Neuronul este unitatea

structurală şi funcţională a
organelor nervoase din
organismele vii.
 Tesutul nervos cuprinde :
1. NEURONII alcatuiti din :
• - corp – formeaza substanta cenusie
• - si prelungiri – formeaza substanta alba
• - dendrite – mai multe – prin care primesc
informatia
• - axon – unic – prin care impulsul nervos este
transmis de la corpul neuronului catre alt neuron
sau muschi, glande.
• Prezinta teaca de mielina (izolator electric), Teaca
Schwann si Teaca Henle

• CELULELE GLIALE – au rol trofic (de hranire) si de

sustinere, si in sinteza tecii de mielina.
• - sunt de mai multe tipuri : oligodendrocit, astrocit,
celula Schwann, microglia .
• Nu contin neurofibrile si corpusculi Nissl , si deci nu
au proprietatile neuronilor.
 Neuronul nu se divide ,orice pierdere ulterioară a
unor neuroni este definitivă.De aceea neuronii nu au
centrozom, organit implicat in diviziune .
PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE NEURONILOR
SUNT EXCITABILITATEA SI CONDUCTIBILITATEA
Locul neuronilor pierduti este luat de celulele gliale
. Numarul lor este de 10 ori mai mare decat al
neuronilor . Tumorile sunt constituite numai din celule
gliale . La batrani numarul celulelor gliale este mai mare
si de aceea apar pierderi de memorie, dificultati in
coordonarea motorie, etc.
1. EXCITABILITATEA
Sub actiunea unor stimuli( orice variatie a unei forme de
energie)se produc in neuron anumite modificari fizico-chimice care stau
la baza producerii unui impuls nervos.
Membrana neuronului in repaus prezinta polaritate- fiind incarcata
pozitiv pe fata externa si negativ pe fata interna. Diferenta dintre cele
doua fete se numeste potential membranar de repaus. Aceasta
diferenta este intretinuta prin functionarea pompelor de Na-K , care
expulzeaza permanent Na si introduc K in celula, cu consum energetic.
Orice stimul care are o intensitate minima numita “prag” poate
produce deschiderea pompelor de Na –K determinand patrunderea
masiva a Na in neuron , polaritatea se inverseaza brusc – aparand astfel
o DEPOLARIZARE = inversarea polaritatii. Aceasta depolarizare se
transmite de-a lungul neuronului sub forma unui impuls nervos .
Stimulii sub valoarea minima- sub prag nu produc impuls nervos.
( legea tot sau nimic).
EXCITABILITATEA = PROPRIETATEA UNUI NEURON DE A RASPUNDE LA
ACTIUNEA UNUI STIMUL
2 CONDUCTIBILITATEA
Neuronul transmite informaţiile primite din mediu sub formă de
influx nervos,întotdeauna de la dendrite spre corpul celular şi apoi spre axon .
Trasmiterea este unidirectionala.
CONDUCTIBILITATEA = proprietatea unui neuron de a transmite
impulsul nervos
Neuronii care au axonul acoperit cu teaca de mielina ( din SN Periferic )
transmit impulsul nervos cu o viteza mai mare = 100 m/s , deorece
depolarizarile au loc numai la nivelul strangulatiilor Ranvier = conducere
saltatorie

Fibrele postganglionare din SN Vegetativ – sunt amielinice, astfel ca la nivelul

lor transmiterea impulsului nervos este mult mai lenta .
 SINAPSELE
• Reprezinta legatura dintre doi neuroni • Transmiterea impulsului
• Prezinta 3 componente : nervos in sinapsele chimice
este unidirectionala si se fa
• 1. Componenta presinaptica
prin intermediul veziculelor
mediator chimic (acetilcolin
• 2. Fanta sinaptica
adrenalina) care se sparg in
• 3. Componenta postsinaptica
fanta sinaptica si determina
depolarizarea membranei
• Exista mai multe tipuri de sinapse : axo- componentei post sinaptice
dedritice; axo-somatice; axo-axonice si
dedro-dendritice (= electrice – cu
trasmitere bidirectionala din cauza
lipsei mielinei – se gasesc in miocard, in
muschiul neted)
 COMPONENTELE SISTEMULUI NERVOS
(CLASIFICARE)
 DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMIC ( TOPOGRAFIC) SN cuprinde
 1. sistem nervos central (maduva si encefal)
 2. sistem nervos periferic (ganglioni si nervi)

 DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONAL SN cuprinde

 1. sistem nervos somatic ( de relatie) care asigura activitatea
motorie somatica – muschi scheletici . Rol:integrarea organismului
in mediul sau de viata
 2. sistem nervos vegetativ – care coordoneaza activitatea organelor
interne – acesta prezinta doua componente cu actiuni antagonice
 -SNV simpatic – intervine in conditii neobisnuite, periculoase
 -SNV parasimpatic – intervine in conditii obisnuite de viata
 PROTECTIA SISTEMULUI NERVOS
• Protectia organelor sistemului nervos este asigurata de 3 sisteme de protectie :
• 1. SISTEMUL OSOS – neurocraniul si coloana vertebrala- asigura protectia mecanica
• 2. SISTEMUL MENINGEAL- asigura protectie mecanica, si are rol trofic
• Este alcatuit din 3 foite meningeale :
• A. DURAMATER- langa os – membrana conjunctivo fibroasa
• - spatiul dintre duramater si os se numeste spatiu epidural
• B. ARAHNOIDA- forma de retea in ochiurile careia se afla lichidul cefalo-rahidian
• C .PIAMATER - lipita de organele sistemului nervos
- membrana conjunctivo-vasculara
- contine vase de sange => rol trofic

3. LICHIDUL CEFALORAHIDIAN – protectie mecanica

 Măduva spinării
-Localizare : Este situata în canalul  Din maduva spinării
vertebral intre vertebrele C1-L2. pornesc perechile de nervi
spinali(31 perechi)
-Morfologie : Are forma unui cordon
turtit dorso-ventral, care prezinta
doua umflaturi in dreptul
membrelor
-De la vertebra L2 se continua cu
filum terminale si – un manunchi
de nervi spinali care formeaza
coada de cal

-Este brazdata pe fata posterioara

de santul median posterior iar pe
fata anterioara de fisura mediana
anterioara

.
 STRUCTURA MADUVEI SPINARII
In sectiune transversala maduva spinarii prezinta
- Substanţa cenuşie este în interior dispusă sub forma literei H
= forma de fluture
- - cuprinde :
- -coarnele posterioare care contin neuroni somatosenzitivi
- - coarnele laterale – care contin neuroni visceosenzitivi si
visceromotori
- - coarnele anterioare care contin neuroni somatomotori

- La periferie se află substanţa albă formată din fibre nervoase

care formeaza cordoane = fascicule ascendente si
descendente
 Nervul spinal
• Un nerv este format din
mai multe fibre nervoase
protejate de un înveliş
comun, de tesut
conjunctiv, care contine
si vase de sange.
• Fibra nervoasă este
alcătuită din axonul
neuronului,împreună cu
tecile lui.
 NERVII SPINALI
• SUNT NERVI MICSTI
• Un nerv spinal este alcatuit
din :
a. 2 radacini
- una dorsala senzitiva
( cu un ganglion spinal pe traiect)
- una ventrala, motorie
b. Un trunchi mixt
c. Mai multe ramuri
• Dorsala
• Ventrala
• Comunicanta alba
• Comunicanta cenusie
 FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI SPINARII

