SISTEMUL NERVOS

S.N. are actiune INDIRECTA asupra metabolismului

(deoarece regleaza sistemul endocrine care controleaza
metabolismul)
• FIECARE organ nervos are doua functii
(senzitivă+motorie)
• Fig. 11/pag14
o b) neuron senzitiv –in desen este reprezentat
un neuron pseudo unipolar, dar deoarece ei
menționează ca este senzitiv, asta inseamna
ca si un neuron bipolar (ex din gg l Corti)
va avea aceeasi structura (si axonul si
dendrita sunt MIELINIZATE)
o 5 – substanta cromatofila este o denumire
mai veche pentru corpii Nissl
o In detaliul marit se observa ca teaca de
mielina este concentrica; De fapt, teaca de
mielina este o prelungire a membranei celulei Schwann care se rasuceste si
incolaceste in jurul axonului; asada, teaca de mielina are structura lipoproteica,
la fel ca orice citomembrana
o In portiunea terminala (ramificatie) axonul isi pierde teaca de mielina
o Axonul emite colaterale perpendiculare, MIELINIZATE
• Au rol in metabolismul neuronal: nucleul, corpii tigroizi
• Celulele vegetative centrale si periferice
o Au nuclei dubli + multipli
o Nucleu excentric
o 1-2 nucleoli
• VEZICULE IN
o Axoplasma : ale reticulului endoplasmatic
o Butoni terminali : mici vezicule cu mediatori chimici
• In butonul terminal nu exista ribozomi
• Nevroglia are si ea PRELUNGIRI (variabile ca numar)
• ROLURI NEVROGLII
o Celula Schwann, oligodendroglia – produce mielina
o Microglia este celula fagocitara; „Microglia mananca” (incep cu m amandoua)
o Produc ARN (nu ADN)!!!
• Sinapsa = legatura functionala intre un neuron si O CELULA care poate fi
o In SNC tot un neuron
o In SNP o celula efectoare (musculara sau glandulara)
• Depolarizarea membranei postsinaptice = POTENTIAL POSTSINAPTIC
EXCITATOR /POTENTIAL TERMINAL DE PLACA; acest potential are doua
proprietati : sumatia temporala (1 fibra presinaptica descarca mediator, iar in timp se
sumeaza) si spatiala (2 sau mai multe fibre presinaptice) (ca sa tin minte mai usor m-
am gandit ca T din temporal seamana oarecum cu un 1, deci dintr-o singura fibra);
SINAPSE CHIMICE
o Celula postsinaptica are receptori PROTEICI pentru mediatori
o Conducere unidirectionala
o Axodendritica, axoaxonica, axosomatica (intre axon si PERICARION, nu celula
musculara sau altceva; este tot o sinapsa NEURONEURONALA)
 • Aproape toate SNC
• Placa motorie = sinapsa cu o celula musculara STRIATA
• SN Vegetativ (cu mediatorii specifici, acetilcolina pentru parasimpatic si sinapsa din
ganglion din simpatic; adrenalina/noradrenalina/monoxid de azot/putine cu Ach pentru
sinapsa dintre neuronul postganglionar si efector in cazul simpaticului)
SINAPSE ELECTRICE
o 2 celule DE ACELEASI DIMENSIUNI
o Alipite in ZONELE DE REZISTENTA ELECTRICA MINIMA
o Trecerea ionilor este (se pare) bidirectionala
o dendrodendritica
• Miocard, muschi neted (sincitii functionale), Anumite regiuni din creier

