula .Sylvius si pe fata superioara a lobului temporal (aria 41). Segmentul intermediar este format din nervul cohlear. Axonii acestora merg in mai multe directii (centrii subcorticali si corticali): unele fibre urca la nucleul ventral-lateral talamic (fasciculele vestibulotalamice). La activitatea corticala legata de - - -  . IV si VI. in care se gasesc crestele ampulare.

tendoane. 4 si 6). VII. IX si X culeg excitatiile de la receptorii respectivi si le conduc la scoarta cerebrala. 2. proprioceptorii din muschi si receptorii cutanati. iar axonii lor patrund in maduva spinarii. tendoane. protoneuronii acestor fibre se gasesc in ganglionii spinali.in muschi. extensia. terminatii nervoase libere . articulatii. periost etc. corpusculii Vater-Pacini . transmise din muschi. aponefroze. contractia etc. apoi spre centrii superiori pe doua cai: caile sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculele Goll-Burdach) si caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente (fasciculele spinocerebeloase anterioare Gowers si posterioare .la nivelul muschilor. strabat lemniscul si ajung la talamus (al III-lea neuron). Analizatorul motor (kinestezic) primeste excitatiile in legatura cu pozitia si miscarile diferitelor segmente ale corpului. a aparatului locomotor in general. INTEROCEPTORII . 3. presiunea.in articulatii si tendoane. Excitantii acestor receptori sunt agenti mecanici ca: vibratia. La nivelul diferitelor organe se gasesc receptorii specifici ai acestui analizator: fusurile neuromusculare . periost.in tendoane. Segmentul de conducere este reprezentat de fibrele senzitive ale nervilor spinali. dupa un releu in bulb (al II-lea neuron senzitiv). articulatii. dupa care se proiecteaza pe scoarta.functiunile echilibrului participa insa si alti analizatori: optic.Flechsig). in centrul miscarilor voluntare (aria promotorie = centrul Broca) ale vorbirii. PROPRIOCEPTORII 1. Caile proprioceptive inconstiente se proiecteaza pe cortexul cerebelos. auditiv. ligamente. Rolul fiziologic al analizatorului kinestezic consta in participarea lui la desfasurarea normala a activitatii motorii a diferitelor grupe musculare scheletice. corpusculii Golgi .  Segmentul central se afla in zona senzitivo-motorie parieto-frontala (ariile 1. Analizatorul motor al vorbirii are receptori asemanatori celor kinestezici si se gasesc in aparatul fonator (faringe). 2.  - Caile proprioceptive constiente. Aici are loc analiza informatiilor aduse de caile sensibilitatii proprioceptive constiente si transformarea lor in senzatii. Fibrele senzitive ale nervilor cranieni V.  Segmentul periferic al acestui analizator este reprezentat de proprioceptorii din aparatul locomotor.

De cele mai multe ori calea durerii viscerale se realizeaza prin formatiunile reticulate. altii se intrerup in substanta reticulata mezencefalica.aria 7 din locul parietal superior. cu care fac sinapsa protoneuronii veniti prin radacina posterioara. transpiratie. . Din punct de vedere fiziologic acest analizator este destul de bine studiat. Caile de conducere si localizarile corticale sunt insuficient precizate. Uneori imbolnavirea organelor interne este perceputa si sub forma unor senzatii dureroase care apar la nivelul anumitor regiuni ale pielii. aceasta se explica prin faptul ca in nevrax exista anumite legaturi intre fibrele nervoase aferente pentru durere profunda si fibrele regiunilor tegumentare respective. Protoneuronul pentru durerea profunda se gaseste in ganglionul spinal. in coarnele posterioare. Sensibilitatea durerii profunde poate fi perceputa si la nivelul unor viscere. Krause etc.sau presoreceptori. Protoneuronii sensibilitatii interne se afla de cele mai multe ori in ganglionii spinali.Pentru mentinerea functionarii normale a organelor interne si a constantei mediului intern exista asa-numitul analizator intern. In transmiterea excitatiilor dureroase de la nivelul organelor interne catre centrii nervosi ai nevraxului. Deuteroneuronii. termoreceptori. se gasesc in cornul posterior al maduvei. iar deuteroneuronul. Interoceptorii se clasifica in functie de natura stimulilor care ii excita: mecano. la distensia acestora (vezica. un rol important revine fibrelor nervoase vegetative. rect) prin visceroceptori. dar uneori isi au sediul in simpaticul laterovertebral. corpusculi Vater-Pacini. insa cunoasterea lui morfologica este deficitara. In toate organele interne se gasesc receptori specializati (interoceptori) de tipul terminatiilor nervoase libere. hipotensiune etc. De obicei senzatiile de durere profunda sunt insotite de greata. iar axonii lor iau cai ascendente diferite: unii urmeaza cai spino-talamice. chemoreceptori. de unde vor ajunge in talamus sau hipotalamus. Axonii acestora vor face sinapse in talamus cu al III-lea neuron senzitiv care se va proiecta pe calea talamocorticala pe scoarta in centrul senzatiei de durere . osmoreceptori.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->