FIŞĂ DE LUCRU, GLANDELE SUPRARENALE,

Sunt perechi, situate la polii superiori ai Rinichilor, acoperite de o capsulă ----------------şi

înconjurate de ţesut --------------protector. Din punct de vedere structural şi funcţional, prezintă două
zone cu origine, structură şi functii diferite : Corticosuprarenala 80% şi Meduiosuprarenala 20%-.
Corticosuprarenala ( CSR) – este Vitala lipsa ei duce la moarte; înconjoară medulosuprarenala,
are origine Mezodermică secretă peste 20 de hormoni corticosteroizi, derivaţi din Colesterol, are
trei zone : glomerulară, la exterior, secretă mineralocorticoizi, fasciculată, produce Glucocorticoizi
reticulată, produce sexosteroizi. Parenchimul glandular este organizat în celule secretorii, separate
prin sinusuri venoase.
I. Mineralocorticoizii-cel mai important este aldosteronul (95%) au rol în reglarea concentraţiei
Electroliţilor mediului intern. Aldosteronul are următoarele acţiuni :
- stimulează reabsorbţia tubulară (dar şi din salivă şi suc gastric) de Na şi Cl, în schimbul
eliminării de K şi H (se măreşte aciditatea urinară), pe cale renală; - influenţează reabsorbţia de apa
datorită gradientului osmotic creat de transportul NaCl .
- menţine presiunea osmotică a mediului intern, volumul sanguin şi echilibrul acido-bazic,
acţionează rapid, salvând viata. Celule ţintă asupra cărora mai acţionează sunt glandele salivare,
sudoripare, colice. Reglarea secreţiei de aldosteron se face prin mai multe mecanisme :-scăderea Na
, creşterea K sanguin, a Ca, din sânge şi din lichidul interstitial, scăderea presiunii osmotice, a
volumui sanguin; renina secretată de rinichi, în condiţii de presiune arterială, determină
transformarea angiotensinogenului (eliberat din ficat) plasmatic în angiotensina I şi II, cel mai
puternic -----------------natural şi stimulator al secreţiei de aldosteron. ACTH-ul stimulează secreţia
de aldosteron; hormonul natriuuretric secretat de ---------------atrial, în condiţii de hipertensiune,
stimulează eliminarea renală de ---------.
Hiposecreţia de aldosteron apare în insuficienţă globală de CSR, induce boala Addison
caracterizată prin : pierdere de apa, sare, hipotensiune, adinamie, acidoză, colorarea pielii in brun
scădere în greutate, scăderea imunităţii celulare, tulburări cardiovasculare, gastrointestinale.
Hipersecreţia de aldosteron induce boala Conn, caracterizată prin retenţie masivă de apa,
sare, absorbţie suplimentară de Cl, HCO3, edeme, hipertensiune, cresterea masei de sange circulant.
II. Glucocorticoizii : cortizon, cortizol (hidrocortizon), corticosteron, prednison. Cortizolul eliberat
în sânge, se leagă de o proteina plasmatică şi o mică parte rămâne liberă, răspunzătoare de actiunile
hormonului şi reglarea secreţiei sale. Efectele cortizolului sunt multiple :
a. metabolice : -hiperglicemie, prin stimularea gluconeogenezei din acizi graşi, aminoacizi,
glicerol stimulează lipoliza şi creşterea lipemiei (----------------------------------), activează
catabolismul proteic din muşchii scheletici şi creşterea excreţiei de N,
b. sanguine :- creşte numărul neutrofilelor, plachetelor sanguine şi eritrocitelor, scade numărul
eozinofilelor, bazofilelor şi limfocitelor circulante.
c. digestive:- creşte secreţia de HCl şi pepsinogen, scade absorbţia lipidelor.
d. renale :- creşte filtrarea glomerulară, scade permeabilitatea tubilor distali şi colectori pentru
apă, cu eliminarea excesului de apa;
e. pe SNC: - modificări EEG(electroencefalogramei), incapacitate de concentrare, iritabilitate
creşte sensibilitatea la stimuli olfactivi şi gustativi.