• Oboseala transmiterii sinaptice „descarcari foarte numeroase ale neuronului

PREsinanptic” (in manual scrie POSTsinaptic; este o greseala de tipar)
• Actul reflex este mecanismul FUNDAMENTAL (SINGURUL SI UNICUL) de
functionare al SN.
• Fig 16/pag 17
- Si dendrita are mielina (neuron pseudounipolar)
- In coarnele posterioase se afla neuronul intercalar, MULTIPOLAR, STELAT
1) RECEPTORUL
a. DEF = structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate
proportional cu intensitatea stimului
b. ROL
o La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls
nervos
o La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in
informatie nervoasa specifica (impuls nervos)
c. STRUCTURAL, POT FI
o Celule epiteliale diferentiate si specializate (MAJORITATEA)
o Corpusculi (mici organe pluricelulare alc din celule, fibre conjunctive si term
nervoase)
o TNL (terminatii nervoase libere)
o Terminatia butonata a dendritei (receptorul olfactiv, ALGORECEPORI)
d. In functie de provenienta stimulului
o Exteroreceptori
o Interoreceptori
o Proprioreceptori / proprioceptori (2 denumiri, dar reprezinta acelasi lucru)
e. In functie de tipul de energie
o Chemoreceptori - si nocireceptorii fac parte din aceasta categorie
o Fotoreceptori
o Termoreceptori – percep VARIATIILE DE TEMPERATURA (noi simtim
cand ni se face cald sau cand ni se face frig)
o Mecanoreceptorii – stimulati de DEFORMAREA membranei celulare
f. In functie de viteza de adaptare
o Fazici (r. Olfactiv; cand ne dam cu parfum simtim la inceput, apoi mirosul
„dispare”; in realitate noi nu il mai percepem cu acceasi intensitate)
o Tonici (r. Vizual; daca am un pix in fata si ma uit la el 10 ore incontinuu, o sa
arate la fel)
2) Calea aferenta
3) Centrul nervos
 In totalitate in SNC
Are 3 nivele majore (cortical, subcortical, medular)
4) Calea eferenta
5) Efectorul
Muschi striati
Glande exocrine (cele endocrine reprezinta o exceptie)*
*ln inceputul capitolului, in primul paragraf precizeaza ca SN regleaza activitatea glandelor
exocrine si ENDOCRINE; ATENTIE la cum este formulata grila!
• Conform Corint, coada de cal = radacinile nervilor lombari si sacrali; atat, nu si filum
terminal, nu si ultima pereche de nervi coccigieni; atentie iar la ce anume cere grila!
• In grosimea pia mater se gasesc vase ARTERIALE (nu si venoase)
• Substanta cenusie a MS
Transvesal : forma de „H” / de „fluture”
Longitudinal : COLOANE
• Substanta alba
CORDOANE (posterior, lateral, anterior) in care se găsesc FASCICULE,
alcătuite din fibre;
• In coarnele anterioare sunt cele doua tipuri de neuroni somatomotori : α si γ
• Substanta reticulata (care se afla in substanta alba dintre coarnele laterale si cele
posterioare) este tot substanta CENUSIE
• Fig 18/pag19
- In interiorul corpului vertebral si in arcul vertebral se gaseste tesut osos
spongios/trabecular
- Trunchiul nervului este acoperit de meninge (este normal ca si el sa fie protejat
avand in vedere ca trece prin spatiul delimitat de pediculii vertebrali, doua fragmete
osoase)
- si radacinile sunt acoperite de meninge => sunt „scaldate” in LCR
- maduva nu ocupa in totalitate canalul rahidian (se observa spatiul epidural care
contine tesut adipos)
• Fig 19/pag19
- 7.comisura alba se gaseste ANTERIOR de comisura cenusie
• Fig 20/pag 20
- 13. Receptor articular de intindere = CORPUSCUL NEUROTENDINOS GOLGI
- Pe desenul din dreapta(se vede mai clar), la nivelul bulbului se observa ca nucleul
Burdach este situat lateral fata de nucleul Gracilis (de altfel, si fasciculele omonime
au acelasi raport in maduva)
- Sensibilitatea de la nivelul membrului inferior (gamba+piciorul) se proiecteaza pe
fata interna/mediala a emisferelor cerebrale
• Sensibilitatea proprioceptiva constienta = KINESTEZICA
Constienta deoarece se proiecteaza pe scoarta CEREBRALA
• Sensibilitatea proprioceptiva de control a miscarii, inconstienta
Inconstienta deoarece se proiecteaza in scoarta CEREBELOASA, care nu
traduce impulsul in senzatie, dar contribuie la CONTROLUL tonusului
muscular
• Fascicului Burdach/Cuneat este doar cervical si toracal superior => Fasciculul Gracilis/
Goll este mai lung
 Pentru sensibilitatea epicritica/kinestezica de la
nivelul membrelor inferioare, impulsul va fi
transmis DOAR prin GRACILLIS/GOLL
• Corpusculii Golgi-Mazzoni se gasesc in pulpa
DEGETELOR, zona foarte sensibila, specializata
pentru simtul epictiric; astfel, am putea deduce ca
acesti corpusculi transmit impulsuri prin calea spino-
bulbara, tocmai pentru ca ei „au treaba” cu tactul fin
• Un receptor tactil de pe toracele posterior (zona cu
acuitatea tactila de 50mm) nu are niciun fel de treaba
cu tactul fin, asadar impulsul va fi condus fie prin
spinotalamic anterior, fie lateral in functie de tipul de stimul;
• Calea spinocerebeloasa este in legatura doar cu FUSURILE NEUROMUSCULARE ca
receptori; are rol in SIMUL TONUSULUI MUSCULAR si are proiectia in
PALEOCEREBEL (lobul anterior, responsabil pentru tonus)
• Calea interoceptiva
Receptori i pot fi : TNL sau corpusculi lamelati
Cale multisinaptica, deuneuronul intra in alcatuirea
UNUI fascicul si ajunge din aproape in aproape in
talamus
Neuronul III din talamuls are proiectie difuza pe
scoarta cerebrala (de aceea cand ne doare burta, nu
stim sa localizam punctual ce ne doare)
• Tips&tricks: Problemele cu tumori/sectiuni/ „se face o
sectiune la nivelul T7 la coarne/radacina/toata maduva,etc ”;
Tineti cont ca intumescentele sunt cele care au
legatura cu membrele (superioare- intum. Cervicala;
inferioare – imtum. Lombara)

