Sunteți pe pagina 1din 20

Sistemul nervos

Sistemul nervos: 1. SN somatic regleaza activitatea muschilor scheletici


2. SN vegetativ regleaza activitatea musculaturii viscerale si a glandelor endo- si exocrine

Neuronul
-este unitatea morfo-functionala a sistemului nervos
Clasificare:
-forma: -stelata ( cornul anterior al MS)
-rotunda/ovalara ( ggl. spinal)
-piramidala ( zona motorie a scoartei cerebrale)
- fusiforma ( zona profunda a scoarte cerebrale)
- dupa nr. de prelungiri: - unipolari: globulosi; in celule cu conuri si bastonase
- pseudounipolari: in ggl. spinali
- bipolari : au forma rotunda, ovala sau fusiforma; in ggl vestibular Scarpa si spiral Corti, in
retina si in mucoasa olfactiva
-multipolari: au forma stelata, piramidala si piriforma; in scoarta cerebeloasa, cerebrala si in
coarnele anterioare ale MS
-dupa functie: - senzitivi: somatosenzitivi si viscerosenzitivi
-motori: somatomotori si visceromotori
- de asociatie/intercalari

Alcatuire:
1. corp celular ( pericarionul)
-neurilema: subtire, delimiteaza neuronul si are structura lipoproteica
-neuroplasma:- organite comune ( RE, ribozomi , mitocondrii)
- organite specifice ( corpii Nissl se gasesc in pericarion si la baza dendritelor
-rol in metabolismul neuronal
neurofibrilele se gasesc in pericarion, in dendrite, in axolema si butoni
terminali )
- incluziuni pigmentare
2. nucleu : - celulele motorii, senzitive si de asociati au un nucleu unic cu 1-2 nucleoli
- celulele vegetative centrale si periferice prezinta deseori un nucleu excentric, pot avea nuclei dubli sau
multipli
3. prelungiri: - dentrite: - functional celulipete
- contine copri Nissl la baza si neurofibrile
- rol in captarea impulsului nervos
- axon: - prelungire unica,lunca ( uneori 1 m), celulipeta
-format: axolema rol in propagarea impulsului nervos
axoplasma mitocondrii, RE, neurofibrile
- trimite colaterale perpendiculare pe directia sa
- in portiune terminala se ramifica butoni terminali:- vezicule pline cu mediatori chimici care
inlesnesc transmiterea
impulsului nervos
- mitocondrii si neurofibrile

Structura
Teaca de mielina axonii mai mici de
2 si fibrele postggl. sunt
nemielinizate;rolul mielinei este
accelerarea conducerii impulsului
nersvos
Teaca Schwann

Teaca Henle

Axonul neuronilor din SNP


Produsa de celula Shwann( o celula
produce pt. un singur axon)
Prezinta discontinuitati numite noduri
Ranvier

Axonul neuronilor din SNC


Produsa de oligodendrocite ( o celula
produce pt. mai multi axoni)

Formata din celulele Shwann, se


dispune in jurul tecii de mielin
Fiecarui segment internodal ii
corespunde o singura celula Shwann
Separa membrana plasmatica a
celulei Shwann de tesutul conjunctiv
din jur
Are rol in rezistenta si permeabilitate

-------------------------

-------------------------

Nevroglia
- de 10 ori mai numeroase
- au forme si dimensiuni variabile
- contin organite celulare comune( au centrozom- singurele celule capabile sa formeze tumori in SNC)
-NU contin corpi Nissl si neurofibrile
-Functii : de protectie pt. neuron, trofica, fagocitara(microglia), de sinteza a ARN si a tecii de mielina si a altor
substante pe care le cedeaza neuronului
-Exemple: celula Schwann, astrocitul, microglia, oligodendroglia, celulele satelit si ependimare

