SNV

- Centrii nervoși situați intranevraxial (SNC) și extranevraxial.

- Sistemul nervos vegetativ asigură coordonarea reflexă, automată, a
activităţii organelor interne în vederea menţinerii homeostaziei şi a
adaptării permanente a organismului la condiţiile variabile ale
mediului extern şi intern.
- În cadrul sistemului nervos vegetativ se disting două componente sau
diviziuni: sistemul nervos simpatic şi parasimpatic.
- Cele două componente ale sistemului nervos vegetativ asigură
inervaţia dublă şi antagonistă a majorităţii viscerelor. Din această
dublă acţiune, rezultă o stare de echilibru funcţional a organului
respectiv. Există însă şi excepţii, când cele două componente ale
sistemului nervos vegetativ acţionează sinergic (în acelaşi sens) şi
există, de asemenea,
- antagonist (ex.la ochi, mușchiul ciliar, simpaticul produce relaxare
pentru vederea la distanță și parasimpaticul constracție pentru vederea
de aproape)
- efect de același tip (ex. reglarea secreției salivare, simpaticul
determină secreție salivară vâscoasă, parasimpaticul determină
secreție salivară apoasă), dar diferită cantitativ și calitativ.
- cooperant (ex.aparatul reproducător si mictiunea), S-ejaculare, PS-
erecție
Există organe unde acționează doar simpaticul – sistem
simpatoadrenal și în care reglarea activității se face prin creșterea sau
scăderea ratei de stimulare simpatică:
- Iris – midriază=dilatarea pupilei
- Medulosuprarenala – stimulează secreția hormonală
- Cord – crește forța de contracție
- Ficatul- stimulează glicogenoliza
- Splina- stimulează contracția este depozit de sânge în hemoragii,
efort fizic
- Glandele sudoripare, sebacee, m.erectori, vasele sangvine (sunt
inervate de fibre care provin din comunicanta cenușie care este
simpatică).
Există organe unde acționează doar parasimpaticul:
- Glandele intestinale – stimulează secreția +iris (pupiloconstricție =
mioză)

1
Activitatea simpaticului și paras. este coordonată de hipotalamus (nucleii
anteriori și mijlocii au acțiune paras. și nucleii posteriori au acțiune
simpatică).
SNV similar SNC,funcționează având la bază arcul reflex.
- ARCUL REFLEX VEGETATIV are aceleași component cu cel
somatic,diferența fundamental este CALEA EFERENTĂ.
➢ RECEPTORII –visceroceptorii de tipul –baroreceptorilor,
presoreceptorilor, chemoreceptorilor (s.chimice),
osmoreceptori(p.osmotică), voloreceptori (volumul lichidelor),
algoreceptori(durere viscerală).
➢ CALEA AFERENTĂ- este neuronul visceral pseudounipolar =
neuronul viscero-aferent, cu origine - în gg.spinali (fasciculul
spinotalamic de la sensib.interoceptivă și SR) sau
gg.extranevraxiali atașați nervilor cranieni VII, IX, X.

➢ CENTRUL NERVOS VEGETATIV

1. de comandă = inferiori în MS și TC
2. de control, integrare = superiori în hipotalamus, sistem limbic
- simpatic, localizat în coarnele laterale din regiunea T1-T12 și
lombare superioare L1-L2.
- parasimpatic, situat în M.S sacrală S2-S4=parasimpaticul pelvin
în nucleii parasimpatici din T.C pe calea N.C III,
VII,IX,X=parasimpaticul cranian
➢ CALEA EFERENTĂ este reprezentată de gg. vegetativi.
- are 2 neuroni pe traseu și 2 componente:
- Preganglionară – de la CN la gg.vegetativi
-este mielinică și axonul se numește fibră pregg.
- Postganglionară – de la gg.vegetativi la efectori
-este amielinică și axonul se numește fibră postgg.
➢ I N = pregg.are corpul neuronal situat în substanța cenușie medulară
sau cerebrală, iar axonul face sinapsă cu al II-lea neuron = postgg.
localizat în gg.vegetativi.
Gg. Simpatici – sunt gg. laterovrtebrali = paravertebrali
gg. prevertebrali
gg. parasimpatici – sunt gg. previscerali = juxtaviscerali
gg. intramurali