Daca se sectioneaza radacina posterioara dreapta, se lezeaza neuronii

somatosenzitivi si viserosenzitivi; deci se va pierde sensibilitatea pe partea
dreapta, dar si reflexele medulare pentru partea dreapta; nu voi mai avea reflex
miotatic de exemplu; daca eu tai neuronul aferent, atunci nu mai are cine sa faca
sinapsa cu neuronul alfa
 Daca se sectioneaza coarnele posterioare drepte; neuronii din ganglionul
spinal sunt intacti; insa am probleme la cel de-al doilea neuron de pe caile
spinotalamice si spinocerebeloase; asadar, le voi piedre/diminua pe acelea; dar
caile spinobulbare nu sunt deranjate deoarece al NII este in bulb; de fapt aceste
cai sunt reprezentate de axonii protoneuronului din ggl si trec prin CORDON;
DAR REFLXUL MIOTATIC NU se pierde; primul neuron din ggl se duce in
cornul anterior si face acolo sinapsĂ.

Daca se sectioneaza jumatatea dreapta medulara la nivel T7

§ Se pierde
• STL, STA, sp.bulbare pentru membrele inferioare drepte
• Controlul voluntar pentru membrele inferioare drepte
• Sensibilitatea spinocerebeloasa directa a membrului inferior
drept si cea incrucisata a membrului inferior stang
§ Nu se pierde
• Sensibilitatea si motricitatea membrelor superioare
• Sensibilitatea spinocerebeloasa directa a membrului inferior
stang si cea incrucisata a membrului inferior drept
§ ASADAR pentru orice membru inferior, sensibilitatea spinocerebeloasa
NU SE PIERDE (deoarece ramane fasciculul incrucisat care va merge
pe partea opusa fata de sectiune), ci se reduce, se diminueaza
IN CONCLUZIE, acest tip de grila nu se poate toci; Facem un stickman si
lucram pas cu pas grila.

• Fig 21/pag 22.

