PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE ALE SNC: LA VERTEBRATE, sinteză, cl a X a

Sistemul nervos provine din foița embrionară ectodermică, din care se dezvoltă tubul neural
( originea SNC ), dispus dorsal față de tubul digestiv. Tubul neural se dilată anterior, într-o veziculă
cerebrală, care apoi se va fragmenta în alte trei vezicule și apoi în cinci vezicule succesive , prezente
la toate vertebratele și din care se dezvoltă anumite structuri și anume: telencefal, diencefal,
mezencefal, metencefal și mielencefal ( care se continuă cu viitoarea măduva spinării ). Din obs. Fig.
125, pag. 85, manual, se deduce că aceste 5 vezicule ale creierului există la toate vertebratele, dar cu
complexitate și dezvoltare diferită; de ex. creierul crește în volum și se mărește numărul de neuroni,
în serie evolutivă, de la pești la mamifere, vezi. fig. 126, pag. 86, manual.

Mielencefalul ( bulbul rahidian):- are centri nervoși care controlează ventilația pulmonară cu
mișcările respiratorii din inspirație și expirație; centrii pentru secrețiile digestive și mișcările tubului
digestiv și centrii pentru activitatea cardiovasculară. La păsări și mamifere există centri care reglează
tonusul muscular și mișcările corpului.

Metencefalul:- formează în partea dorsală , cerebelul , iar ventral, puntea lui Varolio sau
protuberanța. În evoluție, cerebelul trece prin trei stadii și anume: arhicerebel , paleocerebel și
neocerebel. Arhicerebelul sau lobul flocculonodular apare la Ciclostomi , primește impulsuri de la
receptorii vestibulari din urechea internă și are rol în menținerea echilibrului static și
dinamic.Paleocerebelul sau lobul anterior apare ca urmare a adaptării la mediul terestru; primește
informații de la proprioceptorii din articulații și mușchi,având rol în menținerea tonusului muscular și
a poziției corpului. Neocerebelul sau lobul posterior este prezent numai la mamifere, primește
comenzi din ariile motorii corticale, prin intermediul unor nuclei din puntea Varolio. Are rol în
reglarea mișcărilor fine și precise, deoarece trimite informații la ariile motorii corticale.

Mezencefalul: - este foarte dezvoltat la ciclostomi, pești și amfibieni, unde reprezintă structura
dominantă a SNC. El primește aferențe de la organele de simț ( ochi, ureche) și de la linia laterală de
la pești. Prezintă dorsal, doi lobi optici voluminoși, iar ventral începând cu reptilele, nucleul roșu, ce
reglează tonusul mucular și are conexiuni cu paleocerebelul. La păsări, se mențin lobii optici
dezvoltați și nucleul roșu. La mamifere apare substanța neagră , iar dorsal se dezvoltă din lobii optici,
coliculii cvadrigemeni sau tuberculii cvadrigemeni, doi superiori ( între care se află epifiza) și doi
inferiori, cu rol în reflexele de orientare vizuală ( coliculii superiori) și auditivă (coliculii inferiori), față
de stimulii luminoși, respectiv , sonori.

Diencefalul ( creierul intermediar):- prezintă posterior( dorsal) , talamusul și glanda epifiză, iar
anterior sau ventral, hipotalamusul și glanda hipofiză. Hipotalamusul are nuclei vegetativi anteriori,
mijlocii și posteriori cu rol vegetativ în reglarea activității organelor interne, a compoziției mediului
intern, metabolismului, respirației, circulației, excreției. De asemenea, hipotalamusul controlează
comportamentul alimentar, sexual, afectivo-emoțional; la păsări și mamifere ( animale homeoterme)
apar centri ai termoreglării. Talamusul formează două mase laterale, voluminoase, între care se află
ventriculul III; conține centri ce primesc aferențe de la receptori, prin căile senzitive și le transmit în
ariile senzitive și senzoriale.

Telencefalul formează prin divizare cele două emisfere cerebrale; anterior prezintă lobii și bulbii
oplfactivi, cu rol în miros, foarte dezvoltați la vertebratele inferioare. La bază, emisferele au corpii
striați ce apar încă de la Ciclostomi și au funcții motorii , inclusiv, reglarea tonusului muscular. Corpii
striați ating dezvoltare maximă la păsări, unde formează împreună cu talamusul, complexul talamo-
striat, structură dominantă, cu rol în coordonarea comportamentului reproductiv ( cuibărit,
depunerea ouălelor, clocit, îngrijirea puilor). Peștii nu au neuroni în bolta emisferelor cerebrale; la
amfibieni migrează neuronii în boltă, schițându-se un început de scoarță cerebrală. La reptile, scoarța
cerebrală are două straturi neuronale, formându-se arhicortexul și paleocortexul, împreună
constituind alocortexul. La mamifere, scoarța cerebrală se dezvoltă mult, formându-se neocortexul
cu 6 straturi neuronale, cu neuroni senzitivi, motori și de asociație.

Măduva spinării se dezvoltă din restul tubului neural, fiind străbătută de canalul ependimar, pe unde
circulă LCR.

Boli ale SNC la om :- cauze , simptome sau manifestări și prevenire

Boala Parkinson- cauze degenerative, are loc o degenerare progresivă a sistemului nervos
extrapiramidal, ce controlează mișcările automate, involuntare, tonusul și poziția corpului; apare la
vârsta de 50-60 de ani. Manifestările constau în rigiditate musculară generalizată, tremurăturile
mâinilor și picioarelor, mers rigid, cu pași mici și corpul aplecat în față. Este afectată și memoria și, în
general, personalitatea individului.

Scleroza în plăci- boală degenerativă, cu cauze necunoscute, apar leziuni și cicatrici sub formă de
plăci în substanța albă a SNC și este afectată funcția motorie, dar și alte funcții .

Epilepsia – are ca posibile cauze, infecții acute, malformații congenitale ale SNC, traumatisme
craniene, alcoolismul , tumorile cerebrale etc. Manifestările constau în pierderea stării de conștiență
pentru scurt timp, convulsii, agitarea membrelor, înțepenirea corpului, mușcarea limbii, încetinirea
respirației, relaxarea sfincterelor anal și uretral,o ușoară stare de comă, din care își revine repede,
dar persoana nu-și amintește despre criză. Crizele sunt dese primăvara și toamna , dar sunt corelate
și cu alimentația și cu stările emoționale.

Paralizia:- este cauzată de inflamația sau leziunea unui nerv, datorită unei infecții, leziuni vaculare,
astuparea vaselor sanguine cu un trombus sanguin; tumori, traumatismele nervilor sau distrugerea
lor. Se manifestă prin monoplegie ( paralizia unui membru), hemiplegie( paralizia jumătății
superioare sau inferioare a corpului ) și tetraplegie ( paralizia celor patru membre și a trunchiului ).

Măsuri de prevenire pentru îmbolnăvirea SN la om:- regim de viață rațional, nutriție sănătoasă,
evitarea surmenajului și a consumului excesiv de alcool, tutun, cafea și evitarea totală a drogurilor,
mai ales a celor cu risc major .

TEMĂ:- ex. 1,2,3, pag. 88, manual.