Ultima noapte de dragoste,întaia noapte de ră zboi

Camil Petrescu-Roman

Încadrarea în  Anul 1930

periodă/curent  Reflectă noua orientare- modelele din literatura franceză (Marcel Proust,
Andre Gide și Stendhal)
 O nouă tipologie de roman , aceea a romanului modern subiectiv, de
analiză psihologică
 Reflectată prin: rețeaua tematică dezvoltată, tehnicile narative,
construcția personajului, stilul autorului.

Aspecte tematice  Cele două teme majore ale romanului sunt generate chiar de titlu ; fac
referire la două experiențe majore ale personajului: dragostea și războiul
 Puse in relație cu suferința,și generează teme secundare precum: gelozia,
incertitudinea, relațiile sociale, statutul intelectualului, condiția femeii,
angoasa morții
 Viziunea:originala, deschide drumul autenticității literaturii ; autorul
marturisește în „Teze și antiteze” și „Noua structură și opera lui Marcel
Proust” principiul estetic fundamental trebuie să fie acela al sincerității
„Eu nu pot fi onest decât la persoana I”

Titlul  Are implicații atât la nivel tematic cât și structural

 Anticipează cele două teme indicate prin substantivele „dragoste” și
„război”
 repetiția substantivului „noapte” accentuează starea de incertitudine ,
are două conotații: noaptea privită ca moment de intimitate a cuplului
respectiv noaptea ca amenințare a unui pericol iminent și a morții
inevitabile în război
 Autonomia dintre cele două adjective „ultima” și „întâia” este
semnificativă pentru distincția pe care personajul principal o face între
importanța suferinței din iubire și cea din război(acesta relativizează
perspectiva suferinței , determinând o metamorfoză)
 Titlul prefigurează împărțirea romanului în Autonomia dintre cele două
adjective „ultima” și „întâia” este semnificativă pentru distincția pe care
personajul principal o face între importanța suferinței din iubire și aceea
a suferinței generată de război

Structural- cele  utilizarea procedeului alternanței narative în conturarea planurilor

două planuri  primul plan narativ introdus în roman este acela al războiului, reprezentat
de discuția de la popotă(„La Piatra Craiului în munte” –capitolul 1)
 Un pretext narativ,acela al unei crime comise din gelozie, din care
barbătul a fost achitat generează o amplă analepsă în raport cu firul
narativ
  Acțiunea propriu-zisă a romanului durează de joi până analepsa
proiectând evenimentele petrecute pe parcursul a doi ani„Eram căsătorit
de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă
înșală”
 Planurile sunt oganizate logic și cronologic prin înlănțuire
 Planul războiului: urmărită înaintarea diviziei, avansarea liniei frontului
punctându-se confruntările armatei, frământarea lui Gheorghidiu ce
dorește să obțină o permisie la Câmpulung
 Planul rememorării: involuția relației cu Ela, insistând asupra degradării
relației de cuplu pusă pe seama transformării Elei

Structural- relația  romanul se distinge de specia romanului realist obiectiv prin relația
incipit-final dintre incipit și final
 Incipitul are rol în fixarea cronotopului la care se raportează planul I „În
primăvara anului 1916 ca sublocotenent proaspăt”
 se introduce pretextul narativ sub forma unei discuții la popotă despre
infidelitatea femeii
 Finalul deschis tipic narat. subiective nu lămurește incertitudinile
personajului și nu pune capăt îndoielilor sale
 Traumele generate de război îl determină pe Gheorghidiu să se detașeze
de suferința provocată de gelozie. iar primirea unui bilet anonim în care
este avertizat asupra relației dintre Ela și Grigoriade îi influențează decizia
de a se despărți de Ela lăsându-i „tot trecutul”.

Caracterizare  Gheorghidiu este personajul principal al romanului cu rol de narator ce

reconstituie prin confesiune momente din căsnicie și război
 Social - sublocotenent 
 Tipologic reprezintă categoria intelectualului ce idealizează viziunea
iubirii 
 Se autoanalizează cu luciditate negând sentimentul de gelozie nu am fost
niciodată gelos deși am suferit atât din cauza iubirii
 este o fire speculativă și reflexivă având capacitatea de a pătrunde în
esența lucrurilor și de a interpreta aspectele realității
 Psihologic- Inteligent este respectat de personajele romanului dar
ridichulizat de Ela datorită excesului de gelozie
 caracterizat preponderent prin autocaracterizare dar și prin caracterizare
indirectă 
 Identitatea dintre personaj și narator se reflectă în caracterul subiectiv al
romanului evidențiat formal prin utilizarea persoanei I a relatării.
 Introspecția, rememorarea și autoanaliza relevă perspectiva narativă subiectivă
și viziunea „împreună cu” specifică narațiunilor homodiegetice cu focalizare
internă și narator uniscient.

Secvențe  SECVENȚA I
relevante pentru  „Cartea I” în episoadele în care se relatează excursia la Odobești
tema iubirii  În urma primirii unei însemnate părți din averea unchiului Tache cuplul
pătrunde într-o lume mondenă, cei doi fiind invitați la evenimente , stilul
lor de viață fiind schimbat semnificativ
 Sunt invitați de Anișoara să participe la o întâlnire cu prietenii acesteia ,
Ela fiind foarte încântată de acest aspect
 Drumul devine un chin pentru Ș. Acesta observând apropierea dintre Ela
și Ghiorghidiu din trăsură
 Gesturile intime devin vizibile, accentuând frămantarea interioară a
acestuia
 Caracterologic : secvența este importantă ca modalitatea de caracterizare
indirectă prin introspecție, astfel reiese caracterul său obsesiv,
luciditatea, autonaliza spre care este închinat profunzimea observației,
capacitatea de a interpreta gesturile și atitudinile celorlalte personaje

 SECVENȚA II

 Cartea a doua  capitolul  ne a acoperit pământul lui Dumnezeu

 Imagine războiului este nonconvențională și demitizantă în raport cu
literatura anterioară
 Gheorghidiu vede frica soldaților ezitările de a asculta ordine dar și
dotările armatei noastre sunt criticate de acesta
 Confruntarea cu moartea generează frica și dorința de fugă a soldaților
 Personajul observă  instinctualitatea reacțiilor și comportamentul
irațional „Nu mai era nimic omenesc noi”
 Caracterologic :Luciditate, capacitatea analitică, acuratețea observației
 moment  cheie în reconfigurarea concepției despre iubire deoarece
suferința din gelozie îi pare lui gheorghidiu nesemnificativă în comparație
cu suferința din război

Concluzie  importanța romanului este dată de faptul că marchează în proza noastră

o orientare modernă către o nouă tipologie de personaj superior din
punct de vedere intelectual și către o nouă modalitate de structurare
narativă prin tehnici și prin procedee rafinate sofisticate.