SCHEMA ALCATUIRII AXULUI CEREBRO – SPINAL

Sistemul nervos central

Sistemul nervos central

(SNC) (sau sistemul nervos al vieții de
relație sau sistemul nervos cerebro-spinal)
este reprezentat de organele nervoase care
constituie encefalul, adăpostit de cutia
craniană și măduva spinării, în canalul medular
al coloanei vertebrale.
SNC constituie în ansamblul său
împreună cu sistemul nervos vegetativ (SNV)
deține controlul neuroendocrin asupra
organismului, posedând o dublă calitate de
control involuntar cât și voluntar. Protecția
mecanică a sistemului nervos central se
realizează prin existența unui înveliș protector
format din meninge și lichidul cefalorahidian.

Sistemul nervos central: 1. creier 2. SNC (creier+măduva spinării) 3. măduva spinării

Dezvoltările din anii '50 din domeniul ciberneticii, au fost adoptate și de neuroștiință,

astfel încât SNC este văzut ca un sistem cu rol de a procesa informațiile din mediul extern, a
coordona viața de relație și de a genera un anumit comportament.

1
 Dezvoltarea sistemului nervos central
La om, sistemul nervos apare în urma dezvoltării intrauterine a ectoblastului regiunii
postero-mediale embrionare, situată anterior nodului lui Hensen și posterior de mugurele
cordal.[1] La acest nivel ectodermul se îngroașă formând placa neurală, ulterior șantul neural,
care în dezvoltarea acestuia marginile se îngroașă devenind creste neurale. Dezvoltarea
ulterioară facilitează transformarea șanțului neural, care se închide și devine tub neural.
Închiderea începe medial către extremități, comunicarea cu exteriorul realizându-se prin
intermediul neuroporului anterior și neuroporului posterior, care se vor închide ulterior.
Dezvoltarea ulterioară duce la formarea a trei vezicule: 
- prozencefal, 
- mezencefal, 
- rombencefal.
În săptămâna a 6-a, prozencefalul se împarte în telencefal și diencefal, iar
rombelcefalul în metencefal și mielencefal.

Organizarea sistemului nervos central

Rinencefal, Amigdala, Hipocampus, Neocortex, Ganglionii
Telencefal
bazali, Ventriculii laterali
Prozencef
al
Epitalamus, Talamus, Hipotalamus, Subtalamus, Hipofiza, Epifiza, 
Sistem Encef Diencefal
Ventriculul III
ul al
nervos Mezencefa
Tectum, Pedunculii cerebrali, Pretectum, Apeductul lui Sylvius
central l
Trunchiul
cerebral Rombence Metencefal Puntea, Cerebel
fal
Mielencefal Medulla oblongata
Măduva spinării
Encefalul

2
 Encefalul (creierul) este localizat în cutia craniană și are aproximativ 1500 g. Este
legat de corp prin 12 perechi de nervi cranieni din care 10 perechi își au originea în trunchiul
cerebral.
Nervii sunt:
 senzitivi - aduc informații de la organele de simț la creier;
 motori - duc comenzi la mușchi;
 micști - cu fibre senzitive și motorii.
Encefalul este alcătuit din trunchiul cerebral, cerebel, diencefal și emisferele
cerebrale (creierul mare).

1. Trunchiul cerebral
Localizare
 este localizat în continuarea măduvei;
 are formă de trunchi de con cu baza mare în sus;
 este alcătuit din substanță cenușie sub formă de nuclei și substanță albă printre ei și la
exterior.
Cuprinde
 bulbul rahidian (lângă măduvă);
 puntea lui Varolio (localizată transversal);
 mezencefal conține nuclei importanți (exemple: nucleul roșu, substanța neagră sau
nucleu cu rol de orientare vizuală și auditivă).
2. Cerebelul

Localizare
 este localizat în partea posterioară a cutiei craniene;

3
  este format din două emisfere cerebeloase brăzdate de șanțuri și cute unite printr-o
formațiune,numită vermis (=vierme inelat).

3. Diencefalul (creierul intermediar)

Localizare
 este localizat în prelungirea trunchiului cerebral și acoperit de emisferele cerebrale;
 este alcătuit din mase de substanță nervoasă:
 talamus;
 metatalamus: cu rol vizual și auditiv;
 epitalamus: conține glanda epifiză și are rol olfactiv;
 hipotalamus.

4. Emisferele cerebrale (creierul mare)

Emisferele cerebrale (sau creierul mare) reprezintă cea mai mare formațiune nervoasă
a encefalului, fiind totodată, și cel mai nou organ nervos, din punct de vedere evolutiv. La
nivelul emisferelor cerebrale, se realizează percepția, imaginația, gândirea și raționamentul,
luarea deciziilor. 
Localizare 
Emisferele cerebrale sunt situate în cutia craniană, acoperind etajele inferioare ale
encefalului și, totodată, ocupând cea mai mare parte a cavității craniene. 

4
 Măduva spinării
Localizare
 canalul vertebral
 îl ocupă în întregime (C1 - L2)
Aspect
 formă cilindrică, ușor turtită antero-vertebral
 după L2, se continuă cu un mănunchi de nervi
 pe traseu prezintă 2 umflături, numite intumescențe: cervicală și lombară
 pe suprafață: șanțuri:
a)anterior: șanț adânc
b)posterior: șanț îngust și mai puțin adânc
 Măduva spinării se termină cu un manunchi de fibre, numit ''fillum terminale''
 acoperită de 3 foișe meningiale:
 dura mater
 arahnoidă
 Pia mater

5
 NERVII CRANIENI

Fac parte din sistemul nervos periferic si sunt in numar de 12 perechi.Se

deosebesc de nervii spinli prin faptul ca nu au o dispozitie metamerica si nu au doua radacini
(dorsala si ventrala), cum au nervii spinali.In general, nervii cranieni se distribuie extremitatii
cefalice si regiunii cervicale, exceptie facand nervul vag, care strabate gatul, toracele,
diafragma si sfarseste in abdomen.

Clasificarea nervilor cranieni:

Nervii I, II si VIII sunt senzoriali, conducand excitatii olfactive (I), optice
(II), si statoacustice (VIII).
Nervii III, IV, VI, XI, XII sunt pur motori.
Nervii V, VII, IX, X sunt nervi micsti.
Notam, in plus, ca nervii III, VII, IX, X au in structura lor si fibre
parasimpatice preganglionare, cu originea in nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunchiului
cerebral.