ANALIZATORII Analizatorii (organele de simt) sunt formatiuni anatomo-functionale complexe prin care sistemul nervos central receptioneaza

informatiile din mediul extern sau intern, le conduce si le transforma in senzatii specifice; astfel ei reprezinta canalele informationale ale sistemului nervos, ei contribuie la realizarea integrarii organismului intr-un tot unitar si in acelasi timp, in mediul inconjurator. Analizatorul este alcatuit din trei segmente: periferic, de conducere si central.  Segmentul periferic (receptorul) este o structura specializata cu proprietatea de a receptiona stimuli fizici sau chimici, de a-i transforma in excitatii-impuls nervos si de a-i transmite pe caile de conducere; dupa criteriul topografic, receptorii sunt clasificati in: exteroceptori, interoceptori si proprioceptori. Segmentul de conducere este alcatuit din caile nervoase respective (aferente) care au rolul de a transmite impulsurile nervoase aparute in receptori, pana la centrii nervosi superiori. Caile ascendente sunt directe sau indirecte. Pe calea directa (spino-talamo-corticala), impulsurile ajung rapid datorita unor sinapse reduse, intr-o arie corticala senzitiva specifica. Pe calea indirecta (sistemul reticulat ascendent, activator), impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical in mod difuz si nespecific. Segmentul central este reprezentat de zona corticala specifica, in care se opereaza analiza si sinteza informatiei primite prin stimulii nervosi, in urma carora vor rezulta senzatii specifice (vizuale, auditive, ) si constiente.

EXTEROCEPTORII 1. Analizatorul cutanat (somestezic) este un analizator fizic de contact; se receptioneaza si se analizeaza simtul tactil, de presiune si sensibilitatea vibratorie, termica si dureroasa. Stimulul comun este deformarea tegumentului superficial - in cazul tactului, profunda - in cazul presiunii si repetata rapid - in cazul vibratiilor. Cand excitantul este slab, avem o sensibilitate de atingere (de contact). Fibrele nervoase de la nivelul pielii reprezinta dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii spinali ai nervilor rahidieni si din ganglionii senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni: fibrele nervoase de la nivelul pielii sunt de doua tipuri: Terminatii nervoase libere, cu aspect arborescent, care se gasesc in derm si epiderm. In epiderm patrund sub forma unor firisoare ramificate butonate, amielinice, printre celulele stratului granulos, in jurul foliculilor pilosi, sau formeaza meniscurile Merkel; ele au rolul de a receptiona excitatiile dureroase, tactile, ale miscarii firelor de par.

mai mult sau mai putin cilindrica.reci. se mai numesc corpusculi senzitivi. au rolul de a receptiona excitatiile termice . in care o fibra nervoasa amielinica se ramifica in interiorul unei substante granuloase centrale delimitate de 1-2 lamele conjunctive. insa nu in intregime.In derm se gasesc terminatii nervoase libere. Caile de transmitere . b) Corpusculii Krause au forma cilindrica. Acesti corpusculi se gasesc in tesutul conjunctiv al papilelor dermice si au rol in receptionarea excitatiilor tactile. . intermediarul Wrisberg din nervul facial VII. a) Corpusculii Meissner . au o forma ovoida si sunt alcatuiti dintr-o capsula conjunctiva din 30-60 lamele concentrice. astfel. cu o lungime de 2 mm. Segmentul central al analizatorului tegumentar este girul postcentral al lobului parietal (ariile 1. se gasesc in hipodermul pulpei degetelor. In aceasta portiune patrunde fibra nervoasa senzitiva lunga.sensibilitatea exteroceptiva (curs nr. sferoidala. Analizatorul gustativ este un analizator chimic de contact (chemoreceptor). Terminatii nervoase senzitive incapsulate. La acestea se mai adauga fibrele senzitive ale nervilor cranieni (trigemenul-V. c) Corpusculii Vater-Pacini sunt cei mai voluminosi. dar mai ales in pulpa degetelor. 2. la exterior. 