Cuprins

1. TOPOGRAFIA ORGANELOR
-axe si planuri

2. SISTEM NERVOS

- Clasificare---dupa loc

----dupa rol

2.1. SISTEM NERVOS SOMATIC

2.2. SISTEM NERVOS VEGETATIV

3. Maduva spinarii

4. Functia reflexa

5. Nervii cranieni

6. Nervii spinali

7. Nivele de organizare

8. Boli ale sistemului nervos

9. Analizatori

1. TOPOGRAFIA ORGANELOR
 Corpul omenesc este impartit in mai multe
planuri si axe:

*Axa longitudinala
prezinta o regiune craniala (superioara) si una
caudala (inferioara).
*Axa sagitala
imparte corpul intr-o parte dreapta si una stanga.
*Axa transversala
(orizontala) imparte corpul intr-o regiune
inferioara si una superioara.

* Planul frontal
imparte corpul intr-o regiune anterioara sau
ventrala si posterioara sau
dorsala.
* Planul sagital
imparte corpul intr-o regiune stanga si una
dreapta.
* Planul orizontal
(transversal) imparte corpul intr-o regiune
superioara si una inferioara.

2. SISTEM NERVOS
Clasificare:
Dupa loc: 1. Sistem nervos central
(encefal, maduva spinarii)

2. Sistem nervos periferic

(nervi spinali, nervi cranieni, ganglioni spinali,
ganglioni cranieni, ganglioni laterovertebrali, ganglioni intraneverali, plexuri
nervoase)

Dupa rol:
1. SISTEM NERVOS SOMATIC

Este implicat în controlul voluntar al mişcărilor corpului prin acţionarea

muşchilor scheletici şi recepţia stimulilor externi.
Conţine fibre aferente şi eferente:
*fibrele aferente conduc informaţia de la organele de simţ spre locul de
procesare
*fibrele eferente conduc impulsul nervos la muşchi
Transmisia eferentă are doua componente:
*neuronii din cortexul motor, localizat în girusul precentral(aria Brodman 4)
din creier. Acestneuron face sinapsă în cornul ventral măduvei spinării pe un alt
neuron. Aici se descarcă acetilcolină care acţioneaza pe receptori nicotinici.
*acest al doilea neuron trimite impulsul nervos prin axonul sau până la
joncţiunea
neuromusculară. Aici se descarcă acetilcolină pe receptori nicotinici, ceea ce
rezultă în contracţia muschiului.

Sistemul nervos somatic

este responsabil de receptionarea stimulilor extreni si de
miscarile voluntare ale corpului. El este format din :
*Centri nervosisituati in encefal si maduva spinarii ;
*Nervi aferenti externi,care conduc informatia de la organele de simt spre
sistemul nervos
central;
*Nervi eferenti somatici, prin care impulsul nervos de la sistemul nervos
central vine spre meschii scheletici.

4. Functia reflexa
Reflexul reprezinta reactia de raspuns a sistemului nervos la actiunea unui
stimul.

Arcul reflex reprezinta substratul actului reflex reprezentat de receptor, cale de

conducere aferenta, centrul nervos, cale de conducere eferenta, efector.
Receptorul este terminatiunea nervoasa libera, celula specializata sau grupul de
celule
capabile sa receptioneze stimuli pe care sa ii transforme in impuls nervos.
Tipuri de receptori
*Dupa locul de unde culeg informatiile:

 exteroceptori,
 interoceptori,
 propriceptori -muschi, oase, articulatii
*Dupa natura stimulului:
 Fotoreceptori
 Termoreceptori,
 Chemoreceptori,
 Mecanoreceptori,
 Algoreceptor.

Calea de conducere aferenta -Radacina posterioara a nervului spinal, ramura

senzitiva a nervilor cranieni.
Centrul nervos - medular, subcortical, cortical.
Calea de conducere eferenta (motorie) -Radacina anterioara a nervilor spinali,
ramura motorie a nervilor cranieni.
Efectorul reflexului - muschi si glande
Reflexe medulare:
* Reflexe somatice
-monosinaptice (miotactice, osteotendinoase/ rapide, limitate)
ROTULIAN, ACHILEAN, BICIPITAL, TRICIPITAL, PLANTAR.
- polisinaptice (nociceptive/ reflex de flexie).
*Reflexe vegetative- regiunea cervico dorsala (cardioaccelerator, pupilo
dilatator).

REFLEXUL
5. Nervii cranieni
Nervii cranieni,sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana
sise distribuie la piele,musculatura si celelalte structuri ale extremitatii cefalice.
Ei suntanalogi ai nervilor spinali,alcatuind impreuna cu acestia sistemul nervos
periferic.Exista 12 perechi de nervi cranieni
 Nervii cranieni senzitivi
In aceasta categorie intra ner vii: olfactiv, optic si vesti bulocohlear. Ei sunt
formati exclusiv din fi bre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile
exteroceptive delatelereceptori (ochi,mucoasa olfactiva,ureche)la centrii nervosi
dinencefal

Nervii cranieni motori

In aceasta categorie intra nervii: oculomotor(III), trohlear(IV), abducens (VI),
accesor (XI) si hipoglos (Xll), formati exclusiv din fibre motorii (eferente).
Acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori
din trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la
muschii extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc
influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii somatici din restul
organismului. Reamintim ca nucleii motori ai nervi lor cranieni situati in
trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale
maduvei spiniirii.