Sinapsa
-reprezinta legatura functionala dintr-un neuron si o alta celula
-in SNC a doua celula este mereu un neuron sinapsa neuro-neuronala( axosomatica, axodendritica, axoaxonica sau
dendrodentritica)

-in SNP a doia celula poate fi o celula musculara sau glandulara; sinapsa neuro-musculara placa motorie/ jonctiune
neuro-musculara
-potential postsinaptic excitator:-depolarizarea membranei postsinaptice in urma interactiunii cu mediatorii chimici
eliberati in fanta sinaptica

- are doua propietati: 1. sumatia temporala : doua potentiale produse prin descarcarea de
mediatori in
aceasi fibra presinaptica se pot cumula dand un potential mai mare
2. sumatia spatiala:doua potentiale produse prin descarcarea de
mediator chimic din
2 fibre presinaptice diferite pe aceasi fibra
postsinaptica se pot cumula
-din punct de vedere al mecanismului sinapsele pot fi chimice sau electrice:
Alcatuire

Mod de
functionare

Exemple

Sinapse chimice
-terminatie presinaptica: contine vezicule cu mediator
chimic ( se cunosc peste 40 de mediatori chimici, cel mai
raspundit fiind acetilcolina)
-fanta sinaptica
-membrana postsinaptica: prezinta receptori pt. mediatorii
chimici/neurotransmitatori
-sub actiunea impulsului nervos se elibereaza in fanta
sinaptica vezicule cu mediator chimic
-mediatorul chimic va interactiona cu receptorii de pe
suprafata membranei postsinaptice ceea ce va determina
modificari ale potentialului membranei postsinaptice
-conducerea este unidirectionala, dinspre terminatia
presinaptica spre membrana postsinaptica
aproximativ toate sinapsele din SNC
placa motorie
SN vegetativ

Sinapse electrice
- doua celule de aceleasi dimensiuni
alipite in zona lor de rezistenta
electrica minima

-prin zona de rezistenta electrica


minima vor fuzioana ionii si
moleculele bidirectional

miocard
muschi neted
unele zone din creier

- unele medicamente cresc excitbilitatea ( cofeina), altele o scad ( unele anestezice)

Reflexul
- este mecanismul fundamenta de functionare a SN
-reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei regiuni receptoare
-termenul a fost introdus de Rene Decartes(1596-1650)
-raspunsul poate fi inhibitor sau excitator
-baza anatomica a reflexului este arcul reflex format din 5 componente:
1.receptor:-structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential
gradate proportional cu
intesitatea stimulului
-majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in
celule senzoriale
( gustative, auditive si vestibulare)
-corpusculii senzitivi organite pluricelulare formate din celule, fibre
conjunctive si
terminatii dendritice ( receptorii
tegumentari si proprioceptorii)
-TNL neuronul receptorului olfactv si receptorii durerosi
-la nivelul receptorului are loc tranformarea energiei stimului in impuls
nervos
- la nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in
informatie
nervoasa
-clasificare:

2.calea aferenta- terminatiile dendtritice ale neuronilor senzitivi din ggl. spinal sau
de pe traiectul
unor nervi cranieni
3.centrii nervosi totalitatea structurilor din SNc care participa la realizarea actului
reflex respectiv
- SNC are 3 nivele majore: nivelul MS, nivelul cortical si nivelul
subcortical
4.calea eferenta- axonii neuronilor motori somatici si vegetativi prin care se
transmite comanda la
organul efector
5.efectorul muschi scheletici, nedezi si glande exocrine

Maduva spinarii
-localizata in canalul osos vertebral : superior-C1, emergenta primului nerv spinal
Inferior-L2
-este invelita in meningele spinale ( 3 foite):1.Dura mater- structura fibroasa, este despartita de canalul osos de spatial epidural
2.Arahnoida- structura conjunctiva, este despartita de pia mater printr-un
spatiu care contine LCR
3.Pia mater- structura conjuctivo-vasculara, adera la maduva spinarii si contine vase
arteriale
-prezinta intumescente/dilatari la nivel cervical si lombar
-in portiune terminal prezinta conul medular, apoi filum terminale si coada de cal( nervii lombari si sacrali au orientare aproape
orizonatala)
Substanta cenusie