17. Fascicul rubrospinal; este posterior fata de fasciculele corticospinale
(Desenul din dreapta) pe calea piramidala se observa un
INTERNEURON/NEURON DE ASOCIATIE; (chiar daca in text spune ca este
o cale bineuronala, poate exista si acest interneuron, din nou, atentie la cum
este formulata grila!)
• Fig 22/pag 23
- Fascicului Goll are raport cu santul median posterior si este situat medial fata de
fasciculul Cuneat
- Flechsig este dorsal, direct (posterior)
- Gowers este ventral, incrucisat (ca sa tin minte am asociat litera W cu incrucisat)
- Singurul fascicul extrapiramidal situat periferic in cordonul lateral este fasciculul
olivospinal
- Substanta cenusie se afla in contact direct cu fasciculele fundamentale (ce leaga
maduva in AMBELE SENSURI)
- Fasciculul spinotalamic ANTERIOR este lateral fata de fasc. Tectospinal
- Dinspre POSTERIOR spre ANTERIOR, in cordonul lateral sunt fasciculele :
1)Piramidal incrucisat,2) rubrospinal si 3) vestibulospinal lateral (deci 1 este
posterior fata de 2; 3 este anterior fata de 2, etc)
- Singurul fascicul ascendent din cordonul anterior este spinotalamicul anterior
- Fasciculul piramidal incrucisat/lateral este mai voluminos decat fasc. piramidal
direct (el contine 75% din fibre fata de cel direct ce contine 25%)
- Fasciculul piramidal direct se alfa in contact direct cu fisura mediana anterioara.
 •Ramura dorsala a nervului spinal se distribuie muschilor jgheaburilor vertebrale; ceilalti
muschi ai spatelui sunt inervati de fibre ce provin rin ramura ANTERIOARA
• Prin ramura comunicanta alba trece:
- Neuronul preganglionar (atat pentru fibrele care vor face sinapsa in ggl
laterovertebrali, cat si pentru cele care trec prin ggl laterovertebral fara a face sinapsa,
ele urmand sa aiba contact sinaptic cu neuronul postganglionar intr-un ganglion
prevertebral, adica cele 3 „guguloaie” colorate cu galben de pe desenul de la pag 36);
- Dendrita neuronului viscerosenzitiv care se afla in ganglionul spinal de pe radacina
posterioara
• Ramura meningeala se desprinde din trunchiul nervului si se intoarce in canalul
vertebral
ELEMENTELE PREZENTE IN CANALUL VERTEBRAL/RAHIDIAN
o Maduva spinarii
o Meningele (+vase arteriale)
o „spatiul epidural” cu grasime
o Ramura meningeala - fibre viscerosenzitive + vasomotorii (pt vasele arteriale
din pia mater de ex)
FUNCTIILE M.S.
• FUNCTIA REFLEXA
o REFLEXE SOMATICE
§ REFLEXUL MIOTATIC
• Axonul protoneuronului SE BIFURCA;
o O ramificatie face sinapsa in cornul anterior si inchide
arcul reflex
o Cealalta ramificatie face sinapsa in cornul posterior
pentru calea spinocerebeloasa
• Are rol in MENTINEREA tonusului muscular
• Are 2 sinapse (in maduva spinarii + placa motorie)
§ REFLEXUL NOCICEPTIV
• Poate iradia (vezi imagine din fisierul pdf)
• Efector : muschiul flexor
§ REFLEXUL DE MERS
o REFLEXE VEGETATIVE
• FUNCTIA DE CONDUCERE
o Fasciculele ascendente/descentente
o Cai scurte, de asociatie (leaga atat ascendent cat si descendent metamerele M.S.)
TRUNCHIUL CEREBRAL
• Reflexele vegetative ce au centrul la acest nivel sunt in general cele care tin de fata si
de extremitatea superioara (tuse, stranut, voma, salivator, deglutitie, etc);
• De asemenea, reflexele care tin de parasimpaticul cranian (mioza, saliva apoasa,
cardioinhibitia, lacrima, acomodare, fotomotor, etc)
• In schimb, si reflexul cardioaccelerator este tot cu centru in trunchiul cerebral
• Fig 25/pag 26
o 6. Pendunculi cerebelosi inferiori
o 10.Peduncului cerebelosi superiori
o Fibrele motorii ale nervului V sunt mai putine si situate medial fata de cele
senzitive
o In santul bulbopontin, dinspre medial spre lateral au originea aparenta nervii:
abducens (VI), faciali (VII) si vestibulocohleari (VIII)
o Deasupra piramidelor bulbare, in santul bulbopontin, este originea aparenta a
nervilor abducens
o In dreptul olivei bulbare nu are origine niciun nerv
o In santul retroolivar (retro-in spatele olivei, posterior fata de oliva) au originea
aparenta nervii 9, 10, 11; in aceasta ordine de sus in jos (originea nervului 11
este inferioara fata de originra lui 10)
o Singurul nerv cu originea in santul preolivar (pre=in fata olivei) este hipoglos
XII.
• Perechea III nu are aferente vegetative
• Fig 26/pag 27
o Nervul 4 este „agatat” de tavanul orbitei printr-un ligament numit trohlee (de
aici si denumirea nervului trohlear)
o Muschiul drept superior trece peste tendonul de insertie al muschiului oblic
superior sau Tendonul muschiul oblic superior trece inferior de muschiul drept
superior.
o Muschiul oblic inferior trece peste muschiul drept inferior.
• Fig 27/pag 27
o Nu inerveaza zona cervicală.
o Ce e colorat cu verde este nervul trigemen, pana sa se imparta in cele 3 ramuri;
el contine DOAR axoni; in ganglion este corpul neuronilor pseudounipolari, deci
spre punte vor fi axoni;
o In ganglionul nervului trigemen (Gasser) sunt tot neuroni pseudounipolari;
nervul trigemen preia sensibilitatea generala a fetei.
o RAMURA MAXILARA inerveaza zona pleoapei inferioare.
• Fig 28/27