Cortizolul are efect antiinflamator, măreşte rezistenţa organismului la infectii, la stres(frig,
caldura, stress chirurgical, traumatisme). În aceste condiţii, sunt stimulaţi nucleii ---------
hipotalamici, care descarcă CRH, ce stimulează adenohipofiza, care determină eliberarea de cortizol
din corticosuprarenala. Prin mecanism umoral, feed-back negativ, când concentraţii reduse de
cortizol inhibă secreţia de ACTH din adenohipofiză.
Hiposecreţia de cortizol se produce în insuficienţa globală a acorticosuprarenalei produce
boala Addison. Hipersecreţia de cortizol duce la sindromul Cushing , cu obezitate, deiabet, faţa cu
aspect de luna plina, ceafă de bizon, diabet, pilozitate marita,
la copii, pubertate precoce, iar la adulţi, schimbarea caracterelor sexuale secundare.
III. Hormonii sexosteroizi androgeni şi estrogeni, progesteron, completează acţiunea
hormonilor gonadali, mai ales, la pubertate, pentru apariţia şi menţinerea caracterelor sexuale
secundare.
 La băieţi :- cresterea barbii, a mustatilor, ingrosarea vocii, dezovoltarea scheletului şi a masei
musculare, iar la fete : stimulează dezvoltarea glandelor mamare, depunerea lipidelor pe solduri şi
coapse, --------------------,------------------.
Controlul secreţiei de sexosteroizi se face prin ACTH.
Hipersecreţia gonadotropinelor produce masculinitate la femei (sindromul androgenital), iar la
băieţii tineri, accelerarea caracterelor sexuale secundare masculine şi maturizarea funcţională
precoce.
Medulosuprarenala (MSR): - este un imens ganglion vegetativ simpatic, cu neuroni
postganglionari --------------- secretori, ce produc catecolamine adrenalina 80%şi noradrenalină
20%, care au acţiuni identice cu ale stimulării simpatice, dar adrenalina activează , mai ales,
metabolismul energetic, iar noradrenalina, are acţiuni vasculare intense.
Principalele acţiuni ale catecolaminelor sunt :
a. pe sistem cardiovascular :- creşterea excitabilităţii, forţei şi frecventei cardiace, hipertensiune
arterială, vasoconstricţie pe vasele din tegument, din ------------, ----------------------------şi pe
arterele coronare, vasodilatatie. Noradrenalina produce vasoconstrictie pe toate teritoriile vasculare
şi cresterea tensiunii arteriale sistemice.
b. la nivelul musculaturii netede viscerale :- relaxează musculatura netedă a tractului digestiv, a
bronhiilor, vezicii urinare, contractă sfincterele digestive, splina, ficatul, muschiul erector al firului
de par muşchii radiari ai irisului, inhibă secretiile digestive.
c. metabolice .- glicogenoliză hepatică şi musculara, creşterea glicolizei lipoliză, acţiune
calorigenă, efect ---------------------
d. pe SNC- stare de alerta corticală, prin stimularea SRAA, anxietate şi frică.
Reglarea secreţiei de catecolamine se face exclusiv pe cale nervoasa de către centrii superiori
ai SNC, în somn, secreţia este redusa. În situaţii neobişnuite, care cer o adaptare rapidă (efort fizic,
frica, hipotensiune, hipoglicemie, asfixie, durere, frig ), se descarcă mai multă adrenalina, iar în
situaţii obişnuite, mai multă noradrenalina. Reacţiile adrenalinei şi noradrenalinei sunt de scurtă
durată.
Hiposecreţia de catecolamine nu are efecte importante.
Hipersecreţia duce la apariţi unor tumori numite feocromocitom, cu creşterea M.B., hiperglicemie,
tahicardie, hipertensiune arterială, nervozitate şi transpiraţii intense. Uneori, feocromocitomul este
asociat cu neoplasme endocrine.