-dispusa la interior sub forma literei H in sectiune transversal sub forma de coloane
-formata din corpul neuronilor
-prezinta:
Comisura cenusie in centru prezinta canalul ependimar care contine LCR
Coarnele anterioare- contin aparatul somatomotor, mai bine reprezentat in regiunelie dilatarilor
- sunt mai scurt si mai late decat cele posterioare
- contin 2 tipuri de somatoneuroni( ,) care alcatuiesc radacina ventral a nervului spinal
Coarnele posterioare- contin neuroni ai cailor sensitive cu semnificatia de deutoneuron
Coarnele laterale-vizibile in regiunile lombara superior, toracala si cervical inferior
- conton neuroni vegetative simpatico care ies pe calea radacinii anterioare si alcatuiesc fibrele preggl. ale
sistemul vegetative simpatico
*intre coarnele laterale si anterioare se afla subtanta reticulate mai bine individualizata in regiune cervical ( contine neuroni
dispusi si in jurul canalului ependimar)
Substanta alba
- se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane ( in care gasim fascicule: ascendente, descendente si de
asociatie)

Caile ascendente

Calea

Receptor

Exteroceptiva
Termica si
TNL
dureroasa
*Krausse si
Ruffini

Tactila
grosiera -

Discuri tactile
Merkel

II

III

Ggl. Spinal

Cornul posterior
-axonul se incruciseaza si trece in
cordonul lateral opus fasc.
SPINOTALAMIC LATERAL

Talam
us

Ggl. Spinal

Cornul posterior
-axonul se incruciseaza si trece in

Talam
us

Proiectie Functi
e
Aria
somestezica I
din girul
postcentral, lob
parietal
Aria
somestezica I

Sensibilitat
ea termoalgezica
(constienta)
Sensibilitat
ea tactile

Protopatica

Corpusculii
Meisser

Tactila finaEpicritica

Discuri tactile
Merkel
Corpusculii
Meisser

Proprioceptiva
Kinestezica
Corpusculii
neurotendinosi
Golgi
Corpusculii
Ruffini

Proprioceptiv
a de control
al miscarii

Interoceptiva
Interoceptiva
Cale
multisinaptic
a

Fusuri
neuromusculare

TNL
Corpusculi
lamelati

cordonul anterior opus fasc.


SPINOTALAMIC ANTERIOR
Ggl. Spinal
- axonul
ajunge in
cordonul
posterior
fasc.
GRACILIS si
CUNEAT

Nc. Gracilis si Cuneat si bulb


-axonul se incruciseaza, formeaza
decusatia senzitiva , apoi lemniscul
medial cu traiect ascendent

Talam
us

Ggl. Spinal
- axonul
ajunge in
cordonul
posterior
fasc.
GRACILIS si
CUNEAT
Ggl. Spinal

Nc. Gracilis si Cuneat si bulb


-axonul se incruciseaza, formeaza
decusatia senzitiva , apoi lemniscul
medial cu traiect ascendent

Talam
us

Ggl Spinal

Cornul lateral jum. posterioara

Cornul posterior
-axonul:
1. se incruciseaza si trece in
cordonul lateral opus fasc.
SPINOCEREBELOS VENTRAL
(incrucisat) BULBPCICEREBEL
2. trece in cordonul lateral de aceasi
parte fasc. SPINOCEREBELOS
DORSAL
(direct)MEZENCEFALPCSCEREBE
L
Talam
us

din girul
postcentral, lob
parietal
Aria
somestezica I
din girul
postcentral, lob
parietal

grosiera
(constienta)