7) . in interiorul careia se gaseste portiunea axiala din tesut conjunctiv fibrilar. din punct de vedere structural ei sunt constituiti dintr-o capsula conjunctiva din 4-5 lamele care contin fibre elastice de colagen si celule conjunctive. d) Corpusculii Golgi-Mazzoni au forma ovoida. iar din punct de vedere structural se aseamana cu corpusculii Vater-Pacini. Acesti corpusculi se gasesc indeosebi in hipodermul regiunii palmare si plantare. fusiforma. situate in derm si hipoderm. Acesti corpusculi localizati in structurile superficiale ale hipodermului si profunde ale dermului au rol de a receptiona excitatiile pentru senzatia de cald si cele de tractiune si deformare care se exercita asupra tesuturilor in care se gasesc. am 959g69j ielinice.prezentate la functiile maduvei . elicoidala. sunt formatiuni conjunctivo-nervoase. Se gasesc in dermul pielii. care se termina printr-o umflatura sau gamalie bifurcata.formati dintr-o stroma conjunctiva si o fibra nervoasa eliptica. cu terminatiuni latite. in interior patrunde o fibra nervoasa cu numeroase ramificatii fine in retea. dar si in mucoasa conjunctiva bucala. Din punct de vedere functional. au rol de mecanoreceptori ai presiunii si tractiunii exercitate asupra pielii. corpusculii Golgi-Mazzoni receptioneaza presiuni mai slabe decat corpusculii Vater-Pacini. 2 si 3. Aceste fibre receptioneaza excitatiile tactile foarte fine.zona somestezica I. lamele capsulei sunt mai putin numeroase. vagul-X). e) Corpusculii Ruffini au o forma cilindrica mai mult sau mai putin fusiforma. care formeaza arborizatii in jurul vaselor sanguine si in papilele dermice. corpusculul este invelit intr-o capsula conjunctiva lamelara. dar si 5. glosofaringianul-IX. iar portiunea centrala este mult mai voluminoasa. 7).

care nu contin muguri gustativi. cel dulce la varf si cel sarat . cilii sunt in contact direct cu suprafata limbii (saliva) prin porul gustativ.fibrele nervoase aferente ale nervilor cranieni VII. raspandite pe varful si marginile limbii si papile filiforme. VII-facial si X-vag). iar faringele si epiglota percep toate gusturile fundamentale. sarat. situate in mucoasa linguala. gustul variat al diferitelor alimente rezulta din combinatiile complexe ale substantelor sapide acre. pe marginile limbii. sarate. IX si X. inaintea santului terminal. ca si cel gustativ.40 cm2/fosa. 3.  Segmentul periferic este reprezentat prin prelungirile dendritice ale celulelor olfactive (neuroni bipolari) din mucoasa nazala olfactiva. celulele senzoriale sunt inconjurate de terminatiunile fibrelor nervoase aferente ale nervilor gustativi (IXglosofaringian. in partea inferioara a girului postcentral (aria 43). gustativa) este format din trei neuroni . papile fungiforme. care captuseste partea superioara a cavitatii nazale. - Mugurii gustativi sunt de forma mai mult sau mai putin ovala.  Segmentul intermediar (calea aferenta. . substantele care nu excita receptorii gustativi se numesc insipide. Gustul amar este perceput de fata dorsala a limbii. asezate pe partea posterioara. La polul bazal.in partea anterioara a fetei dorsale. Segmentul periferic este reprezentat prin mugurii gustativi din papilele gustative. dispuse in "V" cu varful spre baza limbii. se cunosc: papile caliciforme (circumvalate).se proiecteaza in segmentul central al cortexului cerebral. pe o suprafata de cca 2. Simtul gustului prezinta o mare adaptabilitate. Receptorii gustativi sunt stimulati de substantele dizolvate in apa si saliva. deci au rol in sensibilitatea tactila. . peretii obrajilor. papile foliate. numite substante sapide. Analizatorul olfactiv este. cel acru pe marginile ei. valul palatin si peretele posterior al faringelui. dulce si amar. in vecinatatea sensibilitatii cutanate a fetei. senzatia gustativa poate sa dispara chiar daca stimulul persista.senzoriale gustative care au la polul apical un cil gustativ. presiune si durere. ele sunt dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe traiectul nervilor cranieni care inerveaza mucoasa linguala si care fac sinapse cu celulele senzitive gustative. dulci si amare. se gasesc pe toata intinderea mucoasei linguale. Cele mai numeroase papile se gasesc in mucoasa linguala. La om se deosebesc patru tipuri de senzatii gustative (gusturi): acru. de forma unor ciuperci. formati din celule de suport (sustinere) si celule receptoare . in numar de 7-11. mucoasa palatului percepe gusturile amar si acid (in mod deosebit). un analizator chimic de contact (chemoreceptor).