o Nervul 7 inerveaza si mucoasa nazala (cf. fig 41)
o Inchisul ochiului, clipirea este realizata de f. Motorii ale nervului 7
o 4.regiunea cervicala – pielosul gatului
o NU se distribuie in regiunea parietala sau occipitală
o Nervul 7 inerveaza 6 zone. NU inerveaza parietala.
• Fig 29/pag 28
o Nervul 9 inerveaza corpii carotici
• Fig 30/pag 28 – nervul vag
o inerveaza corpii aortici
o este lateral de carotida si arcul aortic;
o strabate DESCENDENT diafragma
o trece pe langa curbura mica a stomacului
• Nervul 11/accesor/spinal
o Are 2 radacini (bulbara+spinala)
o Are 2 ramuri
 § Interna – patrunde in nervii vagi
§ Externa – ajunge la muschii sternocleidomastoidieni si trapez
CEREBELUL
• Cortul cerebelului= excrescenta a durei mater CEREBREALE
• Fig 32/pag 29
o Nu exista vermis mijlociu
o Lobul floculonodulare are raport cu bulbul rahidian
o Pedunculii cerebelosi apartin cerebelului
• Fig 33/ pag 29
o Hipotalamusul este in fata mezencefalului, inferior si anterior fata de talamus
o Epitalamusul este inferior de talamus
o Talamusul are forma ovala
o Sfenoidul se articuleaza cu occipitalul
o Cortul cerebelului nu are raport cu lobul floculonodular
• Fig 37/pag 31
o Sistemul limbic se afla intre diencefal si cortex
o 4.comunica si cu emisfera de partea opusa
• Paleocortexul
o Are conexiuni cu analizatorul olfactic, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul,
mai putin cu neocortexul (NU SI METATALAMUSUL)
o Este inclus in sistemul limbic
• Sistemul limbic
o Calea olfactiva ( nervul, calea, hipocampul)
• Excitatia = proces activ; initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente
• Inhibitia = proces activ; sistarea unei activitati sau diminuarea uneia preexistente
o Externa, neconditionata, supraliminara, de protectie, prin inductie negativa (in
cazul unui stimul excesiv de exemplu)
o Interna(deoarece apare chiar in INTERIORUL focarului activ), conditionata
§ De stingere (nu am mai repetat si se „sterge” , uit)
§ De intarziere (mancarea vine mult dupa stimulul indiferent si animalul
nu face legatura)
§ De diferentiere (animalul este obisnuit cu un anumit sunet; schimb
sunetul, reflexul nu mai apare)
• Atat excitatia, cat si inhibitia sunt procese extrem de mobile care pot iradia pe o
suprafata corticala sau se pot concentra pe o zona limitata
• Nerv = fibre nervoase inconjurate de tesut conjunctiv; foate fi senzitiv, motor, mixt;
• Neuronul de asociatie este localizat in intregime in SNC
• Sistemul nervos vegetativ formeaza la nivelul diferitelor viscere plexuri vegetative
mixte, simpatico-parasimpatice
• Centrii nervosi sunt situati intranevraxial si extranevraxial (in ganglioni)
• Sistemul nervos parasimpatic are ganglioni terminali
• LA SIMPATIC: in ganglionul paravertebral/prevertebral, mediatorul chimic este mereu
ACETILCOLINA;
• Intre neuronul postganglionar si efector, mediatorii pot fi :
o Adrenalina/noradrenalina
o Monoxidul de azot
o Putine sinapse cu acetilcolina
• Fig 40/pag 34
o Arcul reflex vegetativ prezinta interneuron in coarnele posterioare
• Parasimpaticul nu are in mod normal efecte pe glandele salivare sau pe vasele de sange
(dar apar efecte pe tabelul de la pag 35)
• Unii neuroni simpatici reduc secretia de melatonina in sange (vezi endocrin)
• Nervii simpatici influenteaza tonusul musculaturii netede a vaselor de sange (vezi
circulator)
• Tabel / pag 35
• SNV SIMPATIC pregateste organismul pentru situatii de stress (de ex: te urmareste un
caine); organismul se va adapta corespunzaor: reduce cantitatea de sange distribuita
organelor, mucoaselor, pielii pentru a fi mai mult sange disponibil pentru muschi; pentru
a respira mai eficient se face bronhodilatatie; cum organismul e in starea de stress, de
„fight or flight”, mersul la toaleta nu este chiar necesar (se reduc debitul urinar si secretia
de renina, se contracta sfincerul vezical intern); se face midriaza (sa vezi mai bine pe
unde alergi), s.a.m.d.
• SNV PARASIMPATIC aduce organismul din starea de stress la cea de repaus; in
literatura de specialitate, exista imaginea unui batranel care sta pe fotoliu si citeste:
vederea este adaptata pentru aproape, bronhoconstrictie,etc; la un moment dat batranelul
adoarme si incepe sa-i curga o secretie apoasa salivara (invers fata de cea groasa,
vascoasa de la simpatic; de aceea cand avem emotii ni „se usuca gura”)
o De retinut unde NU au efecte cele doua sisteme
o Parasimpaticul NU are efect pe:
§ Muschiul dilatator al irisului
§ Medulosuprarenala
§ Forta de contractie miocardica
§ Ficat (pe metabolism)
§ Splina
o Simpaticul NU are efect pe:
§ Muschiul constrictor pupilar
§ Glandele intestinale (Brunner, celule mucoase intestinale, etc)
• Forta contractiei este crescuta si de TIROXINA SI GLUCAGON
• Cresterea frecventei respiratorii este crescuta de TIROXINA nu si de simpatic
• TONUSUL MUSCULAR
o Mentinut de reflexul miotatic
o Reglat de sistemul extrapiramidal
o Simtul tonusului: fasciculele spinocerebeloase (a se vedea la finalul
documentului).
 ANALIZATORI