Aria
somestezica I
din girul
postcentral, lob
parietal

Simtul
miscarii si
al pozitiei
in spatiu
(constienta)

CEREBEL

Controlul
miscarii
(inconstient
a)

Corticala difuza
-nu permite
localizarea

Durere
visceral in
conditii
anormale

Senzibilitat
ea tactile
fina
(constienta)

Caile descendente
I Calea sistemului piramidal
-originea: cortex cerebral
-controleaza motilitatea voluntara
Fasciculul pirmidal
-origini corticale: aria motorie, aria premotorie, aria motorie suplimentara si aria motorie secundara suprapusa ariei senzitive
secundare
- din 1.000.000 de fibre 700.000 sunt mielinizate
Fibrele fascicului piramidal in traiectul lor descendent, ajungand la nivel bulbar, se comporta diferit:
1. 75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului si formeaza decuzatia piramidala si formeaza facsiculul piramidal incrucisat/
corticospinal lateral (CSL) si ajung in cordonul lateral al maduvei
2. 25% din fibre nu se incruciseaza la nivel bulbar si formeaza fasciculul piramidal direct/ corticospinal anterior( CSA) si ajungin
cordonul anterior al maduvei de unde la nivelul fiecarui segment se incruciseaza si trec in cordonul anterior opus
*din fibrele piramidale se desprind fibre corticonuclare care ajung la nc. motori ai nervilor cranieni
-calea sistemului piramidal cuprinde 2 neuroni:
1. un neuron cortical, central, de comanda
2. un neuron inferior, periferic, de executie

II Calea sistemul extrapiramidal


-origine: in etajele corticale si subcorticale
-controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata

-fibre strioreticulate
Nc. bazali : -fibre strionigrice
anterior)
-fibre striorubice

fasc.reticulospinale
Nc. mezencefalici
Nc.rosu, subst.
neagra si
formatia
reticulata

fasc. nigrospinale

Maduva spinarii ( cornul

fasc. rubrospinale

olivari fasc. olivospinale


Nc. bulbari:

Maduva spinarii ( cornul anterior)


vestibulari fasc. vestibulospianle

Nervii spinali
-31 de perechi de nervi: 8 C
12 T
5L
5S
1 Cc
-formati din doua radacini:
1. radacina anterioara/vetrala motorie ( neuroni somatomotori din cornul anterior si visceromotori din jumatatea ventrala a
cornului lateral)
2. radacina posterioara senzitiva( contine ggl. spinal pe traiectul ei si contine neuroni somatosenzitivi din cornul posterior si
viscerosenzitivi din jumatatea posterioara a cornului lateral )
Trunchiul nervului spinal
-format din radacina anterioara si posterioara
- este mixt, avand fibre somatosenzitive, viscerosenztive, somatomotorii si visceromotorii
-iese la exteriorul canalului vertebral pin gaura intervertebrala si se imparte in 4 ramuri:

1. ramura ventrala:- prin anastomozare formeaza pluxurile: cervical, brahial, lombar si sacral
- la nivel toracal se dispune sub forma nervilor intercostali ( metameric)
- este mixta
2. ramura dorsala:- se distribuie la pielea spatelui si la muschii jgheaburilor vertebrale
- contine fibre motorii si senzitive, este mixta
3.ramura meningiala:- contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge ( mixta)
4.ramurile comunicante: -prin cea alba trece fibra preggl. vegetativa simpatica mielinica cu originea in neuronul din jum.
anterioara a cornului lateral al maduvei
- prin cea cenusie fibra postggl. Amielinica cu originea in neuronul din ggl. laterovertebral/paravertebral/prevertebral care intra in trunchiul nervului spinal

