FIŞĂ DE LUCRU, PANCREASUL ENDOCRIN, OVARUL ŞI TESTICULUL ENDOCRIN

PANCREASUL ENDOCRIN
Pancreasul este o glandă mixtă , situată în abdomen, retroperitoneal, transversal, sub
stomac . Are cap, corp, coadă, capul intră în curbura duodenală, coada se leagă de splină, prin
ligamente. Are funcţie exocrină, prin acini glandulari care secretă sucul pancreatic şi funcţie
endocrină, prin Insulele Langerhans , care reprezintă 1-2% din pancreas, situate în coada
pancreasului printre acinii pancreatici şi conţin celule A 20-25%, care secretă glucagon, celule B
70-75%, care secretă insulină şi celule D care secretă somatostatină.
Insulina a fost descoperită de cercetătorul român N. Paulescu. Este principalul hormon
hipoglicemiant şi singurul hormon anabolizant pentru toate tipurile de metabolism intermediar
(glucidic, protidic, lipidic). Descărcată în sânge, este fixată rapid în multe ţesuturi, mai ales, în
tesutul adipos şi ţesutul muscular. Acţiunile insulinei constau ăn :
a. pe metabolismul glucidic :- stimulează pătrunderea glucozei în ţesutul muscular, adipos;
intensifică consumul tisular de glucoză, stimulează glicogenolizei hepatică şi musculară, stimulează
sinteza de glucozei în ţesutul adipos, inhibă gluconeogeneza;
b. pe metabolismul lipidic- sinteza triglicerielor
c. pe metabolismul protidic –anabolizant efect stimulează sinteza proteinelor, atât prin
creşterea permeabilităţii membranelor celulare pentru aminoacizi, cât şi prin cruţarea lor de a fi
oxidaţi în celule.
Reglarea secreţiei de insulină se face în principal, prin mecanism umoral, prin nivelul
glicemiei,
prin feed-back, sângele hiperglicemic determinăsecreţia de insulină , iar sângele hipoglicemic
reduce secreţia. Secundar, prin mecanism nervos, variaţii ale glicemiei stimulează
chemoreceptorii din sistemul vascular, care transmit aferenţe la centrii glicoreglării din
hipotalamus, de unde pleacă eferenţe spre centrii parasimpatici din trunchiul cerebral, care prin
nervul X , stimulează secreţia de insulină. Alţi factori stimulatori ai secreţiei de insulină sunt :
monozaharide (fructoza, manoza), aminoacizi, cetoacizi, hormoni (STH, cortizolul, progesteron,
glucagon), hormoni gastrointestinali (gastrina, colecistochinina, secretina). Obezitatea determină
hiperinsulinemie şi rezistenţă la insulină.Factori inhibitori : adrenalina, noradrenalina, prin efect
direct asupra pancreasului.
Hiposecreţia de insulină sau secreţia de insulină inactivă determină hipoglicemie, care în
stadii avansate prezintă :hiperglicemie, poliurie, polidipsie, glucozurie, polifagie, dezechilibre
acido-bazice și electrolitice, acumulare de corpi cetonici și coma diabetică . Cetoacidoza
(concentraţia mare de corpi cetonici în sânge) tulbură activitatea cardiacă, transportul oxigenului ,
intoxicarea sistemului nervos ,comă şi deces.
Hipersecreţia de insulină determină hipoglicemie severă, care se accentuează ca urmare a
unei activităţi consumatoare de glucoză. Se manifestă prin nelinişte, nervozitate, tremur,
dezorientare, -----------------, -----------------şi chiar, -----------şi moarte.
Glucagonul- secretat de celulele alfa din pancreas şi de celule similare din pereţii
duodenului şi stomacului, este descărcat în sânge şi degradat , mai ales, în ficat. Este hormon
hipercalcemiant-, produce hiperglicemie, prin glicogenoliză hepatică și gluconeogeneză
hepatică; -(nu şi musculară), stimulează gluconeogeneza din compuşi neglucidici. Are efect
lipolitic, prin activarea lipazei din celulele adipoase,
stimulează sinteza de corpi cetonici, măreşte forţa de contracţie a miocardului, stimulează secreţia
biliară, reduce secreţia gastrică.
Reglarea secreţiei de glucagon se face prin mecanism nervos, comandat de hipotalamus, ce
acţionează asupra centrilor nervoşi vegetativi; simpaticul stimulează secreţia de glucagon, iar
parasimpaticul o inhibă. Prin mecanism umoral, tip feed-back, în funcţie de nivelul glicemiei -,
nivelul de glucagon creşte în hipoglicemie , la hiperglicemie , la concentraţie mare de aminoacizi
în sânge; există anumiţi hormoni intestinali care stimulează secreţia de glucagon, iar insulina şi
acizii graşi inhibă eliberarea de glucagon.