➢ EFECTORII vegetativi sunt: muşchii netezi de la nivelul organelor

interne şi a vaselor de sânge, muşchiul cardiac şi glandele exocrine.
Caracteristici ale SNV
2
 SNV SIMPATIC
Simpaticul constituie componenta cea mai
extinsă şi mai complexă a sistemului nervos
vegetativ şi este format dintr-o porţiune
centrală şi una periferică:
- porţiunea centrală este dispusă la nivelul
coarnelor laterale ale măduvei toraco-lombare
(T1-L2).
- porţiunea periferică este formată din
ganglioni laterovertebrali şi ganglioni
prevertebrali.
- Ganglionii laterovertebrali= paravertebrali
formează două lanţuri ganglionare, dispuse
simetric de-o parte şi de alta a coloanei
verebrale. Sunt în număr de 22 de perechi,
legaţi între ei prin fascicule interganglionare,
iar cu nervii spinali prin ramuri comunicante
(vezi nervii spinali).
- Ganglionii prevertebrali sunt situaţi anterior
de coloana vertebrală, la nivelul marelui
plexului aortic.
Calea eferentă
-Toate fibrele pregg.simpatic se află în
coarnele laterale ale măduvei toracale și
lombare superioare T1-T12, L1-L2. Ele
părăsesc măduva spinării prin rădăcinile
anterioare ale nervilor spinali şi prin ramurile
comunicante albe, ajung în ganglionii
simpatici ai lanţului latero-vertebral. Ajunse la
acest nivel, fibrele preganglionare simpatice
pot lua următoarele căi:
a. fac sinapsă cu neuronii postganglionari din
ganglionul laterovertebral corespunzător
b. au traiect ascendent sau descendent prin
lanţul laterovertebral, făcând sinapsă în
ganglioni superiori sau inferiori segmentului
medular din care provin
c. traversează ganglionul laterovertebral fără să
facă sinapsă şi se termină într-un ganglion
prevertebral. Este cazul fibrelor preganglionare
SNV PARASIMPATIC
Ca şi sistemul simpatic, prezintă două porţiuni:
Porţiunea centrală este situată la nivelul
trunchiului cerebral - parasimpaticul cranian şi la
nivelul măduvei sacrale – parasimpaticul sacral,
unde se găsesc centrii nervoşi parasimpatici.
1) parasimpaticul cranian este format din
nucleii vegetativi parasimpatici din trunchiul
cerebral: nucleul accesor al oculomotorului din
mezencefal, nucleul salivator superior şi nucleul
nazo-lacrimal din punte şi nucleul salivator
inferior şi nucleul dorsal al vagului din bulb.
Fibrele preganglionare cu origine în aceşti nuclei
ajung pe calea nervilor cranieni III, VII, IX şi X
la ganglionii parasimpatici situaţi la nivelul
capului sau, în cazul fibrelor vagale, în torace şi
abdomen.
2) parasimpaticul sacral este dispus în
segmentele medulare S2-S4, unde se găseşte
nucleul parasimpatic sacral. Fibrele
preganglionare cu origine în acest nucleu
formează nervii pelvici.În această regiune nu este
măduvă, aceasta se întinde până la L2.
Porţiunea periferică este formată din ganglioni
parasimpatici ( neuroni postgg.). Aceştia, spre
deosebire de ganglionii simpatici, sunt situaţi în
imediata vecinătate a organelor inervate
(ganglioni previscerali) sau chiar în
peretele organelor inervate (ganglioni
intramurali).
Sistemul nervos parasimpatic este mai activ în
situaţii de odihnă şi digestie.
- PS nu are căi proprii, ci folosește
➢ Calea N.C III, VII, IX, X pentru PS cranian
➢ Calea nervilor pelvieni din M.S – S2 – S4,
pentru PS sacral
3
simpatice cu origine în segmentele medulare
T6-L2, care se grupează
şi formează nervii splanhnici. Aceştia se
distribuie la ganglionii prevertebrali din plexul
aortic unde fac sinapsă, iar fibrele
postganglionare se distribuie la organele
efectoare din abdomen şi pelvis .
-O mică parte din fibrele preganglionare ale
nervilor splanhnici NU AU STAȚIE ÎN
GG.PARAVERTEBRALI ȘI
PREVERTEBRALI, SINAPSA SE FACE ÎN
GLANDA MSR (care este un imens gg.
Simpatic, pag.57). În urma stimulării
simpatice, acestea secretă catecolamine:
adrenalina (90%) şi noradrenalina (10%), care
trec direct în sânge, întărind şi prelungind
activitatea sistemului nervos simpatic.
Efectele stimulării simpatice. Sistemul
nervos simpatic este stimulat în situaţii
neobişnuite sau periculoase, stres şi induce
comportamentul de “fugă sau luptă” prin
eliberarea de NA din fibrele postgg.simpatice
și adrenalină din gg.MSR.
- Simpaticul are căi proprii, reprezentate
de gg.
-gg.sunt localizați în lanțurile prevertebrale și gg.terminali sunt localizați în interiorul
paravertebrale= laterovertebrale. efectorilor – intramurali sau în apropierea
efectorilor - juxtaviscerali
-fibrele postganglionare sunt distribuite în fibrele postganglionare au distribuție limitată,
întreg organismul deoarece comunicanta în principal în cap și viscere
cenușie este exclusiv simpatică, dar ea ajunge
la glandele sudoripare, m.erectori, majoritatea
vaselor sangvine.
-sinapsa între fibrele pregg. și postgg. are loc -sinapsa între fibra pregg. și cea postgg. are loc
în gg. latero-vertebrali din lanțurile în gg. juxtaviscerali (aproape de viscer) și
paravertebrale intramurali(aflați în peretele organului
ex.plexurile Meissner, Auerbach din peretele
tubului digestiv)
-mediatorii chimici eliberați:NA,A,Ach. -mediatorii chimici eliberați, Ach.
-A,NA, sunt secretate de MSR și de sinapsele -fibrele preganglionare parasimpatice eliberează
4
dintre neuronii potgg. și efector. acetilcolină (sunt adrenergice)
- fibrele preganglionare simpatice eliberează --neuronii preganglionari parasimpatici sunt
acetilcolină colinergici
-neuronii preganglionari simpatici sunt - fibrele postganglionare parasimpatice sunt
colinergici colinergice
-fibrele postganglionare simpatice eliberează - neuronii postgg.parasimpatici sunt colinergici
adrenalină și noradrenalină, cu excepția celor
care se termină în musc.striată și glandele
sudoripare din piele, care sunt colinergice.
-neuronii postgg. simpatici sunt adrenergici
La capătul fibrei postgg. Care vine în contact
cu efectorul se elibereazăNA, dar un nr.mic de
fibre poate elibera Ach, iar în rare cazuri se
eliberează monoxide de azot.

- Sinapsele care folosesc adrenalina = epinefrina și/sau noradrenalina = norepinefrina se

numesc adrenergice
- Sinapsele care folosesc acetilcolina se numesc colinergice
- Acțiunile celor 2 mediatori chimici trebuie echilibrate pentru menținerea homeostaziei
-fibra pregg. este surtă – deoarece ganglionii -fibra pregg.este lungă
laterovertebrali sunt aproape de M.S -fibra postgg.este scurtă- este aproape de organ
-fibra postgg.este lungă se distribuie în tot
organismul

-Sunt fibre postgg. care nu utilizează neurotransmițători, sunt noncolinergice și nonadrenergice, de

aceea eliberează monoxid de azot.

- Fibrele nervoase vegetative formează plexuri vegetative mixte,

simpatico-parasimpatice, de unde pleacă fibre postganglionare la
viscere.După localizare, plexurile pot fi –
- plexuri prevertebrale – celiac, mezenteric superior și mezenteric inferior.
- plexuri previscerale – faringian laringian,tiroidian, esofagian, cardiac,
pulmonar, hepatic, gastric, pancreatic, splenic, hipogastric superior și
inferior.
- plexuri intramurale – Meissner și Auerbach situate în pereții tubului
digestive, plexuri situate în pereții vaselor de sânge.
Plexurile reprezintă locuri de întâlnire între fibrele simpatice venite de la
lanțul gg.simpatic paravertebral cu fibrele parasimpatice care au originea în
centrii parasimpaticului cranian și sacrat.

5
➢ Plexul carotidian situat la nivelul organelor capului și gâtului, se
distribuie m.netezi ai globului ocular și glandelor lacrimale și salivare (
III,VII.IX), laringe, faringe, tiroidă, paratiroide.
➢ Plexul cardiac situat în cavitatea toracică, sub crosa aortică, se distribuie
miocardului și prin N.C X inervează inima. Plexul cardiac rezultă prin
unirea nervilor cardiaci –superior, mijlociu, inferior.
➢ Plexul aortic se distribuie cârjei aortice prin N.C (X)
➢ Plexul pulmonar se distribuie arborelui bronșic ( trahee, bronhii,
plămâni) prin N.C (X)
➢ Plexul esofagian se distribuie esofagului prin N.C (X)
➢ Plexul celiac = plexul solar, situat anterior de aorta abdominală, în
vecinătatea originii trunchiului celiac și arterei mezenterice
superioare.(X). Rezultă din unirea nervilor splahnici care provin din
lanțul gg. simpatic toracal T5-T9 (marele nerv splahnic) pentru
musculatura netedă a organelor abdominale: ficat, pancreas, splină,
stomac, intestin subțire (duoden), glande suprarenale (MSR)
➢ Plexul mezenteric superior rezultă din unirea nervilor splahnici care
provin din lanțul simpatic toracal T9-T12 (micul nerv splahnic) pentru –
rinichi ( prin celiac),I.S –jejun, ileon, I.G – cec, colon ascendent,
transvers
➢ Plexul mezenteric inferior pentru colonul descendent, sigmoid, partea
superioară a rectului.
➢ Plexul celiac + Plexul mezenteric superior + Plexul mezenteric
inferior conțin gg. prevertebrali în abdomen în fața MS.
➢ Plexul hipogastric situat în bazin, provine din nervii hipogastrici și
nervii pelvici, ramuri ale parasimpaticului sacrat.
Plexul hipogastric se distribuie viscerelor din pelvis – partea
inferioară a rectului, vezică urinară, uretră, organe genital interne
feminine și masculine.

EFECTELE STIMULĂRII SNV ASUPRA ORGANELOR

EFECTOR SIMPATIC PARASIMPATIC

➢ Globul ocular
Mușchii radiari ai irisului - nu are efect
- IRIS (m.dilatator produc dilatarea pupilei
pupilar) – midriază

- IRIS (m.constrictor -nu are efect - Mușchii circulari ai irisului

pupilar) produc constricția pupilei-
6
 mioza

- M.CILIAR -Relaxare pentru vederea -Contracție pentru vederea

la distanță de aproape ( bombarea
cristalinului)

➢ Glanda lacrimală -vasoconstricția -vasodilatația

-Scade secreția -Stimulează secreția
- efecte realizate de
parasimpaticul cranian cu
N.C VII

➢ Glanda sudoripară -stimulează secreția stimulează secreția la nivel

palmar
➢ Glande salivare - Scade secreția -Crește secreția
- Secreția salivară - Secreție salivară apoasă cu
vâscoasă (multă mucină, enzime puține
gură uscată)cu enzime - efecte realizate de
multe parasimpaticul cranian cu
N.C VII cu glandele
sublinguale și
submandibulare și N.C IX
cu glanda parotidă
➢ Glande gastrice -scade secreția stimulează secreția
glandelor gastrice
➢ Glanda -Stimulează secreția -nu are efect
medulosuprerenală - formarea și eliberarea
de hormoni
-anatomic și funcțional
este un ganglion
simpatic,ai cărui neuroni
nu au prelungiri
➢ Glande intestinale -nu are efect -Stimulează secreția
➢ Cord -Scade frecvența
Frecvență - ritm Cardioaccelerator -Scade forța de conducere
Conducere - viteză pt.toate 3, tahicardie -bradicardie
Forță de contracție -Nu are efect pe forță de
contracție
➢ Bronhii

7
 arborele bronșic -Bronhodilatator -Bronhoconstrictor
glande mucoase -inhibă secreția -stimulează secreția
-efecte realizate de
parasimpaticul cranian cu
N.C X

➢ Plămâni -parasimpaticul cranian cu

-Arborele bronșic -Bronhodilatator N.C X
-Glande mucoase -Inhibă secreția -Bronhoconstrictor
-Stimulează secreția

➢ Ficat -stimulează -nu are efect

glicogenoliza –desface
glicogenul în glucoză
-depozitarea bilei în - evacuarea bilei în duoden
perioadele interdigestive în perioadele digestive
-contracția sfincterului -relaxarea sfincterului Oddi
Oddi, vasoconstricție)
➢ Pancreas -Inhibă secreția exocrină -Stimulează secreția
exocrină
➢ Splina (depozit de -Stimulează contracția -nu are efect
sânge în hemoragii și prin adrenalină
effort fizic) (vasoconstricție prin
adrenalină)– pg.57, 80
➢ Tract gastrointestinal
-Motilitate -inhibă mișcarea -stimulează mișcarea
-Sfinctere -stimulează închiderea -relaxarea sfincterelor
sfincterelor favorizând tranzitul
intestinal
➢ rinichi -Vasoconstricția -Vasoconstricția capilarelor
capilarelor renale
-Diminuarea diurezei - creșterea diurezei
➢ Tract urinar -Reduce debitul urinar și -Contractă detrusorul
secreția de renină (pag. =m.vezical (nervii pelvici)
54, 103) =enzimă care
sintetizează o -Relaxarea sfincterului
subst.vasoconstrictoare vezical intern (favorizează
-Contracția sfincterului micțiunea)
vezical intern

8
 -Acumularea urinei între
micțiuni
➢ Aparatul Reflexul sexual al Reflexul sexual al erecției
reproducător ejaculării
➢ Glanda sudoripară -Stimulează secreția (T1- - Stimulează secreția
L2) palmară
➢ Termoreglare -Termogeneză -Termoliză
➢ Metabolism -stimulează catabolismul -stimulează anabolismul
➢ Epifiza -lumina reduce secreția
de melatonină

!! Simpaticul produce principal vasoconstricție, dar în stress produce

vasodilatație
- Adrenalina –relaxează m.netezi și contractă sfincterele ( să nu lase să
se evacueze conținutul din organe, pentru adaptare mai bine la strss,
fugă,luptă.
- PS relaxează sfincterele (lui îi plac secrețiile)