• La baza activitatii sistemului nervos sta ACTUL

REFLEX
• ACTUL REFLEX = procesul de raspuns al centrilor
nervosi la actiunea unui stimul asupra unui
receptor.
• Substratul anatomic al actului reflex este ARCUL
REFLEX
• Acesta are 5 componente : receptorul, calea
aferenta , centrul reflex(nervos), calea eferenta si
efectorul
 COMPONENTELE ARCULUI REFLEX
• 1. RECEPTORUL = structura
excitabila care transforma energia
stimulului in impuls nervos
( mecanoreceptori, termoreceptori,
chemoreceptori, fotoreceptori)
• 2. CALEA AFERENTA = dendrita si
axonul neuronului din ganglionul
spinal conectat la receptor.
• 3. CENTRUL NERVOS = structura
din SNC la niv careia sunt
prelucrate inf si elaborate
comenzile
• 4. CALEA EFERENTA = axonul
neuronului central , care conduce
comanda la efectori
• 5. EFECTOR = fibra musculara
(striata sau neteda) sau glanda
 Reflexe medulare
• Sunt de doua feluri : somatice si vegetative
• 1. REFLEXELE SOMATICE - sunt de doua feluri
a. Monosinaptice = (proprioceptive) rapide , scurte – arcul reflex
este alcatuit numai din 2 neuroni unul senzitiv , unul motor, o
singura sinapsa ex: reflexul rotulian, ahilean ; NU IRADIAZA
b. Polisinaptice = (exteroceptive, nociceptive), arcul reflex contine
minim 3 neuroni, dintre care unul intercalar ( de asociatie)
care face legatura cu etaje nervoase superioare, sau de partea
opusa ex: reflex de flexie, de aparare ; IRADIAZA
2. REFLEXE VEGETATIVE - se inchid in coarnele laterale ale maduvei
spinarii. Receptorii sunt interoceptori, efectorii sunt glande si
muschi netezi.ex: cardioaccelerator, de mictiune, defecatie,
sexuale, motilitatea gastrica, secretia gastrica
 FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEI SPINARII
• Se realizeaza prin substanta alba, alcatuita din:
• 1. CORDOANE ASCENDENTE ,care conduc informatiile de la receptori in etajele
superioare ale nevraxului-
• A. spinotalamice anterioare si laterale - sensibilitatea exteroceptiva grosiera,
termica si dureroasa si sensibilitatea interoceptiva.
• -B. spinobulbare – Goll si Burdach – sensibilitatea tactila fina si proprioceptiva
constienta
• C. Spinocerebeloase direct si incrucisat – sensibilitatea proprioceptiva
 Functia de conducere a maduvei
• 2. CORDOANE DESCENDENTE , care conduc comenzile de la
etajele superioare ale nevraxului la maduva si apoi la efectori
• - a. fasciculele piramidale directe si incrucisate -
(corticospinale) conduc motilitatea voluntara
• - b.fasciculele extrapiramidale – se ocupa de miscari automate
- involuntare (asociate cu mersul, vorbitul, scrisul)
• Pornesc din corpii striati din emisferele cerebrale si din nuclei
din trunchiul cerebral sau cerebel
• sunt : fasciculele rubrospinale, nigrospinale, olivospinale,
vestibulospinale, reticulospinale.
• 3. Fascicule scurte de asociatie = intersegmentare
 ALCATUIREA ENCEFALULUI
• 1. TRUNCHIUL CEREBRAL
(bulbul rahidian, puntea
lui Varolio si
mezencefalul)
• 2. CEREBEL
• 3.DIENCEFAL –
(hipotalamus,
metatalamus , talamus si
epitalamus)
• 4 . EMISFERELE
CEREBRALE
 1. Trunchiul cerebral
• Alcatuire :
• A. Bulbul rahidian in
continuarea maduvei
spinarii
• B. Puntea lui Varolio
• C. Mezencefalul
.
• In trunchiul cerebral isi
au originea cele 12
perechi de nervi cranieni
NERVII CRANIENI
 NERVII CRANIENI
• Nervii cranieni isi au originea reala in trunchiul cerebral si sunt numerotati
de sus in jos astfel :
• Nervii 1-4 – originea in mezencefal
• Nervii 5-8 – originea in punte
• Nervii 9-12 – originea in bulb
• Nervii cranieni pot fi –
a. senzoriali - contin numai fibre senzoriale – de la organele de simt- ex
nervul optic (II) Olfactiv (I), vestibulo cohlear (VIII)
b. Motori – contin numai fibre motorii - oculomotor III, trohlear IV,
Abducens VI, XI – accesori, XII – hipoglosi
c. Micsti – care au si fibre motorii si senzitive – V- trigemen, VII – facial, IX –
glosofaringieni , X ( vagi)
• Fibrele senzoriale isi au originea reala in nucleii de pe traiectul nervului
corespunzator .
• Fibrele motorii isi au originea in nucleii motori corespunzatori
 Originea aparenta a nervilor
cranieni
• In afara de nervul IV –
care are originea
aparenta pe fata
posterioara a
trunchiului cerebral, toti
ceilalti nervi cranieni au
originea aparenta pe
fata ventrala a
trunchiului cerebral
dupa cum se observa in
imaginea alaturata
 ROLURILE NERVILOR CRANIENI(1)
ORIGINE NERVUL FIBRE ROL
MEZENCEFAL I – OLFACTIV Senzoriale Aduce informatii de la receptorii olfactivi

II – OPTIC Senzoriale Aduce informatii de la retina

III OCULOMOTOR Motorii Inerveaza muschii globului ocular : drept sup, inf,
intern si oblic inf. Si muschiul ridicator al pleoapei
Parasimpatice Munschi circulari iris = pupiloconstrictor = efect
mioza
IV –TROHLEAR Motorii M. Oblic superior

