Tesutul nervos

este alcatuit din celule nervoase numite neuroni si din celule gliale

Neuronul este unitatea morfofunctionala a sistemului nervos.

Alcatuirea neuronului
Este format din corpul celular si prelungiri.
Corpul celular are la exterior o membrana
foarte fina, citoplasma cu organite
citoplasmatice comune si in alte celule si
organite specifice (neurofibrile si corpusculi
Nissl).
Prelungirile sunt de doua feluri:
dendrite= care sunt formatiuni
citoplasmatice scurte, deseori ramificate
Teaca Henle dicotomic si in numar mare;
axon= este o prelungire unica,
Teaca Schwann
subtire, lunga, ramificata la extremitate
libera.
 La cei mai multi neuroni fibrele nervoase
sunt acoperite de 3 invelisuri numite teci:
teaca de mielina= care este o
Teaca Henle substanta lipoproteica, alba-sidefie, dispusa
in mansoane, intrerupta din loc in loc de
strangulatii Renvier.
teaca Schwann- este o formatiune
celularea intrerupta in dreptul strangulatiilor
Teaca mielina
Teaca Schwann Nod Renvier Renvier care are rol in producere mielina,
dar si rol trofic si de protectie;
teaca Henle= situata peste teaca
Schwann care se prezinta sub forma unei
membrane fine, conjunctiva

In functie de numarul prelungirilor:

unipolari (cu o singura prelungire), bipolari
(cu doua prelungiri), multipolari (cu
numeroase prelungiri dendritice si un
axon).
 Legatura dintre neuroni poarta numele de sinapsa.
Acestea pot fi: axodendritice (axon cu dendrita)
axosomatice (axon cu corpul celular al celui de al doilea neuron).
Prin prelungirile neuronilor si corpul acestora se transmite influxul nervos
sau impulsul nervos.
Prin influx nervos se intelege propagarea undei de excitatie intr-o fibra
nervoasa care este formata din dendrite si axoni.
 SISTEMUL NERVOS
Legatura dintre organism si mediul
inconjurator, adaptarea acestuia la conditiile de
viata, precum si reglarea si coordonarea activitatii
organelor interne sunt realizate de sistemul nervos.

Sistemul nervos reprezinta totalitatea organelor

care au la baza tesutul nervos, cu rol in
receptionarea, transmiterea si integrarea
informatiilor primite din mediul extern sau din
interiorul corpului si elaborarea unor reactii de
raspuns adecvate mesajului primit.
 Clasificare:

• Dvp al localizarii: sistem nervos central (SNC)

format din maduva spinarii
encefal: trunchi cerebral, cerebel, diencefal
si emisfere cerebrale
sistem periferic: nervi si ganglioni nervosa

• Dvp al functionarii: Sistem nervos somatic- are legatura cu

receptorii din exteriorul corpului si trimite comenzi catre muschi scheletici
(miscare voluntara, constienta)
Sistem nervos vegetativ- are legatura cu
receptorii din interiorul corpului si duce trimite comenzi catre muschii netezi
(miscari involuntare, inconstiente) si glande de secretie.
 Fibrele nervoase se grupeaza in fascicule la nivelul nervilor.
Nervul este invelit la exterior dintr-un tesut conjunctiv- epinerv, care trimite in
interior prelungiri ce separa fasciculele ce contin fibre- perinerv. Din perinerv se
desprind septuri care solidarizeaza fibrele intre ele- endonervul. In tesutul
conjunctiv al nervului se gasesc vase de sange.
Nervii transmit impulsurile nervoase
-de la organele receptoare spre centii nervosi- nervi senzitivi
-de la centrii nervosi spre organele efectoare- nervi motori
Cei mai multi nervi sunt micsti avand atat fibre sensizitive cat si motorii.
axon
mielina
endonerv

perinerv

epinerv

Fascicol
nervos
Vase de
sange
Celule gliale

Sunt in numar de 10 ori mai mare deca a neuronilor si segasesc printre neuroni.

Au rol in: sustinere, fagocitoza resturilor neuronilor distrusi, sinteza a mielinei,

trofic.
Celule gliale

Corp neuronal

axon
 Meningele si lichidul cefalorahidian

Encefalul si maduva spinarii sunt protejate de cutia craniana si coloana

vertebrala, dar contactul cu peretii ososi este realizat prin niste membrane numite
meninge.
De la exterior spre interior acestea sunt:
Duramater- captuseste cutia craniana si canalul vertebral, avand rol de
protectie.
Arahnoida- este o memebrana fina, captuseste dura mater si patrunde in
santurile substantei nervoase.
Piamater- vine in contact direct cu substanta nervoasa, fiind puternic
vascularizata, avand rol de hranire.