Somatostatina produsă de celulele delta,reduce secreţia de insulină, glucagon şi a unor
hormoni digestivi. Secreţia sa este stimulată de nivelul crescut de insulină, glucagon şi inhibată de
nivelul scăzut al acestora. Hipersecreţia de somatostatină poate induce diabet zaharat.
 OVARUL ENDOCRIN
Ovarul este o glandă cu secreţie mixtă; prin funcţia exocrină, produce celule sexuale (--------),
care se maturează în -------------- ovarieni, câte unul în fiecare lună, proces numit ovogeneză.
Funcţia endocrină constă în secreţia de hormoni ---------------, ----------------.
Ovarul este organ pereche, situat în pelvis, are formă ovală, un epiteliu ------------------, un înveliş
conjunctiv, albugineea ovarului şi parenchim ovarian, cu două zone:-------------------cu foliculi
ovarieni, în diferite stadii de --------------şi zona -------------------, cu ţesut conjunctiv -------------.
Funcţia endocrină este realizată de celulele tecii interne a ------------ -----------şi de celulele
corpului-----------------. Foliculii ovarieni secretă în prima etapă a ciclului ovarian (etapa
------------)hormoni------------------(estronă, -----------------, ----------------) sau foliculină. Mici
cantităţi de estrogeni sunt secretaţi şi de către --------------------,-----------------şi de către
-----------------. În perioada postovulatorie, celulele foliculare rămase, se divid şi formează corpul
-----------(corpus luteus), care produce ----------------, ----------------şi inhibină. Corpul galben este
foarte activ în primul --------------de sarcină. Dacă nu a avut loc fecundaţia, la 10-14 zile de la
ovulaţie, corpul galben degenerează, devenind corpul alb, cicatriceal.
Acţiunile hormonilor estrogeni sunt : - scăderea secreţiei de ----------şi creşterea în dimensiuni
a adenohipofizei; - influenţează centrii hipotalamici ce răspund de reglarea activităţii -------------.
La pubertate, determină creşterea glandei --------------, apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale
---------------- (voce subţire, pigmentarea areolei --------------------, pilozitate ------------------,
distribuţia lipidelor pe şolduri şi coapse) ,comportamentul feminin;
La femei, determină proliferarea ---------------uterine, a glandelor uterine, dezvoltarea -------------şi a
vaselor uterine, proliferarea -----------------şi a epiteliilor trompei uterine. Au şi efecte
metabolice :stimulează anabolismul ---------------, retenţia de -------şi----------, ------------------şi
calcifierea osoasă.
Progesteronul este hormonul-----------------, pregăteşte uterul pentru ---------------,
menţine----------------------, este secretat de corpul ------------, de ----------------şi de -----------------.
Inhibina inhibă secreţia de ----------şi LH.
Reglarea secreţiei de hormoni sexuali se face prin două mecanisme: umoral, prin feed-back , în
funcţie de concentraţia hormonilor -------------în sânge, care acţionează asupra -----------------, ce
produce ----------şi--------. FSH intervine predominant în etapa -------------------, iar LH , în etapa
------------------------. Prin mecanism nervos, -----------------, prin neurosecreţii stimulatoare
------------sau inhibitoare ce ajung la adenohipofiză.

Testiculul endocrin
Testiculul este o glandă mixtă, situat în scrot, în zona inghinală, are dublu rol , produce gameţii(
spermatozoizi ) , la nivelul tubilor seminiferi şi hormoni androgeni--------------, în celulele
interstiţiale Leydig , dintre tubii seminiferi. Testosteronul este secretat în cantităţi mici şi de către
corticosuprarenale şi ovar. Are următoarele acţiuni :
- stimulează creşterea şi dezvoltarea gonadelor masculine,
- asigură dezvoltarea şi menţinerea caracterelor sexuale secundare (particularităţi somatice,
vocea îngroşată, pilozitatea abundentă facială şi corporală, dezvoltarea musculaturii,
scheletului, distribuţia ţesutului adipos),
- anabolizant proteic, stimulează secreţia de oseină şi depunerea Ca în oase-
Hiposecreţia de testosteron se manifestă prin eunocoidism, tulburare ce se poate instala înainte
de pubertate, provocând o pubertate tardivă, sau după pubertate, determinând regresia caracterelor
sexuale secundare.
Reglarea secreţiei de testosteron se face prin două mecanisme: nervos, hipotalamic, prin
eliberarea de GnRh care stimulează secreţia de gonadotropine LH şi ICSH( hormonul
luteinostimulant ali interstiţiului testicular )din adenohipofiză ; umoral, prin nivelul
testosteronului în sânge, care influenţează activitatea adenohipofizei şi a nucleilor mijlocii
hipotalamici.