dar si in mentinerea tonusului cortical. el este asezat in orbita si are o forma mai mult sau mai putin sferica. Epiteliul este alcatuit din celule olfactive. dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici. celulele olfactive reprezinta protoneuronii caii olfactive . Analizatorul optic este alcatuit din receptorul vizual. cu rol in umezirea mucoasei nazale pentru intretinerea starii ei functionale. a doua portiune a segmentului intermediar se afla in rinencefal si este reprezentata de axonii celulelor mitrale (= deuteroneuronii caii olfactive). iar sub influenta substantelor odorante se modifica frecventa si gruparea in serii a acestor impulsuri.axonii lor vor face sinapse cu dendritele celulelor mitrale din bulbul olfactiv. putin turtit de sus in jos (diametrul vertical este de cca 23 mm. formei si culorilor obiectelor. atentiei. Simtul vazului. celulele olfactive (= neuroni bipolari) reprezinta receptorii olfactivi.Mucoasa nazala olfactiva este formata dintr-un epiteliu si un corion. intra in structura nervului olfactiv. celule de sustinere si celule bazale.  Segmentul intermediar. Omul poate diferentia intre 2000 si 4000 de mirosuri diferite. 4. el este considerat microsmatic ca majoritatea primatelor. iar cel antero-posterior este de 25 mm . Analizatorul vizual. spre interior ele prezinta cate o prelungire axonica. Corionul este o patura conjunctiva in care se gasesc glande mucoase ce produc mucusul. care. are rol important in orientarea constienta in spatiu si in mentinerea echilibrului corpului. Celulele olfactive (neuronii olfactivi periferici) au spre exterior o prelungire dendritica cu o umflatura (buton olfactiv) de la care pleaca o arborizatie din 5-6 cili olfactivi. calea optica si centrii corticali de analiza si sinteza a informatiilor vizuale. de conducere a analizatorului olfactiv. care vor constitui tractusul olfactiv. este format din doua portiuni: nervul olfactiv (= axonii celulelor olfactive. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator si are o importanta fiziologica considerabila nu numai in diferentierea luminozitatii. Mecanismul discriminarii olfactive nu este inca bine cunoscut. Cercetarile au aratat ca prin tractul olfactiv exista un flux continuu de impulsuri. receptorii) care va strabate lama ciuruita a etmoidului si va intra in bulbul olfactiv al rinencefalului.  Segmentul periferic este un organ pereche format din globul ocular si organele anexe globului ocular. poate avea variatii mai mici sau mai mari si poate influenta functionarea ochiului. dupa ce strabate corionul. .acesta numit si axul anatomic al ochiului. substanta perforata anterioara si girusul subcalos. trigonul olfactiv. alaturi de simtul auditiv si cel kinestezic. -  Segmentul central al analizatorului este reprezentat de girusul hipocampic.

retina propriu-zisa sau retina optica.prin micsorarea pupilei. denumite astfel dupa forma conica sau cilindrica a segmentului lor extern. spre partea anterioara a globului ocular. unde se afla punctul de convergenta al tuturor fibrelor nervoase care formeaza nervul optic. unde se formeaza imaginile cele mai clare. numita lama ciuruita. de culoare bruna-negricioasa. dintre care stratul al doilea (extern) este structurat din celulele vizuale cu con si cu bastonas. si trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia: umoarea apoasa. intervine in acomodarea vizuala la distanta. in structura sa predomina vase sanguine si celule pigmentare. din tesut conjunctiv elastic.  Regiunea posterioara. produc printr-o filtrare a plasmei sanguine. Coroida. care intregesc peretele globului. . dura si opaca. numita capsula Tenon. creste adancimea focarului ocular. de la locul de patrundere a nervului optic pana aproape de cornee.impiedica patrunderea luminii prin partile periferice ale cristalinului si . mijlocie si interna). prezinta pata galbena exact la capatul posterior al axului vizual al ochiului. din punct de vedere topografic prezinta trei regiuni: retina propriu-zisa. Corpul ciliar (zona ciliara) se compune din muschiul ciliar si procesele ciliare.o regiune circulara asezata mai jos. ciliara si iridiana. iar in partea anterioara se continua cu corneea o membrana epitelial-conjunctiva transparenta. Retina optica are o structura complexa. el prezinta la mijloc un orificiu circular pupila. acopera 2/3 din suprafata posterioara a coroidei. Muschiul ciliar este o formatiune musculara constituita din mai multe unitati. Tunica mijlocie (tunica vasculara) este reprezentata de coroida. si papila optica (punctul orb) . in numar de 70-80.Globul ocular este invelit. . prin care ies fibrele nervului optic.  Tunica externa este fibroasa si alcatuita din sclerotica si cornee. umoarea apoasa si umoarea sticloasa. iar procesele ciliare.dozarea luminii care va ajunge la retina (similar diafragmei unui aparat de fotografiat). ea captuseste tunica mijlocie pe toata intinderea ei.  Tunica interna . Retina optica fotoreceptoare. cristalinul si corpul vitros. are rol trofic in special pentru retina si contribuie la formarea camerei obscure.retina este cunoscuta ca tunica nervoasa. fibroasa. Rolul irisului se manifesta prin: . Structura globului ocular Globul ocular este format din trei tunici suprapuse (tunica externa. care prezinta in partea sa posterioara o regiune perforata. corpul ciliar si iris. Coroida captuseste jumatatea posterioara si mediana a scleroticii si se continua cu corpul ciliar. prima este o membrana alba. Irisul este o membrana circulara care continua tunica mijlocie in partea anterioara a globului ocular. formata din zece straturi de celule. de o membrana conjunctiva. intre aceasta si peretele osos orbitar exista o masa de tesut adipos cu rol protector.

pleoape si aparat lacrimal.si deutoneuronii retinieni care ajung pana la corpii geniculati externi din metatalamus si . Conul contine un numar mare de pigmenti fotosensibili. perfect transparent. . delimitate de fata posterioara a corneei. Corpul vitros este reprezentat de o substanta gelatinoasa care ocupa tot spatiul cuprins intre partea posterioara a cristalinului si peretele globului ocular. drept pentru care se poate deforma usor si permite astfel clarificarea imaginii prin procesul de acomodare. de iris si cristalin. Organele de protectie sunt reprezentate prin sprancene. .Celulele cu con. 2. Umoarea apoasa este un lichid incolor.retinen. globul ocular mai prezinta trei medii refringente: 1. Acesti receptori ai vederii nu pot decela detalii asupra culorii sau formei exacte a obiectelor. ele au un prag de sensibilitate mai performant in perceptia culorilor si a formelor. El este alcatuit din fibre conjunctive elastice. sunt raspunzatoare de vederea la lumina slaba (nocturna). drept intern. iar in prezenta luminii se transforma intr-un derivat alb constituit dintr-o proteina . el se descompune sub influenta luminii si se recompune in prezenta vitaminei A. bastonasul contine rodopsina (purpura vizuala) . fara o functie speciala. mai numeroase (125-130 milioane). situat inapoia irisului. constituita din proto. care umple camerele anterioara si posterioara ale ochiului.calea infrageniculata.Cristalinul . 