• Analizatori = Sisteme morfofunctionale

• Segmentul intermediar = calea nervoasa
o Directe – putine sinapse, rapid, arie corticala specifica
o Indirecte – (SRAA) lent, proiectate cortical difuz si nespecific
• Pielea = imens camp receptor
• In epiderm exista capilare limfatice (vezi circulator „capilarele limfatice se gasesc in
TOATE tesuturile”)
• Stratul reticulat al dermului NU are fibre de reticulina
• Receptori cutanati
o Liberi
§ Terminatii nervoase libere
§ Discurile Merkel
o Incapsulati
• Dupa tipul stimului se claseaza in :
 o Tactili (mai numerosi in tegumentele fara par)
§ TNL – atingere + presiune
§ Derm:
• Superficial = atingere (Meissner, Merkel, Krause)
• Profund = presiunea (Ruffini)
§ Hipodern – profund = vibratii (Vater-Pacini, Golgi-Mazzoni)
o Termici (pentru VARIATIILE de temperatura)
§ TNL – diametru mic, nemielinizate
§ Krause (rece), Ruffini (cald); mai multi pentru rece
o Durerosi = algoreceptori
§ TNL (in principal)
§ Toti receptorii stimulati excesiv (mecanic, termic, chimic)
§ Se adapteaza putin sau deloc
§ Persistenta stimulului poate creste intensitatea senzatiei
• Câmp receptor = aria ->1 neuron; invers proportionala cu densitatea receptorilor
• Acuitate = pragul de distingere
TIP: in analizatorul cutanat „nemtii” (Merkel, Krause, Meissner) „plutesc”, sunt mai la nord,
sunt superficiali, iar „italienii”, sudici, „se scufunda” (Ruffini, Vater-Pacini, Golgi-Mazzoni)
De asemenea populatia Germaniei e mai numeroasa decat cea a Italiei => sunt mai multi
receptori pentru rece decat pentru cald (clima mai rece in Germania.

Analizatorul kinestezic
• Informatii furnizate si de: receptorii aparatului vestibular, receptorii vizuali si cutanati
• Mai ales de proprioreceptori (receptorii din aparatul locomotor)
• Vater-Pacini
o In periost + articulatii
o Sensibili la miscari si modificari de presiune
• Corpusculii neurotendinosi Golgi
o La jonctiunea dintre muschi si tendon
o Stimulat de intinderea puternica a tendonului
o Monitorizeaza continuu tensiunea din tendoane
o Previne contractia musculara excesiva si alungirea exagerata
• TNL
o In toata grosimea articulara
o Preiau sensibilitatea dureroasa (sunt algoreceptori, deci nu sunt
proprioreceptori)
• Ruffini
o Stratul superficial al capsulei articulare
o Pozitia + miscarea din articulatii
• Fusurile neuromusculare
o Singurii proprioreceptori din muschi
o Intr-o capsula conjunctiva
o Stimulate de tensiunea din timpul contractiei
o Neuronii γ =>contr. Port. Periferica =>intinderea portiunii centrale =>stimularea
dendritelor neuronului din ganglionul spinal care va transmite impulsul
neuronului motor α (DACA ar transmite in continuare spre motoneuronul γ,
acest lucru va determina ca fibrele din fus sa se intinda SI MAI TARE si intr-un
final sa duca la ruperea fusului)
o Relaxarea musculara e prevenita prin intinderea si activarea fusurilor => o
tensiune de relaxare numita TONUS MUSCULAR.
 o Fig 43/pag 41
- Fibrele musculare cu nuclei
- In lant – fibre senzitive „in floare”/”in buchet”
- In sac – fibre senzitive anulospirale
- Fibrele cu nuclei in sac se gasesc central in fus, iar cele in lant periferic
o Fig 44/pag 41
§ Fasciculele spinotalamic anterior si lateral se unesc
Se observa lemniscul medial (structura mai voluminoasa cu rosu); da impresia ca se „ingroasa”;
de fapt, numarul de fibre este acelasi; pare astfel deoarece el are o forma usor turtita care se
„rasuceste”
7.proprioceptor (din muschi); fusurile sunt singurii proprioreceptori din muschi.

Analizatorul olfactiv
• Fig 45/pag 42
- 4.epiteliu columnar, pseudostratificat!
- Epiteliul nu este lipit de osul etmoid; intre cele doua se interpune tesut conjunctiv
(care hraneste epiteliul)
- 1. Celulele mitrale, neuroni multipolari, stelati
- Contactul sinaptic dintre protoneuron si deutoneuron are loc in bulbul OLFACTIV.
- In cazul analizatorului olfactiv, protoneuronul joaca si rolul de receptor.
- Cilii protoneuronului se gasesc la polul APICAL
• Calea se proiecteaza in girul hipocampic (apartine lobului temporal) de ACEEASI
PARTE.

Analizatorul gustativ
• Papilele filiforme sunt foarte subtiri si, din punct de vedere al dimensiunii, nu pot
prezenta muguri gustativi
• Exista 13 posibili sau probabili receptori chimici in celulele gustative
• Cei mai multi muguri sunt stimulati de 2/mai multi stimuli, chiar si de unii care NU fac
parte din cei 4 primari
• Substantele sapide se leaga de moleculele proteice => deschiderea canalelor ionice =>
patrunde Na+ => depolarizeaza celula => apare POTENTIALUL DE RECEPTOR
(potential care nu se propaga)
Analizatorul vizual
• Furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator
• Globul ocular est aproximativ sferic
• Tunica externa e fibroasa => corneea e fibroasa
• Fig 48/pag 44
- 1.conjunctiva
- Pata oarba este inferior (si medial) fata de macula luteea
- Retina este mai groasa spre pata oarba (se ingroasa stratul fibrelor nervului optic)
- Corpul vitros este transparent; vasele de sange nu apartin lui, ele sunt vizibile prin
transparenta; niciun mediu refringent nu are vase de sange
• Fig 49/pag 45
- Lumina strabate straturile de la 1 spre 10 conform desenului, apoi se reflecta in
stratul pigmentar si intalneste celulele fotoreceptoare, care transfoma radiatiile
electromagnetice in impuls nervos; impulsul nervos merge in sens invers fata de
lumina (celule fotoreceptoare – bipolare – multipolare).
 - Celulele multipolare străbat retina dinspre membrana limitanta interna spre
membrana limitanta externa in PATA OARBA.
- Membranele limitante interna si externa nu sunt straturi celulare (retina are 10
straturi, dar nu toate sunt celulare).
- Sunt mai mulți fotoreceptori decât cele bipolare; mai multe bipolare decat
multipolare.
- Celulele cu conuri sunt mai scurte si nu ajung pana la membrana limitanta externa
precum celulele cu bastonas.
- O celula orizontala face sinapsa cu axonul celulelor fotoreceptoare (o orizontala cu
mai multe celule receptoare).
- Celulele amacrine fac sinapsa cu pericarionul celulelor multipolare/ganglionare.
- Se observa, in stratul fibrelor nervului optic cum retina se ingroasa dinspre periferie
spre pata oarbă.
• In retina sunt 3 tipuri de celule functionale
o Celule fotoreceptoare
o Celule de sustinere (celule gliale; retina este o structura nervoasa)
o Celule de asociatie (amacrine, orizontale)
• Aparatul dioptric
o Corneea – (aproximativ 40δ) cea mai mare putere de refractie apartine fetei
anterioare a corneei
o Cristalinul – are valoarea minima da 20δ
o Corpul vitros
• In mod normal, cristalinul este bombat; la distanta, muschiul ciliar se relaxeaza, iar
ligamentul suspensor pune in tensiune cristaloida, ceea ce va aplatiza cristalinul;
• In acomodarea pentru aproape, muschiul se contracta, ligamentul se relaxeaza, la fel si
cristaloida, ceea ce va determina cristalinul, prin elasticitate, sa se bombeze (sa ii scada
raza de curbura) => valoarea de convergenta MAXIMA
• ACOMODAREA
o Reglata de
§ Centrii corticali
§ Coliculii cvadrigemeni superiori
o Participa si Ariile vizuale primare, secundare si asociative
o La raspunsul efector participa si
§ Muschii extrinseci ai globului ocular (pentru corectarea axelor)
§ Muschii irisului
• La lumina puternica, expuse mult timp, sunt stimulate atat conurile cat si bastonasele
• Avitaminoza A => se compromite adaptarea la intuneric
• Culorile primare sunt albastru, rosu si VERDE
(NU GALBEN)
• Fig 51/pag47
o 8.radiatii/striuri optice (nu
electromagnetice!!)
o Campul vixual monocular este pe
retina nazala
o Campul vizual binocular este pe retina
temporala
• Majoritatea (nu toate!) fibrelor tractului optic
fac sinapsa in Corpul geniculat extern/lateral
(Lateral – Lumina)
 • Macula luteea are cea mai intinsa reprezentare, in regiunea posterioara a lobului
occipital
Analizatorul acustico-vestibular
• La functia de furnizare a informatiilor asupara pozitiei si miscarilor corpului in spatiu
cintribuie si receptorii kinestezici, optici si cutanati
• Melcul este anterior de canalele semicirculare
Receptorul auditiv
• Fig 53/pag 50
- 9.casa timpanului = urechea medie (comunica prin trompa lui Eustachio cu
nazofaringele; trompa lui Eustachio se deschide la nivelul peretelui anterior al urechii
medii)
- Fibrele nervului vestibular sunt superioare (sau au raport de inferioritate) fata de fibrele
nervului acustic
- Scarita este in raport cu fereastra ovala
• Fig 54/pag 50
- Celulele auditive intrerne sunt pe un strat.
- Celulele auditive externe sunt pe trei straturi
- Celulele senzoriale nu sunt in raport direct cu membrana bazilara; ele sunt „asezate” pe
niste celule epiteliale de sustinere, care secreta membrana reticulata (in care patrund
cilii celulelor auditive).
- Prin tunelul Corti trec dendrite ale fibrelor care se distribuie celulelor auditive externe
- „Sunetele de o anumita frecventa activeaza anumiti neuroni cohleari, coliculari si
metatalamici; in acest mod, excitatiile sonore, separate in frecventele componente la
nivelul membranei bazilare, se transmit prin „fire izolate” spre neuronii corticali”
• Fig 55/pag 51
- O parte din din deutoneuroni NU se incruciseaza
Receptorul vestibular
- Fasciculul vestibulo-cerebelos – in arhicerebel (responsabil pentru echilibrul dinamic si
static.
TONUSUL

