SISTEMUL NERVOS

SN
Unitatea morfofunctioanala a SN este NEURONUL
CLASIFICAREA SN  TOPOGRAFIC SI FUNCTIONAL
TOPOGRAFIC FUNCTIONAL
SNC SNP SNS SNV
SN CENTRAL SN PERIFERIC SN SN VEGETATIV
NEVRAX SOMATIC
AX ROL: al ROL: coordoneaza viscerele
CEREBROSPINAL vietii de(organele interne) si are 2
relatie, componente:
integreaza 1. SIMPATICul –
organismul actioneaza in coonditii
in mediul neobisnuite/de
ENCEFAL NERVI sau de viata stress/periculoase
+ + 2. PARASIMPATICul
MS GANGLIONI – actioneaza in
conditii obisnuite de
viata
ASEMANARE: Ambele au:
 ACT REFLEX si ARC REFLEX
 CENTRI NERVOSI

ENCEFALUL ( localizat in cutia craniana) este alcatuit din:

SNC
TC
+
DIENCEFAL
+
CEREBEL
+
EMISFERE CEREBRALE
 1. TC (trunchi cerebral) format din : M + P + B
- mezencefal (M)
- puntea lui Varolio (P)
- bulb rahidian (B)

CONFIGURATIA interna a TC
Substanta alba este dispusa la EXT, iar substanta cenusie este dispusa la INT si este
formata din nuclei senzitivi, motori, vegetativi si proprii.

2. DIENCEFAL format din: T/M/E/H-talamus

- TALAMUS
- metaTALAMUS
- epiTALAMUS
- hipoTALAMUS

CONFIGURATIA interna a DIENCEFALULUI

Masele de substanta nervoasa sunt alcatuite din substanta cenusie si alba

3. CEREBEL (ocupa fosa posterioara a craniului – specifica osului occipital)

CONFIGURATIA interna a CEREBELULUI

Substanta cenusie este dispusa astfel:
 La EXT unde formeaza scoarta cerebeloasa
 La INT unde formeaza nuclei cerebelosi

Substanta alba este dispusa la INT unde formeaza

arborele vietii si contine zone de substanta cenusie si
este formata din:
 Fibre de proiectie ascendente si descendente
  Fibre de asiciatie, care fac legatura intre scoarta cerebeloasa si nuclei cerebelosi
 Fibre comisurale, care fac legatura intre emisferele cerebeloase

1. EMISFERE CEREBRALE (partea cea mai voluminoasa a SNC – delimitat in 4

lobi : FRONTAL, PARIETAL, TEMPORAL, OCCIPITAL)

CONFIGURATIA interna a EMISFERELOR CEREBRALE

Substanta cenusie este dispusa:
 La EXT unde formeaza scoarta cerebrala = CORTEXUL, format din PALEOcortex si
NEOcortex
 La INT unde formeaza nuclei bazali = corpii striati. Au rol in automatism, miscari
automate, inhiba tonusul muscular, formeaza calea extrapiramidala cu origine corticala.

Substanta alba este dispusa la INT si este formata din:

 Fibre de proiectie care unesc in ambele sensuri scoarta cu centrii subcosticali
 Fibre de asociatie care leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala
 Fibre comisurale care unesc cele 2 emisfere cerebrale
MADUVA SPINARII (MS)
( localizata in canalul vertebral = canalul rahidian)
 se intinde de la:

(limita superioara): gaura occipitala (sau

vertebra cervicala C1)
la
(limita inferioara): vertebra lombara L2
 Sub vertebra L2 se continua cu conul medular, iar acesta cu filum terminale
pana la baza coccisului, unde MS prezinta doua umflaturi – DILATARE
CERVICALA si LOMBARA – care corespund regiunilor MS din care se
desprind nervii membrelor SUP si INF

CONFIGURATIA interna a
MADUVEI SPINARII
Substanta cenusie este dispusa la INT
sub forma literei H.

Prezinta 3 perechi de coarne :

- POSTERIOARE (dorsale) contin neuronii somatosenzitivi si intercalari(de asociatie) .
Neuronii somatosenzitivi sunt DEUTONEURONI (al II-lea neuron) ai cailor senzitive, cu ei
facand sinapsa primul neuron (PROTONEURON), al caror corp este localizat in ganglionul
spinal
-LATERALE contin neuroni viscerosenzitivi si visceromotori SIMPATICI.
Intre coarnele posterioare si laterale si in jurul canalului ependimar (canal medular central) este
substanta reticulata, mai bine individualizata in regiunea cervicala si formeaza neuroni asezati in
retea
- ANTERIOARE (ventral) contin neuroni somatomotori care coordoneaza activitatea
musculaturii striate si ai caror axoni formeaza radacinile anterioare ale nervilor spinali
 Substanta alba este dispusa la
EXT, este alcatuita din fibre
nervoase : amielinice si
nevroglii.
Prezinta 3 perechi de
cordoane :
- POSTERIOARE
- LATERALE
- ANTERIOARE

Cordoanele sunt cai de

conducere = tracturi a impulsurilor intre diferitele etaje ale SNC

Caile pot fi:

- scurte – leaga segmente medulare
- lungi-ascendente – situate periferic, conduc informatii de la R (receptori)
- descendente – situate spre interior, conduc informatii spre E (efectori)
- de asociatie – situate profund, in vecinatatea substantei cenusii

FUNCTIILE MADUVEI SPINARII

1. FUNCTIA REFLEXA : este realizata de substanta cenusie de catre neuronii somatici si
vegetativi.

REFLEXUL
ACTUL REFLEX = procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra
unei zone receptoare
ARCUL REFLEX = baza anatomica a actului reflex format din:

COMPONENTELE ARCULUI REFLEX :

1. RECEPTOR
 2. Calea AFERENTA (senzitiva)
3. CENTRU NERVOS
4. Calea EFERENTA (motorie)
5. EFECTOR

RECEPTOR !!! BAZA ANATOMICA

a actului reflex este
Cale AFERENTA ARCUL REFLEX
CENTRUL
1. RECEPTORUL este o structura excitabila care raspunde
NERVOS la stimuli, prin variatii de potential gradate, proportional cu
intensitatea stimulului
ROL: transforma energia stimulului in impuls nervos
Cale EFERENTA
EFECTOR
Clasificarea receptorilor:
1. Dupa localizare :
- EXTEROreceptori – localizati spre periferia organismului – primesc informatii din mediul
exterior
- PROPRIOreceptori – localizati in muschi/tendoane/articulatii/periost (membrane
conjunctiva a oaselor), pericondru (invelisul conjunctiv al cartilajelor)
- INTEROreceptori (VISCEROreceptori) - localizati in peretii organelor interne/viscerelor
si primesc informatii din interiorul organismului

2. Dupa natura agentului excitant:

- MECANOreceptor (tactili, termici, durerosi, auditivi, vestibulari)
- BAROreceptor (presiune)
- OSMOreceptori (presiune osmotica)
- CHEMOreceptori (olfactivi, gustative)
- TERMOreceptori (diferente de temperatura)
- ALGOreceptori/ NOCIceptori (durere)
 3. Dupa viteza de adaptare
- fazici (se adapteaza rapid – olfactivi)
- tonici (se adapteaza incet si incomplete – vizuali)

1. Calea AFERENTA este SENZITIVA si face legatura intre R si CN

Este reprezentata de :
- dendritele si axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
- dendritele si axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni

2. CENTRI NERVOSI = toate structurile SNC cu cele trei etaje :

 MEDULAR
 CORTICAL
 SUBCORTICAL
ROL: Are doua functii fundamentale : functie senzitiva (unde sosesc informatii culese de la
nivelul R) si functie motorie (de unde se transmit comenzile la E). In realitate nu exista
activitate senzitiva fara manifestari motorii si viceversa.

1. Calea EFERENTA este MOTORIE si face leagtura intre CN si E, transmitand

comenzile
Este reprezentata de :
- axonii neuronilor motori (motoneuronii) din coarnele anterioare ale MS
- axonii neuronilor vegetative din coarnele laterale ale MS

2. EFECTORUL = muschi striati si netezi care raspund prin contractie si glandele

ENDO si EXOcrine care raspund prin secretie

Reflexele sunt somatice si vegetative

Reflexele spinale SOMATICE sunt:
MONOSINAPTICE – de intindere
/extensie
- consta in contractia muschiului si
intinderea tendonului (reflexul rotulian/
ahilian/ bicipital/ tricipital) = miotatice =
osteotendinoase
-ROL: in mentinerea tonusului muscular si a
pozitiei corpului
-au 2 neuroni unul senzitiv si unul motor, sunt
rapide, NU iradiaza (deoarece lipseste
neuronal intercalar)
Receptorii specifici sunt PROPRIOreceptori

POLISINAPTICE – nociceptive/de flexie/

de aparare (reflexul de mers)
-ROL: aparare
-consta in retragerea unui membru ca
raspuns la un stimul dureros/de aparare
-au cel putin 3 neuroni, unul senzitiv, cel putin
unul intercalar si unul motor , sunt mai lente,
pot iradia
Receptorii specifici sunt PROPRIOreceptori si
EXTEROreceptori
Reflexele spinale VEGETATIVE
sunt:
 SIMPATICE :
-dilatarea pupilei, (-) inhibarea
formarii urinei la nivel renal,
tahicardie, bronhodilatare
 PARASIMPATICE
-(+)stimularea formarii urinei si
mictiunii, defecatia, reflexe sexuale
 2. FUNCTIA DE CONDUCERE
- se realizeaza prin substanta alba ce se
gaseste la exteriorul MS si este formata din
cai ascendente si descendente (fascicule)

-
CLASIFICAREA CAILOR ASCENDENTE – sunt senzitive
I. Caile sensibilitatii EXTEROceptive (de la piele) cuprind:
a. Sensibilitatea tactila fina epicritica si vibratorie – este condusa prin fascicule
spinobulbare (FSB-G si C) Goll=gracilis si Burdach = cuneatus. Are rolul de
a conduce informatii tactile fine si simtul vibratiilor.
b. Sensibilitatea tactila grosiera protopatica si presionala este condusa prin
fasciculul spinotalamic anterior (FSTA). Are rolul de a conduce informatii
tactile grosiere si de presiune usoara din muschi, tendoane, articulatii
c. Sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic
lateral (FSTL). Are rolul de a conduce informatii termice si dureroase
I. Caile sensibilitatii PROPRIOceptive/ protopatice cuprind :
a. Sensibilitatea proprioceptive constienta = kinestezica = simtul pozitiei si
miscarii in spatiu este condusa prin fascicule spinobulbare (FSB-G si C)
Goll=gracilis si Burdach=cuneatus. Are rolul de a conduce informatii de la
proprioreceptori din derm, muschi, oase, articulatii, aponevroze pentru
coordonarea miscarilor constiente.
b. Sensibilitatea proprioceptive inconstienta = de control a miscarii este
condusa prin:
- fasciculul spinocerebelos direct = dorsal = Flechsig (FSCDD)
- fasciculul spinocerebelos incrucisat = ventral = Gowers (FSCIV)
Are rolul de a conduce informatii proprioceptive pentru controlarea tonusului muscular
I. Caile sensibilitatii interoceptive sunt:
a. SPECIFICE pentru fiecare tip de sensibilitate. Sunt reprezentate de doua
fascicule:
- fasciculul spinotalamic anterior (FSTA)
- fasciculul spinotalamic lateral (FSTL)
b. NESPECIFICE sunt reprezentate de substanta reticulate si conduc impreuna
cu caile spinotalamice, sensibilitatea interoceptiva. Au rolul de a conduce
informatii de la viscere.
CLASIFICAREA CAILOR DESCENDENTE – sunt motorii
Caile descendente = ale motilitatii  pentru:
1. Motilitatea voluntara = PIRAMIDALA este condusa prin:
a. Fasciculul piramidal direct = corticospinal anterior (FPDA). Are rolul de a
conduce motilitatea voluntara a musculaturii scheletice pentru miscari fine,
rapide, precise si coordinate
b. Fasciculul piramidal incrucisat = corticospinal lateral (FPIL). Are rolul de a
conduce motilitatea voluntara a musculaturii scheletice din regiunea gatului,
trunchiului si extremitatilor
1. Motilitatea involuntara = automata/semiautomata = EXTRApiramidala este
condusa prin:
a. Fasciculul RUBROspinal (FRS) – are rolul de a coordona tonusul muscular
(+) m. flexori
(-) m. extensori
b. Fasciculul NIGROSPINAL (FNS) – are rolul de a coordona tonusul muscular
c. Fasciculul RETICULOspinal (FReS) – are rolul de a coordona tonusul muscular
d. Fasciculul VESTIBULOspinal (FVS) – are rolul de a coordona tonusul muscular
e. Fasciculul OLIVOspinal (FOS) – are rolul de a coordona tonusul muscular
f. Fasciculul TECTOspinal (FTS) – are rolul de a coordona reflexele de raspuns la
stimuli vizuali si auditivi
 SNV este

partea a SN care coordoneaza activitatea viscerala (inconstienta).

Dpdv structural si functional este format din doua parti:

 SIMPATIC – pune in alerta organismul, intervenind in situatiile neobisnuite de viata

  PARASIMPATIC – intervine in conditiile obisnuite de viata

Majoritatea organelor au inervatie dubla si antagonista (cordul)

Alte organe au inervatie dubla, cu acelasi tip de effect, dar diferit cantitativ si calitativ

Alte organe actioneaza cooperant (aparatul reproducator, mictiunea)

Exista organe unde actioneaza doar simpaticul (ficatul)

Exista organe unde actioneaza doar parasimpaticul (glandele intestinale)

CARACTERISTICI SNV

SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC

Prezinta 2 portiuni:
- portiunea centrala : dispusa la nivelul
coarnelor laterale ale maduvei turaco-lombare
T1-L2
- portiunea periferica este formata din ganglioni
latero-vertebrali sau paravertebrali (dispusi
simetric de o parte si de alta a coloanei
vertebrale) si ganglioni prevertebrali (situati
anterior de coloana vertebrala)
Prezinta 2 portiuni:
- portiunea centrala : dispusa la nivelul TC
pentru PS cranian si la nivelul sacrale pentru PS
sacral
- portiunea periferica este formata din ganglioni
situati in imediata vecinatate a organelor
inervate, numiti ganglioni previscerali sau chiar
in peretele organelor inervate, numiti ganglioni
intramurali)