3. Celulele cu bastonas. ele alcatuiesc retina oarba. au o structura foarte simpla. dintre care iodopsina este cel mai important. sunt raspunzatoare de vederea in lumina puternica. Celelalte regiuni ale retinei: regiunea mijlocie (retina ciliara) si anterioara (retina iridiana) sunt membrane epiteliale. drept inferior. care va proiecta informatiile de la retina pe scoarta cerebrala. drept extern. iar la interior umoarea sticloasa.pigment fotolabil care la intuneric are o culoare rosie purpurie.calea suprageniculata. In afara de cornee.un organ lenticular biconvex. este cel mai important in mecanismul dioptric. in numar de 5-7 milioane. muschiul oblic mare si oblic mic. reprezentata de axonii neuronilor din corpii geniculati externi (drept si stang) = al III-lea neuron.opsina (scotopsina) si un pigment . Celulele cu con se intalnesc in numar foarte mare la nivelul petei galbene.  Segmentul de conducere al analizatorului vizual (calea optica) este format din doua parti: . Organele de miscare sau muschii globului ocular sunt in numar de sase: muschiul drept superior. Aceasta substanta gelatinoasa prezinta la exterior membrana hialoida. ORGANELE ANEXE GLOBULUI OCULAR sunt organele de miscare si organele de protectie.

canale semicirculare si melcul osos (cohlee osoasa). care are aceeasi presiune atmosferica datorita trompei lui Eustachio (tuba faringotimpanica). se afla organul lui Corti (= receptorul acustic). prevazute la polul apical cu cili. In interiorul canalului cohlear. Urechea interna este alcatuita dintr-un sistem de canalicule.   Labirintul osos este format din vestibul. de o parte si alta a scizurii (ariile 17. care capteaza si dirijeaza undele sonore spre membrana timpanului. Organul lui Corti este constituit din celule senzoriale auditive. . 5. iar lateral de stalpul extern sunt celulele auditive externe. induse de undele sonore culese de urechea externa. deasupra organului lui Corti se afla membrana tectoria (m. si celule de sustinere. Medial de stalpul intern se gasesc celule auditive interne. asezate pe trei randuri. acestia sunt in contact (inclavati) cu membrana tectoria.  Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. transmise si amplificate de un sistem de structuri care compun urechea externa. dispuse pe un singur rand si intercalate de celule de sustinere. Oscioarele. pe membrana bazilara. care pluteste in endolimfa. numit labirint. nicovala si scarita). cortical se afla in lobul occipital. Toate formatiunile organului lui Corti se spiralizeaza de doua ori si jumatate de o parte si alta a columelei melcului osos si de-a lungul melcului membranos. Spre urechea interna se gasesc cele doua ferestre: ovala si rotunda. celule de sustinere si doi stalpi (intern si extern) care subinscriu tunelul lui Corti. La baza celulelor auditive vin dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spiralat (ganglionul Corti). 18 si 19). In urechea medie se afla un lant articulat din trei oscioare (ciocanul. ea se interpune intre urechea externa si cea interna si functioneaza ca un rezonator al undelor sonore din conduct. Corti). Urechea medie este compusa din cavitatea timpanica sapata in osul temporal. medie si interna. Se deosebeste un labirint osos in interiorul caruia exista un labirint membranos. Analizatorul auditiv  Segmentul periferic al analizatorului acustic este reprezentat de ureche. aici are loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala. canale semicirculare membranoase si melcul membranos (canalul cohlear). intre cele doua labirinte se afla un spatiu umplut cu perilimfa (un lichid asemanator lichidului cefalorahidian). Vibratiile sonore sunt captate. plina cu aer. muschii si ligamentele care se gasesc in casa timpanului au rolul de a transmite lichidului din urechea interna vibratiile timpanului. Celulele auditive sunt mici. Labirintul membranos cuprinde aceleasi formatiuni: vestibul membranos (cu utricula si sacula). care se intinde intre timpan si fereastra ovala. iar in labirintul membranos se afla endolimfa. Segmentul central.