Functiile maduvei
1.Reflexa
a. Reflexe somatice spinale
-reflexul miotatic/ahilean/rotulian: -constau in contractia brusca a unui muschi ca raspuns la intinderea tendonului
- sunt monosinaptice
- centrul reflexului este chiar sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor
- rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului
-reflexul nociceptiv: - consta in retragerea membrului la stimularea dureroasa a acestuia
- reflex de aparare, polisinaptic, iradiaza la nivelul SNC
b. Reflexe vegetative spinale
-vasomotrice ( vasoconstrictoare/vasodilatatoare), sudoripare, cardioacceleratoare, pupilodilatatoare, de misctiune, de defecatie
si sexuale
2. De conducere - prin caile ascendete, descendente si de asociatie alea maduvei

Encefalul
-cuprinde: 1.Trunchiul cerebral
2.Cerebel
3.Diencefal

Invelite in meningele
cerebrale

4. Emisferele cerebrale

1. Trunchiul cerebral
-cuprinde: -bulbul
-puntea lui Varolio
-mezencefalul
- isi au originea 10 din cei 12 nervi cranieni: -9 nervi cu originea exclusiva in TC (n.IX ramura spinal)
-9 nervi cu originea pe fata anterioara a TC (n.IV)
-8 nervi cu originea exclusive pe fata anterioara TC (n.IV si n.XI)
-sediul unor reflexe somatice si vegetative: salivator, masticator, de deglutitie, de voma, de tuse, de stranut, de clipire,
lacrimal, pupilar fotomotor, de acomodare vizuala, cardioaccelerator si cardioinhibitor.
- clasificarea nervilor cranieni:
1. senzoriali: I, II si VII
2.motori: III, IV, IV, XI, XII
3.micsti: V, VII, IX, X
*cu componenta parasimpatica: III, VII, IX, X

Numaru
l
perechii
I

Denumire

Fibre

Olfactivi - senzorial

Senzoriale

II

Optici senzoriali

Senzoriale

III

Oculomotori motori

-motorii

Originea
Reala

-parasimpatice

IV

Trohleari motori

-motorii

Trigemeni - micsti

-motorii

-senzitive

Celulele bipolar
din mucoasa
olfactiva
Celulele
mutipolare din
retina
Nc. motor al
nervului III din
mezencefal

Distributia
Aparenta

Spatial dintre
picioarele
pendunculilor
cerebrali

Nc. accesor al
nervului III din
mezencefal

Nc. motor al
nervului IV din
mezencefal
Nc. motor al
nervului V din
punte
PN: ggl.
trigeminal de pe
traiectul
nervului
DN: nc.
trigeminali din
TC

Fata posteriara TC,


sub lama
cvadrigemina
Partea anterioara
a puntii

Muschii drepti
intern, superior si
inferior ,muschiul
oblic inferior si la
muschiul ridicator al
pleopei superioare
Muschiul sphincter
al irisului si fibrele
circulare ale
muschiului ciliar
muschi intriseci
Muschiul oblic
superior
Muschii masticatori

Piele fetei
-ramura oftalmica
-ramura maxilara
-ramura
mandibulara mixta

VI

Abducens motori

-motorii

VII

Faciali - micsti

-motorii

-gustative
(senzoriale)

-parasimpatice

VIII

Vestibulocohleari senzoriali

Ramura vestibulara
ggl. vestibular scarpa
Ramura cohleara
ggl. cohlear Corti

IX

Glosofaringieni micsti

-motorii

-senzoriale(gustative)

-parasimpatice
X

Vagi/Pneumogastrici/C
ardio-pneumo-enterici

-motorii

Nc. motor al
nervului VI din
punte
Nc. motor al
nervului VII din
punte
PN: ggl.
geniculat de pe
traiectul
nervului
DN: nc. solitar
din bulb
Nc. salivator
superior
Nc. lacrimal
(lacrimo-muconazal) din punte
Nc. vestibular
Scarpa din bulb
Nc. cohlear
Corti (ant,post)
din punte
Nc. ambiguu
(partea
superioara) din
bulb
PN: ggl. de pe
traiect
DN:nc . solitar
din bulb
Nc. salivator
inferior din bulb
Nc. ambiguu din
bulb

Santul bulbopontin

Muschiul drept
extern

Santul bulbopontin

Muschii mimicii

2
3

anterioara a

limbii (corpul limbii)


- sarat, acru, dulce
Glandele lacrimale
Glandele salivare:
submandibulare,
sublinguale
Santul bulbopontin

Santul retroolivar

Faringe

1
3

posterioara a

limbii
Glandele Parotide
Santul retroolivar

Faringe
Laringe

-micsti

-senzoriale

-parasimpatice
XI

Accesori/Spinale
motori

-radacina bulbar
-radacina spinal

XII

Hipoglosi -motori

-motorii

PN: ggl. de pe
traiect
DN:nc. solitar
din bulb
Nc. dorsal al
vagului din bulb

Baza radacinii limbii

Nc. ambiguu din


bulb
Cornul anterior
al maduvei
cervicale
Nc. motor al
nervului XII din
bulb

Laringe

Vicerele toracoabdominale

Muschiul SCM si
trapez
Santul preolivar

Cerebel
- ocupa fosa posterioara a craniului ( pol occipital)
-separat de emisferele cerebrale de cortul cerebelos excrescenta a durei mater cerebrale
-situat inapoia bulbului si a puntii cu care delimiteaza cavitatea ventricului IV
-are forma unui future: median vermis
lateral emisfere cerebeloase ( portiunile voluminoase)
M

P
B

PCM

M
S

PCI

C
E
R
E
B
E

-santuri paralele : -superficiale si numeroase lamele/foliile cerebeloase


- mai adanci lobulii cerebelosi

PCS

Muschiul limbii

- foarte adanci (2) impart cerebelul in 3 lobi: 1.Paleocerebel - anterior


2.Neorcerebel posterior
3.Arhicerebel floculonodular
-substanta cenusie : la exterior - scoarta cerebeloasa
la interior - nuclei
-substanta alba : in interior si in pedunculi
-extirpare: astenie, astazie, atonie
-dupa cateva luni tulburarile se diminueaza prin compensatie corticala

Diencefal
1.Talamus releu pt. majoritatea sensibilitatilor
2.Metatalamus releu pt sensibilitatea vizuala si auditiva
3. Hipotalamus cebtru de reglare, integrare si coordonare a principalelor functii ale org. ( de autosustinere) :
metabolism intermediar, secretia endocrina, termoreglare, digestive (prin centrii foamei, setei si satietatii), unele acte
comportamentale si ritmul somn-veghe
4.Epitalamus

Emisfere cerebrale
-cea mai voluminoasa parte a SNC
-sunt legate intre ele de fibrele comisurale
-contine ventriculuii I si II care comunica ventriculul III prin orificiul ventricular, iar ventriculul III comunica cu
ventriculul IV prin apeductul mezencefalic Sylvius

-emisfera stanga este mai voluminoasa ( central vorbirii si folosirea dominant a membrului drept)
Prezinta 3 fete:
1. Laterala
-santul central Rolando: anterior lob frontal
-scizura lateral Sylvius: superior- lob pariental
inferior- lob temporal
posterior- lob accipital

2. Mediala
-santul corpului calos si corpul calos
-scizura calcarina sant orizontal
-santul central Rolando
-santul parieto-occipital
3. Bazala
-scizura lateral Sylvius:
1.Lob orbital
-santul olfactiv cu directie anteroposterioara; contine bulbul olfactiv
-lateral de santul olfactiv sunt santurile orbitare dispuse sub forma literei H, ir intre ele se deliminteaza girii orbital
2.Lobul temporo-occipital
-santul hipocampului
-girul hipocampic

-santul colateral
-girul occipito-temporal medial
-santul occipito-temporal
girul occipito-temporal lateral
Substanta cenusie - la exterior : scoarta cerebral/cortex
- la interior nc. bazali/corpi striati: nc. important pe calea sistemului extrapiramidal situati
superios si lateral de thalamus
Substanta alba:
-fibre de proiectie: leaga centrii subiacenti de scoarta cerebral
-fibre comisurale:- leaga cele doua emisfere intre ele
- formeaza corpul calos, fornixul/trigonul cerebral, comisura alba anterioara
-fibre de asociatie: leaga doua zone din aceasi emisfera
Scoarta cerebrala/Cortexul
1. Paleocortex
-2 straturi celulare
-ocupa o zona restransa pe fata medial a emisferelor cerebrale
-este inclus in sistemul limbic
-are legaturi intinse cu analizatorul olfactiv, talamusul, hipotalamusul, epitalamusul si mai putin intinse cu
neocrotexul
-sediul proceselor psihice afectiv-emotionale si al actelor de comportament instinctive
*Sistemul limbic cuprinde: fornixul, corpul calos, nucleul talamic, hipocampul, tract olfactiv, bulb olfactiv.
2.Neocortexul
-6 straturi celulare
-sediul proceselor psihice superioare (ANS); procese care stau la baza memoriei, invatarii, creatiei, gandirii
-functiile neorcotexului:
1.functia senzitiva- realizata de segmentele corticale ale analizatorilor
2.functia asociativa- realizeaza perceptia complexa a lumii si semnificatia diferitelor senzatii

3.functia motorie- emisferele cerebrale controleaza intreaga motilitate somatic voluntara si involuntara
( structure implicate: nc. bazali si cortexul motor)

Organ efector
Ochi
Iris- muschiul dilatator pupilar
radial
Iris- muschiul constrictor pupilar
circular
Muschiul ciliar
Glande
Lacrimala
Sudoripara
Salivare
Gastrice
Intestinale
MSR
Cord
Frecventa
Conducere
Forta de contractie
Vase sangvine

Plamani

Efectul stimularii simpatice


Adrenalina/Noradrenalina

Efectul stimularii parasimpatice ACH

Dilatarea pupilei midriaza


Nu are efect
Relaxare- pt vederea la distanta

Nu are efect
Constrictie mioza
Contractie pt vederea de aproape

- secretia
+ secretia - termoliza
- secretia determina secretia salivara
vascoasa, dar concentrata
- secretia
Nu are efect
+ secretia hormonla

+ secretia
+ secretia la nivel palmar
+ secretia det. Secretie salivara apoasa,
diluata, volumul creste
+ secretia
+ secretia
Nu are efect

+ tahicardie
+
DC TA
+ creste v debit/bataie
Vasoconstrictie afecteaza maj. Vaselor
( arteriole din tegument, viscere si partial
muschi striati muschiul in activitate produce
1. acid lactic ph vasodilatatie
2. caldura vasodilatie

- bradicardie DC TA
Nu are efect
Vasocontrictie in cateva teritorii ( in
special in cel digestive)

Arbore bronsic
Glande Mucoase

Dilatatie bronhodilatatie diametru util


spatiu mort
- secretie

Constrictie bronhoconstrictie
diametru util
+secretia

Tract intestinal
Motilitate
Sfinctere
Ficat
Pancreas
Splina
Tract urinar

- miscarea
+inchiderea

stagnare
digestiva

+ glicogenoliza hiperglicemie, contractie


capsula, contractie vene mari
- secretia exocrina
+ contractie capsula mobilizeaza sangele
stangnant creste volemia
reduce debit urinar scade vascularizatia
renala
reduce secretia de renina - hipertensor
contractia sfincterului vezical intern (muschi
neted, involuntar) retentia de urina

+miscarea
relaxeaza sfincterele ( de cele mai multe
ori)
Nu are efect
+ secretia exocrina
Nu are efect
Contracta muschiul detrusor vezical
Relaxeaza muschiul spincter intern
mictiune

S-ar putea să vă placă și