Nervii micsti
In aceasta categorie intra nervii: trigemen (V), facial (Vll), glosofaringian (IX)
si vag(X). Ei sunt formati atilt din fibre senzitive (somato- si viscerosenzitive)
cat si motorii(visceromotorii si somatomotorii).
Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv,
proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din
trunchiul cerebral. De aici, influxul nervos este transmis prin alte fibre la
talamus si la scoartacerebrala. Reamintim ca nucleii senzitivi din trunchiul
cerebral, la care vin fibrele senzitive ale nervilor cerebrali micsti,sunt echivalenti
coarnelor posterioare ale maduvei spinarii, formate si ele tot din neuroni
senzitivi. De asemenea, trebuie sa retinem faptul ca partea senzitiva a nervilor
micsti isi are neuronii in ganglionii situati in afara trunchiului cerebral, asa dupa
cum nervii spinali isi au corpii neuronilor senzitivi in ganglionii spinali
situati in afara miiduvei. In cazul nervi lor cranieni micsti ganglionii senzitivi
din afara trunchiului cerebral au capatat denumiri diferite.

6. Nervii spinali

Nervii spinali sau rahidieni au originea in maduva spinarii si constituie caile de

conducere a influxului nervos spre/ si de la maduva spinarii.Ei au luat nastere
din unirea fibrelor nervoase ale radacinilor posterioare si anterioare,dupa ce au
strabatut cele trei invelisuri ale maduvei siparii.

Nervii spinali sunt nervi micsti,fiind alcatuiti din fibre senzitive si fibre
motorii.Ei sunt foarte scurti,intrucat,imediat ce au iesit prin gaura de
conjugare,se impart in 4 ramuri:
posterioara;anterioara;viscerala;meningiana;

Ramura anterioara este mai voluminoasa si inerveaza acelasi organe,ca si

ramura posterioara,insa din regiunile:cervicala,temporala,articulara,partrile
superioare,laterale si anterioare ale toracelui si abdomenului,precum si ale
membrelor superioare si inferioare.

Ramura posterioara inerveaza pielea,glandele sudoripare si sebacee,vasele

sangvine si muschii din partea posterioara a trunchiului si din regiunile
occipitala si parietala ale capului.
Ramura meningiana este foarte subtire care se reintoarce,prin gaura de
conjugare,in canalul neural si inerveaza meningele rahidian.
Ramura viscerala(alba) contine numai fibre vegetative

Ramura meningiana este foarte subtire care se reintoarce,prin gaura de

conjugare,in canalul neural si inerveaza meningele rahidian.

Nervii spinali sunt a cate 31 de perchi ,asezati simetric,doi cate doi,de o parte si
alta a maduvei spinarii si repartizati metameric astfel:
 8 perchi,in regiunea cervicala

 12 perechi,in regiunea toracal

 5 perechi,in regiunea lombara

 5 perechi,in regiunea sacrala

 1 pereche,in regiunea coccigiana

7. Nivele de organizare
Celula-> tesutul-> organele-> sistemele de organe si aparatele->
->organism
8. Boli ale sistemului nervos
Austismul
Definitie
Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului.
Autismul afecteaza grav abilitatile mentale, emotionale si comunicationale ale
unei persoane.
Cauze:
Cauzele autismului nu sint bine cunoscute.Ele pot fi de natura genetica.
Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare, bolile mintale sau faptul
ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze", nu cauzeaza autismul.
Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea
autismului.
Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor, bolilor sau anomaliilor
structurale dinainte sau din timpul nasterii, incluzind: - mama bolnava in timpul
sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar), fenilcetonuria netratata (o incapacitate a
corpului de a controla anumite substante chimice numite fenilcetone) - lipsa
oxigenului in timpul nasterii - encefalita sau alte infectii grave care afecteaza
creierul la sugar .
Simptome
Persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome.
Manifestarea autismului poate diferi in intensitate, de la simptome usoare la
forme mai grave care
pot afecta intreaga existenta a individului.
Toate simptomele variaza in intensitate, iar unele persoane pot avea simptome
pe care altele nu le au.
Simptomele pot include: - dificultate in comunicare.
Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc.
Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator.
Un bolnav de autism poate avea crize si depresii.

Tratament
Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie.
Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte, in functie de simptome si
nevoi.
O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei
slujbe si in ceea ce
priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice.
Familiile si prietenii bolnavilor de autism au, de asemenea, nevoie de sprijin.
Cu cit sint incurajati mai mult, cu atit se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi
de un bolnav.