CE STIM DESPRE TONUSUL MUSCULAR?

TONUSL MUSCULAR

1.SISTEM NERVOS

Căile de conducere
- Ascendente:
o proprioceptice inconstiente – spino-cerebeloase F si G (ggl spinal, maduva
spinarii, PCI si PCS, cerebel)
o kinestezic – constient si inconstient (spino-cerebeloase)
o analizator vestibular – ( f vestibulo-spinal) – Scarpa, bulb - nvestibulari,
cordon lateral, cornul anterior opus.
- Descendente
Prin cãile descendente piramidale [i extrapirami- dale, centrii encefalici exercitã controlul
motor volun- tar (calea piramidalã) oi automat (cãile extrapiramidale) asupra musculaturii
scheletice. În acest mod sunt reglate tonusul muscular [i activitatea motorie, fiind menþinute
postura oi echilibrul corpului.
 Prin cãile descendente piramidale [i extrapiramidale, centrii encefalici exercitã controlul
motor volun- tar (calea piramidalã) oi automat (cãile extrapirami- dale) asupra musculaturii
scheletice. În acest mod sunt reglate tonusul muscular [i activitatea motorie,
fiind menþinute postura oi echilibrul corpului.

FUNCTIA REFLEXA
REFLEX SPINAL SOMATIC MIOTATIC
Reflexele miotatice sunt monosinaptice (fig. 23). Receptorii sunt reprezentaþi de
proprioceptorii musculari — fusurile neuromusculare.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din- tre neuronul senzitiv oi cel motor. Calea
eferentã este axonul motor, iar efectorul, fibra muscularã striatã. Reflexele miotatice au rol în
menþinerea tonusului muscular oi a poziþei corpului.

CEREBEL
Extirparea cerebelului produce astenie (sc\derea for]ei voluntare), astazie (tulbur\ri ale
ortostatismului) [i atonie (diminuarea tonusului muscular).

2. ANALIZATORII
ANALIZATORUL KINESTEZIC
Căile de CONDUCERE
Pentru sensibilitatea proprioceptivã de reglare a miocãrii (simțul tonusului muscular), prin
fasciculele spinocerebeloase ventral oi dorsal.
Analizator vestibular – ( f vestibulo-spinal) – Scarpa, bulb - vestibulari, cordon lateral,
cornul anterior opus.

3. SISTEM ENDOCRIN

Glande endocrine – hormonii tiroidieni

Actiune pe sistemul muscular
Mu[chi tonusul, for]a de contrac]ie [i promptitudinea rãspunsului / reflex de tip
scheletici miotatic

4. Sistemul muscular
Proprietatile muschilor
* Tonusul muscular este o stare de tensiune permanentã, caracteristicã mușchilor care au
inervaþie motorie somaticã oi senzitivã intacte. Dupã denervare, tonusul muochilor scheletici
dispare. Tonusul muscu- lar este de naturã reflexã.

5. SISTEMUL CIRCULATOR
Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-oi modifica marcat diametrul lumenului prin
contrac- tarea/relaxarea muochilor netezi din peretele lor. Acest fapt permite un control fin al
distribuþiei debi- tului cardiac cãtre diferite organe oi þesuturi.
Tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea
arterialã, de concentraþia localã a unor metaboliți (și anaboliti si cataboliti) oi de activitatea
unor mediatori.

GANGLIONII BAZALI
Gangluonii bazali exercita influente inhibitorii asupra intregului sistem de control
muscular.
Localizarea receptorilor din piele:
EPIDERM
- tnl
DERM – PAPILAR
- Discurile Merkel
- Meissner
Dermul Reticular
- Krause
- Krause
Hipoderm:
- Vater Pacini
- Golgi Mazzoni.