Lichidul cefalorahidian se gaseste in canalul ependimar (canalul din centrul

maduvei spinarii) si in spatiul dintre arahnoida si pia mater. Are rol de protectie si
trofic. Osul craniului

Dura mater
Spatiu cu lichid cefalorahidian
Arahnoida
piamater
Reflex. Act reflex. Arc reflex
Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin Actul reflex (reflex) care este
reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare

Arcul reflex este baza anatomica a actului reflex formata din:

1. Receptori: locul unde este receptionata informatia si transformata in impuls

nervos; exteroreceptori, interoreceptori, proprioreceptori
2. Calea aferenta: formata din prelungiri neuronale senzitive
3. Centrul nervos reflex: locul unde este analizata informatia si se formeaza
comanda sau senzatia; formata din corpi neuronali
4. Calea eferenta: prelungiri neuronale care transmit comanda catre efectori
5. Efector- muschii striati, muschi netezi sau glande exocrine
Maduva spinarii si Nervii spinali

Maduva spinarii
-este adapostita in canalul vertebral
-se intinde la gaura occipitala pana la nivelul vertebrei
lombare L2 de unde se continua cu o formatiune foarte
subtire – filum terminale- pana in dreptul vertebrei a
doua coccigiana.
Nervii lombari si sacrali impreuna cu filumul terminale
constituie coada de cal.
Filum terminale
In sectiune transversala
-in interior din substanta cenusie in forma literei “H” sau de fluture, cu doua coarne
anterioare si doua posterioare, unite prin comisura cenusie, strabatura de canalul
ependimar.
-intre coarnele anterioare si posterioare se afla cornele laterale
- Inconjurand substanta cenusie la exterior se afla substanta alba organizata in
cordoane (anterior, lateral si posterior).

santul median posterior

Canal ependimar

coarne posterioare

Coarne laterale

Substanta alba Comisura cenusie

Coarne anterioare

fisura mediana anterioara

 MS este conectata cu recetorii si efectorii prin cele 31 perechi de
nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian.

Nervii spinali sunt nervi micsti formati din fibre senzitive si motorii.
Sunt alcatuiti din radacina posterioara, radacina anterioara, trunchi si ramuri.
Substanta
alba Substanta
cenusie

Fascicule senzitive Santul median posterior

Radacina posteriara Fisura anterioara

Ganglion spinal

Trunchi Radacina posteriara

spinal

Radacina anterioara Trunchi

spinal
Fascicule motorii
Spatial
subarahnoidal

arahnoida
Radacina anterioara

Dura mater
 Functiile MS
1. Functia reflexa
-la nivelul maduvei spinarii se inchid o serie de reflexe
a. Reflexe somatice- efector muschi striati
b. Refelexe vegetative: vasoconstrictie, vasodilatatie, cardioacceleratoare,
mictiune, defecatie, sexuale

2. Functia de conducere
- realizate prin cordoane de substanta alba care fac legatura MS cu componenete
ale encefalului sau leaga diferite segmente ale MS
Reflexe somatice- efector muschi striati

Cale aferenta
- Calea aferenta este formata din fibre senzitiv
care aduc informatii de la receptori
- Centrul reflex sunt formatiuni nervoase la care
ajung informatiile
-Calea eferenta este foarmata din fibre motoare
care duc comanda de la centrii nervosi la organele
efectoare.
Cele mai simple reflexe sunt cele de la nivelul MS.

Cale eferenta

❑ Reflex de durere (nociceptiv) in cazul excitarii receptorii durerii si termici din piele,
excitatia a ajuns prin fibrele senzitive la maduva spinarii in coarnele posterioare de aici a fost
transmisa la coarnele anterioare unde a luat nastere un ordin care prin fibre motoare a fost
transmis la muschi care s-au contractat si au retras mana.
❑Reflexul miotatic rotulian- excitatia produsa prin lovirea tendonului rotulian se transmite pe
cale senzitiva aferenta la MS la neuronii motori din cornul anterior. De la acesta pe cale
eferenta motoare influxul nervos ajunge la muschiul cvatriceps care contractandu-se extinde
gamba.
 Encefalul

Encefalul este parte a SNC care se gaseste adapostita in cutia

craniana, avand o greutate de 1350 g alcatuita din 3 parti:
trunchi cerebral, cerebel si creierul propriu-zis.
Trunchiul cerebral
- este o prelungire a MS
- Format din:
bulb rahidian
Punta lui Varolio
mezencefal
- Este sediul mutor reflexe: deglutitie, lacrimal, salivar,
respirator, cardiovascular etc
Cerebelul

-este asezat in etajul inferior al cutiei craniene acoperit

partial de creierul mare
-este alcatuit din doua emisfere cerebeloase unite printr-o
parte mediana numita vermis.
-este unit prin trei pedunculi cerebeloşi cu cele trei
structuri: bulbul, puntea şi mezencefalul. Prin intermediul
acestora cerebelul este legat prin fibre nervoase de
formaţiuni importante din trunchi şi cu creierul.
-este alcatuit din substanta cenusie si alba, dar cea cenusie
se gaseste la exterior formand scoarta cerebeloasa, iar cea
alba in interior

Coordoneaza miscarile si echilibrul (impreuna cu aparatul

vestibular din urechea interna).
Creierul mare sau creierul propriu-zis
Este format din diencefal si emisfere cerebrale.