PUNTE V - TRIGEMEN Senzitive Asigura sensibilitatea fetei – ramura oftalmica – ochi,

frunte ; ramura maxilara – buza, dintii superiori ;
ramura mandibulara- limba, dintii inf
Motorii Numai ramura mandibulara- m masticatori

VI – ABDUCENS Motorii M drept extern – ocular

VII – FACIAL Senzoriale - De la receptorii gustativi – din 2 treimi anterioare ale

limbii
Motorii M . Mimicii

Parasimpatice Glandele salivare sublinguale si submandibulare si

glandele lacrimale
 ROLURILE NERVILOR CRANIENI(2)
ORIGI NERVUL FIBRE ROL
NE
PUNTE VIII- ACUSTICO- Senzoriale Ramura acustica- aduce info de la receptorii
VESTIBULAR auditivi din Organul Corti
Ramura vestibulara – aduce info de la
receptorii din ampule si macula utriculara si
saculara – pentru simtul echilibrului
BULB IX –GLOSOFARINGIENI Senzoriale De la receptorii gustativi din treimea
posterioara a limbii
Parasimpatice La glandele salivare parotide
Motorii Muschii faringelui
X - VAGI Senzoriale De la receptorii gustativi de la baza limbii
Motorii M laringelui si faringelui
Parasimpatice Viscerele din cavitatea toracica si
abdominala- inima, plamani, esofag, stomac,
intestine,
XI- ACCESORI Motorii M . Laringelui, sternocleidomastoidieni si
trapezi
XII- HIPOGLOSS Motorii M .limbii – rol in masticatie, deglutitie,vorbire
 SUBSTANTA ALBA DIN TRUNCHIUL CEREBRAL –
FUNCTIA DE CONDUCERE

• 1.FASCICULE ASCENDENTE
• Cele in tranzit de la maduva
• Dar si cele proprii pt sensib exteroceptiva si
proprioceptiva, interoceptiva a capului,
• Si sensib acusticovestibulara si gustativa
• 2.FASCICULE DESCENDENTE – in tranzit – piramidale,
• Extrapiramidale cu orig in nucleii trunchiului –
vestibulospinale, olivospinale
• 3. FIBRE DE ASOCIATIE
 Creierul mic(cerebelul)
• MORFOLOGIE
• Cerebelul Este alcatuit din două emisfere
cerebeloase, acoperite cu şanţuri şi cute
paralele. Unite prin vermis.
• ALCATUIRE Santurile mai adanci impart
emisferele cerebeloase in lobi : paleocerebel,
neocerebel, lobul floculonodular
• STRUCTURA
• Substanţa cenuşie, la exterior =scoarta
cerebeloasa, si la interior insule = nuclei
• Substanta alba la interior formata din fibre
aferente, eferente si de asociatie. In sectiune
sagitala substanta alba are aspect de arbore –
numit si ARBORELE VIETII
 FUNCTIILE CEREBELULUI
• Coordonarea musculaturii • In caz de extirpare se
scheletice instaleaza
• Mentinerea posturii • ASTENIA –scaderea
• Mentinerea echilibrului fortei voluntare
(reflexe vestibulare) • ASTAZIE – tulburari ale
• Reglarea tonusului muscular ortostatismului
• ATONIE – diminuarea
tonusului muscular
DIENCEFALUL
• ALCATUIRE : CUPRINDE
• TALAMUSUL,
• HIPOTALAMUSUL
• METATALAMUSUL
• EPITALAMUSUL

• - TALAMUSUL - statie de releu pe

caile sensibilitatii exteroceptive –
fara olfactiva, vizuala si auditiva
• METATALAMUSUL – statie pe calea
vizuala si auditiva contine corpii
geniculati laterali si mediali