Excitatiile transmise de acest nerv acusticovestibular (VIII) vor ajunge in centrul auditiv din scoarta . Segmentul central al analizatorului vestibular este mai putin cunoscut. IV si VI. unde fac sinapse cu al III-lea neuron si de la care pleaca fibrele talamocorticale. sunt orientate in cele trei planuri ale spatiului. care contine granulatii calcaroase . acesta este reprezentat in profunzimea scizurii laterale . care are o parte periferica (= protoneuronul din ganglionul spiralat Corti) si o parte centrala (deutoneuronul din nucleii cohleari ventral si dorsal din trunchiul cerebral si al III-lea neuron din corpul geniculat medial metatalamic). transmite si analizeaza pozitia si miscarea in spatiu a corpului omenesc. 8 (lobul frontal) si 44 (lobul temporal) in care se afla centrii vorbirii. O creasta ampulara este formata din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale (receptoare) ciliate.ampula . Canalele semicirculare membranoase. Fiecare canal semicircular prezinta la baza sa cate o dilatatie .Sylvius si pe fata superioara a lobului temporal (aria 41). Partea bazala a celulelor senzoriale ciliate este inconjurata de arborizatii dendritice ale neuronilor din ganglionul lui Scarpa.otolite. In utricula si in sacula se afla de asemenea cate o proeminenta . utricula si sacula. La activitatea corticala legata de - - -  . Axonii acestora merg in mai multe directii (centrii subcorticali si corticali): unele fibre urca la nucleul ventral-lateral talamic (fasciculele vestibulotalamice). Segmentul intermediar este format din nervul cohlear.  Segmentul periferic se gaseste in ampulele canalelor semicirculare.membrana otolitica. iar alte fibre merg la neuronii motori din coarnele anterioare ale maduvei spinarii (fasciculele vestibulospinale). cufundate intr-o masa gelatinoasa. se pare ca sunt localizati in scoarta cerebrala a lobului temporal. Segmentul central al analizatorului acustic are multiple conexiuni cu ariile 6. altele merg la nucleii motori ai nervilor cranieni III. care prin ambele extremitati comunica cu utricula. alte fibre merg la substanta reticulata (fasciculele vestibuloreticulare).segmentul central. Partea centrala este constituita din deutoneuronii caii vestibulare din nucleii vestibulari (4) ai trunchiului cerebral (bulb). formate si ele din celule epiteliale de sustinere si celule senzoriale ciliate acoperite de o substanta gelatinoasa .macula (pata auditiva). 6. o parte merg la cerebel (cortexul arhicerebelos). care coordoneaza miscarile globilor oculari. Partea periferica a caii vestibulare o formeaza nervul vestibular sau vestibulocohlear (VIII) alcatuit din axonii protoneuronilor din ganglionul vestibular (Scarpa) situat in urechea interna. contribuind la coordonarea echilibrului static si dinamic.  Segmentul intermediar. Analizatorul vestibular face parte dintr-un sistem care receptioneaza. in care se gasesc crestele ampulare.

auditiv. PROPRIOCEPTORII 1. articulatii. periost etc.la nivelul muschilor. iar axonii lor patrund in maduva spinarii. in centrul miscarilor voluntare (aria promotorie = centrul Broca) ale vorbirii. articulatii.  - Caile proprioceptive constiente. ligamente. VII. Rolul fiziologic al analizatorului kinestezic consta in participarea lui la desfasurarea normala a activitatii motorii a diferitelor grupe musculare scheletice.Flechsig). dupa care se proiecteaza pe scoarta. 4 si 6). INTEROCEPTORII . protoneuronii acestor fibre se gasesc in ganglionii spinali. presiunea.  Segmentul periferic al acestui analizator este reprezentat de proprioceptorii din aparatul locomotor.functiunile echilibrului participa insa si alti analizatori: optic. proprioceptorii din muschi si receptorii cutanati. dupa un releu in bulb (al II-lea neuron senzitiv). corpusculii Golgi . periost. tendoane. corpusculii Vater-Pacini . La nivelul diferitelor organe se gasesc receptorii specifici ai acestui analizator: fusurile neuromusculare . 2. a aparatului locomotor in general. aponefroze. extensia. strabat lemniscul si ajung la talamus (al III-lea neuron). contractia etc. Excitantii acestor receptori sunt agenti mecanici ca: vibratia. Analizatorul motor (kinestezic) primeste excitatiile in legatura cu pozitia si miscarile diferitelor segmente ale corpului. IX si X culeg excitatiile de la receptorii respectivi si le conduc la scoarta cerebrala. Fibrele senzitive ale nervilor cranieni V. apoi spre centrii superiori pe doua cai: caile sensibilitatii proprioceptive constiente (fasciculele Goll-Burdach) si caile sensibilitatii proprioceptive inconstiente (fasciculele spinocerebeloase anterioare Gowers si posterioare . terminatii nervoase libere . 3. Aici are loc analiza informatiilor aduse de caile sensibilitatii proprioceptive constiente si transformarea lor in senzatii.  Segmentul central se afla in zona senzitivo-motorie parieto-frontala (ariile 1. transmise din muschi. tendoane. Analizatorul motor al vorbirii are receptori asemanatori celor kinestezici si se gasesc in aparatul fonator (faringe). Caile proprioceptive inconstiente se proiecteaza pe cortexul cerebelos. Segmentul de conducere este reprezentat de fibrele senzitive ale nervilor spinali.in articulatii si tendoane.in tendoane.in muschi. 2.

. un rol important revine fibrelor nervoase vegetative. Interoceptorii se clasifica in functie de natura stimulilor care ii excita: mecano. cu care fac sinapsa protoneuronii veniti prin radacina posterioara. Sensibilitatea durerii profunde poate fi perceputa si la nivelul unor viscere. dar uneori isi au sediul in simpaticul laterovertebral. se gasesc in cornul posterior al maduvei.sau presoreceptori. De cele mai multe ori calea durerii viscerale se realizeaza prin formatiunile reticulate. insa cunoasterea lui morfologica este deficitara. In toate organele interne se gasesc receptori specializati (interoceptori) de tipul terminatiilor nervoase libere. Axonii acestora vor face sinapse in talamus cu al III-lea neuron senzitiv care se va proiecta pe calea talamocorticala pe scoarta in centrul senzatiei de durere . altii se intrerup in substanta reticulata mezencefalica. termoreceptori. in coarnele posterioare. de unde vor ajunge in talamus sau hipotalamus. In transmiterea excitatiilor dureroase de la nivelul organelor interne catre centrii nervosi ai nevraxului. Protoneuronul pentru durerea profunda se gaseste in ganglionul spinal. Uneori imbolnavirea organelor interne este perceputa si sub forma unor senzatii dureroase care apar la nivelul anumitor regiuni ale pielii. Deuteroneuronii. De obicei senzatiile de durere profunda sunt insotite de greata. iar axonii lor iau cai ascendente diferite: unii urmeaza cai spino-talamice. Din punct de vedere fiziologic acest analizator este destul de bine studiat. hipotensiune etc. Krause etc.Pentru mentinerea functionarii normale a organelor interne si a constantei mediului intern exista asa-numitul analizator intern. osmoreceptori. aceasta se explica prin faptul ca in nevrax exista anumite legaturi intre fibrele nervoase aferente pentru durere profunda si fibrele regiunilor tegumentare respective. la distensia acestora (vezica. Protoneuronii sensibilitatii interne se afla de cele mai multe ori in ganglionii spinali. transpiratie. iar deuteroneuronul. Caile de conducere si localizarile corticale sunt insuficient precizate. rect) prin visceroceptori. chemoreceptori. corpusculi Vater-Pacini.aria 7 din locul parietal superior.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful