SISTEMUL NERVOS VEGETATIV, SINTEZĂ, CL.

a XI a
Rol: coordonează activitatea inconștientă a organelor interne.
Componente: simpatică şi parasimpatică, cu 2 porţiuni, centrală ( situată în nevrax sau SNC) şi periferică
: nervi, ganglioni nervoși și plexuri simpatico-parasimpatice (autonome).
La baza activităţii vegetative stă actul reflex, ce are ca bază anatomică, arcul reflex cu următoarele
elemente :receptor, cale aferentă (senzitivă), centru reflex, cale eferentă (motorie) şi efector.
ARCUL REFLEX SIMPATIC :- Receptorii (interoceptori): baroreceptori, chemoreceptori,
osmoreceptori, voloreceptori, algoreceptori, percep acţiunea stimulilor şi elaborează impulsuri
nervoase .Calea aferentă : fibre viscerosenzitive ale nervilor spinali , care duc impulsurile la centrii
nervoși. Centrul reflex, situat în coarnele laterale medulare, segmentele C7(C8)-T1-T12-L1-L2.
Calea eferentă, are doi neuroni visceromotori: preganglionar şi postganglionar. Primul neuron,
preganglionar, situat în coarnele laterale , fibrele preganglionare sunt scurte, mielinice, ies prin rădăcina
anterioară a nervului spinal, ramura comunicantă albă și fac sinapsă colinergică în lanţul ganglionar
paravertebral (laterovertebral) , cu al II lea neuron (postganglionar), iar fibrele postganglionare sunt mai
lungi, amielinice,fac sinapsă adrenergică cu efectorul (muşchi netezi,miocard, glande). Ele intră în
constituţia plexurilor previscerale ( faringian, laringian, tiroidian, esofagian, pulmonar, aortic, hipogastric
superior şi inferior). Unele fibre posganglionare, formează ramura comunicantă cenuşie care se alătură
trunchiului spinal , apoi se distribuie la : glandele sudoripare, glandele sebacee , mușchiul erector al
firului de păr, musculatura netedă a vaselor sanguine din piele şi din mușchii scheletici.
Fibrele preganglionare care traversează lanţul ganglionar paravertebral, fără a face sinapsă aici, constituie
nervii splanhnici (marele și micul splanhnic), care fac sinapsă în cei 3 ganglioni prevertebrali : celiac,
mezenteric superior şi mezenteric inferior. De aici , pleacă fibre postganglionare ce formează plexurile
celiac, mezenteric superior şi mezenteric inferior, care inervează organele abdominale și pelvine..
Lanţul ganglionar paravertebral are 19-22 perechi de ganglioni, din care 3 cervicali, 10-12 toracali, 4-5
lombari, 4-5 sacrali , care se leagă de trunchiul spinal prin ramurile comunicante albă şi cenuşie.
ARCUL REFLEX PARASIMPATIC :- interoceptori; calea aferentă pentru PS cranian- fibre senzitive ale
nervilor VII, IX, X; pentru PS sacrat, fibre viscerosenzitive ale nervilor pelvici (S2-S4 S1-S3); centrul
reflex , pentru PS cranian, în nucleii vegetativi din trunchiul cerebral : accesor al oculomotorului,
salivator superior, lacrimomuconazal, salivator inferior şi dorsal al vagului; PS sacrat : coarnele laterale
medulare S2-S4; calea eferentă, pentru PS cranian : neuronul preganglionar, în nucleii vegetativi din
trunchi, fibrele preganglionare PS sunt lungi, mielinizate, ies prin nervii III, VII, IX, X şi fac sinapsă
colinergică cu neuronii postganglionari din ganglionii previscerali sau intramurali (X). Fibrele
postganglionare sunt foarte scurte, amielinice fac sinapsă colinergică cu efectorii. PS sacrat are primul
neuron în coarnele laterale S2-S4, fibrele preganglionare lungi intră în nervii pelvici şi ies prin rădăcina
anterioară a nervului spinal, trunchi şi fac staţie cu neuronul postganglionar în ganglionii intramurali,
unde fac sinapsă colinergică. Fibrele posganglionare scurte, amielinice fac sinapsă colinergică cu
efectorul (mușchi netezi, miocard, glande).Sistemul nervos simpatic acţionează în condiţii critice, ce
necesită o adaptare rapidă, el activează şi medulosuprarenala, are efect catabolizant, extirparea lanţului
ganglionar nu mai permite adaptarea la frig. Sistemul parasimpatic acţionează în condiţii obişnuite de
viaţă, asigură refacerea organismului după stres, boală, stimulează digestia, are efect anabolizant.
S produce pe inimă, tahicardie , vasodilatație coronariană, crește tensiunea arterială (T.A.) iar PS,
determină bradicardie , vasoconstricție coronariană și scade tensiunea arterială.
S contractă muşchii radiari ai irisului şi produce midriază, iar PS, contractă m. circulari ai irisului și
produce mioză. S. acţionează pentru vederea la distanţă, iar PS asigură acomodarea vizuală de aproape,
prin bombarea cristalinului. S reduce tonusul şi motilitatea gastrointestinală, reduce secrețiile şi contractă
sfincterele digestive, iar PS, are efect opus. S stimulează secreţia tiroidei, a gl. sudoripare şi a
medulosuprarenalei, iar PS, nu are efect. S produce vasoconstricţie pe glandele lacrimale şi salivare, cu
reducerea secreţiei, iar PS , are efect opus.
S produce vasoconstricţie tegumentară, iar PS, vasodilatație. S produce vasodilataţie pe muşchii scheletici
, şi pe vasele din creier, iar PS, nu are efect.