• HIPOTALAMUSUL - este principalul

coordonator al functiilor viscerelor
• EPITALAMUSUL – contine epifiza
 Rolurile hipotalamusului
• 1. Reglarea activitatii SNV
Influenteaza presiunea arteriala, motilitatea tubului
digestiv, frecventa respiratorie, diametrul pupilei,
etc.
-2. Este centrul reactiilor emotionale – prin nucleii
pt perceperea fricii, placerii, furiei.initiaza expresiile
fizice ale emotiilor
-3. Intervine in termoreglare primeste inf de la
termoreceptori si intervine prin transpiratie sau
frisoane = termostat
 Rolurile hipotalamusului(2)
- 4. - intervine in reglarea aportului alimentar –
contine centrii foamei si ai satietatii – centrii stimulati
de nivelul sangvin al nutrimentelor si de unii hormoni
- 5. - intervine in reglarea echilibrului hidric prin
centrul setei care isi are sediul aici – cand creste
concentratia sangelui, osmoreceptorii sunt stimulati,
determina eliberarea ADH din lobul posterior al
hipofizei, care retine apa la nivelul rinichilor,
stimuland centrul setei determinand cresterea
consumului de lichide.
 Rolurile hipotalamusului (3)
• 6. Reglarea ritmului somn-veghe
• 7. Controlul sistemului endocrin pe doua cai :
• - prin secretia de neurohormoni (de catre
neuronii hipotalamici), care se depoziteaza in
lobul posterior hipofizar( ADH si ocitocina)
• - prin neurosecretiile stimulatoare sau
inhibitoare ale activitatii glandei hipofize –
prin feedback negativ
 EMISFERELE CEREBRALE
• Emisferele cerebrale sunt separate prin
santul interemisferic şi legate între ele
printr-o punte de substanţă albă care
contine corpul calos, trigonul cerebral si
comisura alba anterioara
• MORFOLOGIE :
• sunt brazdate de
• -santuri mai adanci:
• (Santul Central Rolando si
• Santul Lateral Sylvius) care le impart in lobi
- frontal, temporal, parietal, occipital
• -santuri superficiale (scizuri) , care le
impart in giruri sau circumvolutiuni -
( girul hipocampic, girul precentral, girul
postcentral)
 EMISFERELE CEREBRALE
Substanta cenusie
• Substanţa cenuşie este situată la exteriorul emisferelor. = scoarta
cerebrala si la baza o mica parte – formeaza corpii striati
1. SCOARTA CEREBRALA
Este alcatuita din : Neocortex si paleocortex
• Neocortex ul cuprinde 6 straturi de neuroni si functional prezinta :
• Neocortexul receptor – contine ariile senzitive = HOMUNCULUS
SENZITIV in girul postcentral din lobul parietal si ariile senzoriale
(sensibilitati speciale – vizuala in lob occipital, vestibulara in lob
temporal, gustativa in lob parietal)
• Neocortexul motor = originea cailor piramidale – lobul frontal –
girul precentral
• Neocortexul de asociatie
NEOCORTEX SENZITIV
 NEOCORTEXUL DE ASOCIATIE
ZONA NOU APARUTA
• - INDEPLINESTE FUNCTII PSIHICE
• ASOCIAZA INFORMATII VENITE DE LA MAI MULTE ZONE
• ZONA DE ASOCIATIE TEMPORALA implicata in controlul
activitatii vegetative si in determinarea personalitatii
• ZONA DE ASOCIATIE PREFRONTALA - implicata in intelegerea
cuvintelor, in memoria vizuala , in activitatea sexuala si in
reactivitatea emotionala
• ZONA DE ASOCIATIE PARIETOOCIPITALA – cu rol in prelucrarea
informatiilor primite de la homunculus senzitiv si a
informatiilor vizuale , influentand declansarea unei activitati
motorii corespunzatoare
 PALEOCORTEXUL – zona mai veche a
scoartei cerebrale
• Sistemul limbic este un inel de tesut nervos situat in
jurul hilului fiecarei emisfere cerebrale cu rol in :
• Reglarea aportului alimentar
• Mentinerea atentiei
• Coordonarea functiilor emotionale
• si a comportamentului instinctual
• Integreaza aferentele olfactive
• Reglarea activitatii sexuale
• Controlul naturii afective a senzatiilor placute si neplacute
• IMPREUNA CU HIPOTALAMUSUL REALIZEAZA O UNITATE
FUNCTIONALA

• 2 . CORPII STRIATI - situati deasupra si lateral fata de talamus,

sunt originea fasciculelor descendente extrapiramidale
Substanta alba a emisferelor cerebrale

• Substanta alba – este constituita din:

• Fibre de proiectie ascendente si descendente care
leaga scoarta cerebrala de etajele inf
• Fibre comisurale care leaga cele doua emisfere
• Fibre de asociatie care leaga intre ele regiuni ale
aceleiasi emisfere
FIZIOLOGIA EMISFERELOR CEREBRALE
• 1. FUNCTIA REFLEXA – PRIN REFLEXE
CONDITIONATE SI NECONDITIONATE
• 2. FUNCTII SUPERIOARE :
• ANALIZA SI SINTEZA,
• SEMNALIZARE,
• SOMNUL SI VEGHEA
• MEMORIA, ATENTIA , INVATAREA
 FUNCTIA REFLEXA
REFLEXE NECONDITIONATE
Sunt innascute
Sunt permanente
Se intalnesc la toti indivizii speciei
Se inchid la nivel subcortical = involuntare
Inlantuire mai multe = instict ( alimentar,
de reproducere, de aparare)
Exemple: clipitul, suptul, deglutitia, tot ce
poate face nou nascutul.
REFLEXE CONDITIONATE
Dobandite in cursul vietii
Sunt temporare
Sunt individuale
Se inchid la nivel cortical
Permit organismului sa se adapteze
permanent la conditiile schimbatoare de
mediu
PENTRU ELABORAREA UNUI REFLEX
CONDITIONAT ESTE NECESAR SA SE
STABILEASCA CONEXIUNI FUNCTIONALE
INTRE 2 STIMULI CARE COINCID CU
CONDITIA SA FIE REPETATE
Ex: orice reflex rezultat in urma unui
proces de invatare – este un reflex sau un
lant de reflexe conditionate: mersul,
scrisul, abilitati profesionale, condus
 FUNCTIILE SUPERIOARE
• PROCESELE CORTICALE FUNDAMENTALE SUNT
• - EXCITATIA - procesul prin care o activitate este declansata, intensificata
si intretinuta
• - INHIBITIA - procesul prin care o activitate este diminuata sau oprita
-ANALIZA – functia prin care se desprind insusiri ale obiectelor si
fenomenelor ( dimensiuni, culori, forme) si se disting insusirile
semnificative de cele comune
- SINTEZA – asocierea tuturor elementelor obtinute prin analiza si
reconstituirea fenomenelor analizate
• SISTEMELE DE SEMNALIZARE – PRIMUL SISTEM DE SEMNALIZARE – prin
care omul intra in contact cu mediul inconjurator prin senzatiile de vaz ,
auz, miros, gust, etc = comun cu al animalelor
• AL DOILEA SISTEM DE SEMNALIZARE - propriu omului
= limbajul articulat. – el permite stabilirea legaturilor cu mediul sub forma
abstracta prin denumire verbala sau scrisa a obiectelor si fenomenelor .
Acesta se dezvolta pe baza primului iar din interactiunea lor rezulta VIATA
PSIHICA UMANA
-
FUNCTIILE SUPERIOARE
SOMNUL = starea fiziologica periodica reversibila, caracterizata prin –
inactivitate somatica
- - abolirea temporara a constiintei
- Care poate fi restabilita prin stimuli adecvati
- - somnul este necesar pentru mentinerea functionalitatii sistemului
nervos
- VEGHEA – reprezinta starea functionala = contact constient cu mediul
inconjurator sau cu propriile ganduri
- ALTERNANTA SOMN – VEGHE = RITMUL NICTEMERAL
- INVATAREA – este dependenta de atentie , de starea de activitate
corticala, consta in stabilirea de raporturi logice noi intre notiuni si
necesita memorie si stocarea inf. Mecanismele inv sunt extrem de
complexe, la ele participa si alte formatiuni ale SNC , sunt atat nervoase
cat si umorale.
- MEMORIA - este capacvitatea sistemului nervos de fixare, conservare ,
recunoastere si evocare a experientei umane - sta la baza proc. invatarii
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
• Coordoneaza activitatea organelor interne
(viscere) = activitate inconstienta.
• Din punct de vedere functional cuprinde doua
componente :
• SNV SIMPATIC – care actioneaza in situatii
neobisnuite : frica, furie, spaima,soc,pericol
• SNV PARASIMPATIC –care actioneaza in situatii
obisnuite de liniste si relaxare a organismului
 EFECTELE STIMULARII SNV
 Inima: cardioaccelerator,  Cardioinhibitor, vasoconstrictor
vasodilatator  Scade frecventa respiratorie
 Sistem respirator: creste frecventa
respiratorie, bronhodilatator
 Pupiloconstrictor - mioza
 Pupila : pupilodilatator - midriaza
 Stimuleaza secretia si motilitatea
 Sistem digestiv – scade secretia,
inhiba motilitatea
 Sistem excretor – relaxarea muschilor  Contractia muschilor vezicali,
vezicali, contractia sfincterului intern relaxarea sfincterului intern
 Splina: contractie  Nu are efect
 Glandele sudoripare : stimuleaza  Stimuleaza secretia la nivel palmar
secretia

PARASIMPATIC
 SIMPATIC