Diencefalul- reprezinta o stuctura nervoasa situata deasupra

mezencefalului si imediat sub cele doua emisfere cerebrale.
-- este format din urmatoarele structuri nervoase:
talamus,
metatalamus,
epitalamus,
hipotalamus.
Emisfere cerebrale (telencefalul sau creierul
mare) circumvolutiune sant central Rolano
Lob frontal Lob parietal

-reprezinta partea cea mai voluminoasa a creierului,

ocupând si cea mai mare parte a cutiei creniene
-au o forma ovoida Lob occipital
-cele doua emisfere sunt despartite de fisura
interemisferica
-pe suprafata lor se observa doua santuri adanci –
santul central Rolando si santul lateral Sylvius Sant lateral Sylvius
- emisferele au fost impartite in patru lobi: frontal,
parietal, occipital si temporal Lob temporal Cerebel
- Girusurile sau circumvolutiunile sunt proeminente
alungite delimitate de santurile superficiale.
 Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie la exterior formand
scoara cerebrala si substanta alba in interior

Scoarta cerebrala este cel mai dezvoltat segment al SNC la om.

-la nivel cortical sosesc toate informatiile si de aici pornesc comenzi pentru activitatea motorie.
Este formata din doua parti: paleocortexul si neocortexul
#Paleocortexul sau sistemul limbic detine functii importante in
-sensibilitatea olfactiva
-centrul unor miscari legate de actul alimentatiei
-reglarea aportului alimentar prin controlul centrului hipotalamic al
foamei si satietatii
- mentinerea atentiei
-coordonarea functiilor emotionale si a comportarilor instinctuale (frica,
furia, etc).

#Neocortexul atinge la om o dezvoltare si o organizare incomparabila cu ale altui mamifer.

La nivelul acestei structuri nervoase s-au identificat :
-arii specializate in prelucrarea unui anumit tip de informatii venite de la organele de simt:
aria vizuala, auditiva, echilibru, gustativa, olfactiva, tactila, termica, dureroasa.
-este sediul personalitatii, a vorbirii, scris, citit, etc
- este implicat in reglarea miscarilor voluntare si coordonarea musculaturii scheletice.
 Procese corticale fundamentale
Reflexele neconditionate
- sunt innascute si comune tuturor indivizilor
-sunt constante si invariabile, adica nu dispar si se produc in acelasi fel, ori de cate ori
excitantul se repeta;
-se mostenesc, adica se transmit neschimbate generatiilor de indivizi din aceeasi specie;
-arcul lor reflex se inchide la nivelele inferioare ale axului cerebro-spinal (maduva, trunchi
cerebral)
-reflexe neconditionate sunt simple: clipit, tuse, stranut, voma, secretie salivara etc,
altele sunt reflexe complexe, acestea se produc in lant si sunt cunoscute sub numele de
instincte: de aparare, alimentare.

Reflexele conditionate Reflex Pavlov

- sunt dobandite in cursul vietii,
-sunt temporare,
- individuale
- arcurile lor reflexe se inchid la hrana
raspuns
clopotel
raspuns

nivelul cortexului. salivatie Fara salivatie

- se formeaza pe baza celor Stimul neconditionat Raspuns neconditionat

neconditionate, prin coincidenta
repetata in timp a doi excitanti,
unul neconditionat si unul
conditionat.
raspuns
clopotel
clopotel hrana salivatie salivatie

Raspuns neconditionat Stimul conditionat Raspuns conditionat

 Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ coordoneaza si regleaza functiile organelor interne.

Sistemul nervos vegetativ este constituit din doua componente:
sistemul nervos vegetativ simpatic
sistemul nervos vegetativ parasimpatic
Ambele inerveaza aceleasi organe, avand de cele mai multe ori efecte antagonice.
Sistemul nervos simpatic
rolul sau important se evidentiaza in special in situatii neobisnuite, periculoase,
cand pune in conditii optime, organismul pentru "fuga sau lupta“
-extirparea totala a lantului de ganglioni simpatici permite supravietuirea doar in
conditiile unui mediu doar cu constante putin variabile, dar nu mai poate fi
realizata adaptarea la conditii variabile si, in special, la frig.
- reactia de fuga sau lupta mai este cunoscuta si sub numele de raspunsul simpato-
adrenal; in cazul activarii se secreta actilcolina care activeaza secretia de
adrenalina
Sistemul nervos parasimpatic exercita actiuni mai discrete, dar mult mai extinse
comparativ cu cele ale simpaticului, intervenind in reglarea activitatii vegetative in
conditii obisnuite de viata.
-se mai numeste si sistemul nervos pentru odihna si digestie.
-functioneaza invers fata de sistemul simpatic.
Nervii cranieni
-sunt in numar de 12 perechi si cu exceptia perechii I- nervii olfactivi si perechii a II a- nervii optici,
apartin trunchiului cerebral. Nervii cranieni sunt nervi senzitivi, motori si micsti: