Fișa nr. 1.

Parcurgerea cu prelucrarea elementelor :

1. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se calculeze media aritmetica a
componentelor tabloului.
                                           
2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine Valoarea minimă şi
valoarea maximă.
                                           
3. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se afişeze valoarea componentei cu
număr maxim de divizori. In cazul în care sunt mai multe astfel de componente se v-
a afişa cea cu valoarea cea mai mică. Exemplu. pentru a=(10, 49, 35, 25, 6, 3) se
afişează 6.
                                           
4. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine valoarea maximă şi de
câte ori apare aceasta în tablou.
                                           
5. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=1OO) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se verifice dacă tabloul este ordonat
(crescător sau descrescător).
                                           
6. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se afişeze şi să se numere elementele pare de pe poziţiile impare ale unui
vector.
b. Să se numere elementele pozitive şi pare.
c. Calculati produsul elementelor negative.
d. Să se calculeze media aritmetica a elementelor pozitive.
                                            
7. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100)
componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă
oricare doua elemente alaturate din tablou au parităţi diferite. Se va afişa Da sau
Nu. Exemplu. pentru n:5 şi V=(3, 6, 1, 18, 13) se afişează Da
                                           
8. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine dacă oricare două
elemente alăturate din tablou au semne diferite. Se va afişa Da sau Nu. Exemplu.
pentru n=5 şi V:(3, -6, 1, -8, 13) se afişează Da
                                           
9. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) componente,
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se realizeze următoarele prelucrări: a.
Să se afişeze valorile prime. b. Să se afişeze numerele prime a căror invers este tot
un număr prim.
                                           
10.Se citesc elementele a doua tablouri unidimensionale a si b cu m respectiv n
(m,n<=100) componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se determine
câte din elementele tabloului a sunt strict mai mici decât toate elementele din b.
                                           
11. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=1OO) componente
numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se determine elementul cu numărul de
ordine k din tabloul ordonat Crescător, fără a se ordona tabloul. Exemplu. pentru
n=8, k=4 şi v=(3, -6, 1, O, 2, 6, -8, 13) se afişează 0.
                                           
12. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu (n<=1OO)
componente numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Sa se determine pe ce poziţie
se va situa primul element din tablou după ordonare crescatoare, fără a se ordona
tabloul. Exemplu. pentru n=8, şi v:(3, -6, 1, O, 2, 6, -8, 13) se afişează 6.
                                            
13. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=1OO)
componente, numere întregi din cel mult 4 cifre fiecare. Să se numere câte elemente
sunt egale media aritmetica vecinilor săi.
                                           
14. Să se verifice dacă elementele unui şir de n (n<=1OO) numere întregi
pot forma: a. o progresie aritmetica b. o progresie geometrică. Dacă şirul este
progresie să se afişeze raţia.
                                           
15.Să se determine dacă un tablou unidimensional de numere întregi are
toate elemente egale. Se va afişa Da sau Nu.
                                           
16. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu cel mult n
componente intregi (n<=100) ordonate Crescător. Să se afişeze fiecare valoare şi
frecvenţa ei în tablou.
                                           
17. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul
[2,10O0O] şi apoi n numere reale şi afişează pe ecran câte dintre cele n numere
reale sunt egale cu media aritmetică a celorlalte n-l numere reale.
                                           
18. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural n din intervalul
[2,100OO] şi apoi n numere întregi şi afişează pe ecran “DA” daca toate numerele
impare sunt ordonate Crescător şi cele pare sunt ordonate descrescător, altfel se
afişează “NU”. Exemplu. pentru n=10, şi v=(1,l0, 5, 8, 7, 9, 9, 6, 6, 2) se afişează DA.
                                            
19. Fie un tablou cu n numere reale pozitive (1<=n<=1OO) ordonate
Crescător. Scrieţi un program care determină numărul minim de intervale închise de
forma [x;x+1], cu x număr natural, a căror reuniune include toate numerele reale
din tablou. Exemplu: Dacă tabloul are conţinutul: 2.3, 2.8, 5.1, 5.7, 5.9, 6.3 atunci
se afişează 3 (intervalele [2;3], [5;6], [6;7] sunt cele 3 intervale de forma cerută care
conţin numere din tablou).
                                           
20. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură două numere întregi a, b cu cel
mult patru cifre fiecare, un număr natural n din intervalul [2,1OO00] şi apoi n numere
întregi cu cel mult 4 cifre şi afişează pe ecran acele numere care au o valoare
inclusa în intervalul [a,b].
                                           
21. Se citesc de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100) şi apoi cele
n numere întregi nenule, de maximum 4 cifre, reprezentând elementele unui tablou
unidimensional v. Scrieţi un program care afişează câte dintre elementele tabloului
pot fi scrise ca sumă a celor două elemente alaturate. În cazul în care nu existã nici
un astfel de element se va afişa valoarea O. Exemplu: Dacă tabloul are conţinutul: 2
7 5 1 4 2 -2 5 se afişează 2.
                                           
22. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere reale cu
cel mult şase zecimale fiecare, un număr natural x (x<6). Să se determine câte dintre
numerele citite au mai mult de x zecimale.
                                           
23. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu
cel mult patru cifre. Să se afişeze perechile de elemente alaturate a căror sumă are
cea mai mare valoare.
                                           
24. Să se dubleze valorile egale cu Valoarea minimă dintr-un tablou unidimensional
cu n (n<=100) numere întregi cu cel mult patru cifre citit de la tastatură.
                                            
25. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează prima cifră a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul a. Exemplu.
Dacă a=(345, 61, 8, 900) se generează b=(3, 6, 8, 9).
                                           
26. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n(n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează cea mai mare cifră a elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(3485, 61, 182, 900) se generează b=(8, 6, 8, 9).
                                           
27. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează numărul de divizori ai elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(1O, 49, 13, 12) se generează b=(4, 3, 2, 6).
                                           
28. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se genereze tabloul b pentru care fiecare componentă
memorează numãrul de cifre al elementului de pe aceeaşi poziţie din tabloul
a. Exemplu. Dacă a=(345, 61, 8, 900) se genermnî b=(3, 2, 1, 3).
                                           
Fișa nr. 2. Căutarea secvenţială
1. Fie mulţimea A cu n elemente (n<=100). Să se determine dacă valoarea
x aparţine mulţimii A. Se Va afişa “DA” sau “NU”.
                                           
2. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se inlocuiasca
toate valorile egale cu valoarea minimă cu Valoarea maximă din tablou.
                                            
3. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu
cel mult patru cifre şi un număr întreg X. Să se determine media aritmetică a
elementelor din tablou diferite de x.
                                           
4. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se determine
câte dintre elementele tabloului sunt egale cu prima sau ultima valoare din tablou.
                                           
5. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se afişeze indicii
componentelor egale cu cea de a doua componentă din tablou.
                                            
Fișa nr. 3. Inserarea
1. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se
insereze valoarea X pe poziţia p (p<=n) unde n, v, X şi p se citesc de la tastatură.
                                           
2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu
cel mult patru cifre fiecare. Să se insereze între oricare două elemente suma
acestora.
                                            
3. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu
cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare număr impar din tablou dublul
acestuia.
                                           
4. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi cu
cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare număr par din tablou inVersul
acestuia.
                                           
5. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=10O) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se insereze după fiecare valoare egală cu 0 din tablou
valorile 1, 2 şi 3. Exemplu. Dacã v=(5, O, 4, O, O, 7) se obţine: v=(5, O, 1, 2, 3, 4, 0,
1, 2, 3, O, 1,2, 3, 7)
                                           
6. Se citesc elementele a două tablouri v, w unidimensionale cu m respectiv
n (m,n<=100) componente numere întregi cu cel mult patru cifre fiecare. Să
se insereze Valorile tabloului w înainte de componenta de indice p din tabloul
v. Exemplu. Dacă V:(3,4,1,5,7), w=(8,9,1O,11), p=4 se obţine:
v=(3,4,1,8,9,10,11,5,7).
                                           
7. Se citesc elementele unui tablou v unidimensional cu n (n<=100) numere intregi
cu cel mult patru cifre fiecare şi un număr natural x (X59). Să se insereze intre
oricare două elemente alăturate vi, vi+1 cu o diferenţă mai mică decât valorile de la
vi, la Vi+1. Exemplu. Dacă V=(8, 43, 1, 5, 128,33, 29), x=7 se obţine v:(8, 43, 1, 2, 3,
4, 5, 128, 33, 32, 31, 30, 29).
                                           
Fișa nr. 4. Ştergerea
1. Fie un tablou V unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Să se
elimine valoarea de pe poziţia p.
                                            
2. Să se elimine valoarea x dintr-un tablou v unidimensional cu n numere intregi
(n<=100) care memorează valori distincte.
                                           
3. Să se elimine toate valorile egale cu x dintr-un tablou v unidimensional cu numere
întregi (n<=100).
                                           
4. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<:l00). Să se mute la sfărşitul
tabloului zerourile fără a schimba ordinea elementelor nenule.
                                           
5. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se
elimine valorile pare din tablou.
                                           
6. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se
elimine valorile din tablou care nu sunt numere prime.
                                           
7. n (n<=1OO) numere întregi sunt aşezate pe circumferinta unui unui cerc, astfel
incãt al n-lea ajunge lângă primul număr. Începând cu numărul de pe poziţia p citit,
se elimina numerele din k în k, după fiecare eliminare cercul strângându-se. Care va
fi numărul rămas?
                                            
8. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere intregi
cu cel mult patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două
componente alaturate să aibă Valoare diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 4, 4, 3, 3, 2,
6) se obţine a:(3, 4, 3, 2, 6).
                                           
9. Se citesc elementele unui tablou unidimensional a cu n (n<=100) numere întregi
cu cel mult patru cifre. Să se elimine din componente astfel încât oricare două
componente alãturate să aibă paritate diferită. Exemplu. pentru a=(3, 4, 6, 4, 3, 3, 2,
6, 1) se obţine a=(3, 4, 3, 2, 1).
                                           
10. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu
cel mult patru cifre, ordonate crescător. Să se elimine duplicatele din tablou astfel
încât fiecare Valoare să apară o singură dată. Exemplu pentru v=(2, 3, 3, 3, 4, 7, 7,
8,10) se obţine: V:(2, 3, 4, 7, 8,10).
                                           
11. Fie un tablou v unidimensional cu n numere întregi (n<=100). Sa se elimine
valori din tablou astfel încât suma componentelor să nu depăşească un S citit iar
numărul de componente rămase să fie cât mai mare.
                                           
Fișa nr.5.Ordonarea componentelor
Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel
mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
1. Să se ordoneze crescator elementele tabloului.
                                           
2. Să se ordoneze crescător elementele de pe poziţii pare şi
descrescător elementele de pe poziţii impare.
                                            
3. Să se ordoneze Crescător prima jumătate şi descrescător cea de a doua jumătate.
                                           
4. Să se ordoneze Crescător elementele tabloului după ultima cifră.
                                           
5. Să se ordoneze Crescător elementele tabloului după prima cifră.
                                           
6. Să se añşeze elementele pare ordonate Crescător şi elementele impare ordonate
descrescător.
                                           
7. Scrieţi un program care citeşte de la tastatură un număr natural nenul n (n<=100)
şi apoi n numere naturale nenule, de maximum 4 cifre fiecare, reprezentând
elementele unui tablou unidimensional. Programul afişează mesajul Da în cazul în
care elementele tabloului reprezintă o permutare a elementelor mulţimii { 1,2,3,…,n},
iar în caz contrar afişează mesajul Nu.
                                           
Fișa nr.6. Căutarea binară
1. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu
cel mult patru cifre ordonate Crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la
tastatură se găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa o poziţie pe care acesta
se găseşte altfel se va afişa un mesaj.
                                            
2. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu
cel mult patru cifre ordonate crescător. Să se determine dacă valoarea x citită de la
tastatură se găseşte în tablou. În caz afirmativ se va afişa cel mai mic indice pe care
acesta se găseşte în tablou altfel se va afişa un mesaj.
                                           
3. Se citesc elementele a două tablouri unidimensionale v şi W cu m
(m<=100) respectiv n (n<=l00) componente întregi cu maxim patru cifre ordonate
strict crescător. Să se afişeze elementele comune celor două tablouri.
                                           
Fișa nr.7 Schimbarea ordinii componentelor după diverse criterii
1. Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=l00) numere întregi cu
cel mult patru cifre fiecare. Să se inverseze ordinea componentelor astfel încât
primul element devine ultimul, al doilea penultimul etc.
                                           
2. Permutare circulară la stânga.
a. Să se rearanjeze componentele unui tablou de numere întregi astfel încât primul
element devine ultimul iar toate celelalte componente se deplasează cu o poziţie la
stânga. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(4,5,7,8,9,2)
b. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare la
stânga. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezultă: V=(7,8,9,2,4,5)
                                           
3. Permutare circulara la dreapta.
a. Să se rearanjeze componentele unui unui tablou de numere întregi astfel încât
ultimul element devine primul iar toate celelalte componente se deplasează cu o
poziţie la dreapta. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9) rezultă: v=(9,2,4,5,7,8).
b. Să se afişeze componentele tabloului după k permutări circulare
la dreapta. Exemplu: Dacă n=6, v=(2,4,5,7,8,9), k=3 rezulta: v=(7,8,9,2,4,5)
                                           
4. Să se mute la sfârşitul unui tablou toate elementele nule (nu se vor utiliza
secvenţe de ştergere).
                                           
5. Să se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel
încât valorile pare sa fie la început iar cele impare la sfârşit
                                           
6. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere întregi astfel
încât valorile pare să fie la început Crescător iar cele impare la sfârşit descrescător.
                                           
7. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere intregi astfel
incat numerele prime sa fie situate la inceput crescator iar numerele care nu sunt
prime sa fie grupate la sfarsit descrescator.
                                           
8. Sa se rearanjeze elementele unui tablou unidimensional de numere atfel incat
valorile reale sa fie la inceput iar cele intregi la sfarsit. Exemplu : pentru n=7 si v=(7,
3,4.21, 4,10,56.23,0.9) o solutie este : v=(4.21,56.23,0.9,7,4,10).
                                            
9. Scrieti un program care citeste de la tastatura un numar natural nenul n (n<=100)
apoi n numere naturale reprezentand elementele unui tablou unidimensional , apoi
afiseaza pe ecran toate permutarile circulare , cu o pozitie spre stanga , ale
elementelor tabloului. Elementele fiecarei permutari se vor afisa pe cate o linie ,
separate prin cate un spatiu. Exemplu : daca n=4 si tabloul unidimensional are
continutul alaturat : 10 20 30 49, atunci se vor afişa: lO 20 30 49 20 30 49 lO 30 49 l0
20 49 lO 20 30.
                                            
Fișa nr.8. Interclasarea a doi Vectori
1. Se considera doua tablouri unidimensionale a si b , fiecare avand numere naturale
cu cel mult 4 cifre fiecare , ordonate crescator. Tabloul a contine n numere
(1<n<100) pare , iar tabloul b contine m (1<m<100) numere impare . Scrieti un
program care citeste de la tastatura valoarea lui n si cele n elemente ale tabloului a ,
apoi valoarea lui m si cele m elemente ale tabloului b , dupa care scrie in fisierul
date.txt un numar maxim de elemente ale tablourilor date , numerele scrise fiind in
ordine crescatoare , separate prin cate un spatiu, iar cele aflate pe pozitii
consecutive fiind de paritate diferita. Exemplu : pentru n=6 , m=5 si tablourile :
a=(2,4,8,1O,14,16) şi b=(3,5,7,11,15) fişierul date.txt va avea următorul conţinut : 2 3
4 5 8 11 14 15 16.
                                           
2. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b ñecare având numere naturale
cu cel mult 4 cifre ñecare, Fiecare dintre tablouri conţine cel mult 100 de valori
ordonate strict Crescător. Tabloul a contine n numere (1<n<100) , iar tabloul b
contine m (1<m<100) numere  .Se cere să se afişeze pe ecran, în ordine
crescătoare, numerele divizibile cu 5 care se găsesc doar în unul din cele două
tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 60), iar b=(3 5 7 8 9 10 12 20 24) atunci se vor
afişa pe ecran Valorile: 5 10 60.
                                           
3. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator. Se cere să se afişeze
pe ecran, în ordine crescătoare numerele care se găsesc doar în unul din cele două
tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se vor
afişa pe ecran valorile: 2 8 9 10 60.
                                           
4. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult lOO de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescător.Tabloul a contine n
numere (1<n<100) , iar tabloul b contine m (1<m<100) numere  . Se cere să se
afişeze pe ecran, în ordine crescătoare, a numerelor care se găsesc
ambele tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b=(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci
se vor afişa pe ecran valorile: 1 3 4 7 20 24.
                                           
5. Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator.Tabloul a contine n
numere (1<n<100) , iar tabloul b contine m (1<m<100) numere  . Se cere să se
afişeze pe ecran, în ordine crescatoare, a numerelor prime din cele
doua tablouri. Exemplu: a=(1 2 3 4 7 20 24 60), iar b:(1 3 4 7 8 9 10 20 24) atunci se
vor afişa pe ecran valorile: 2 3 3 7 7 9.

6.Se consideră două tablouri unidimensionale a şi b fiecare având cel mult 100 de
numere naturale cu cel mult 4 cifre ordonate strict crescator.Tabloul a contine n
numere (1<n<100) , iar tabloul b contine m (1<m<100) numere  .Se cere să se
afişeze pe ecran:
a. elementele celor doi vectori , in ordine crescătoare
b.  elementele celor doi vectori , in ordine descrescătoare
c. elementele celor doi vectori care apar cel puțin în unul, in ordine crescătoare 
d. elementele celor doi vectori care apar cel puțin în unul dintre ei, in ordine
descrescătoare  
e. elementele comune celor doi vectori , in ordine crescătoare  
f. elementele comune celor doi vectori , in ordine descrescătoare  
g. elementele pare  care apar cel puțin în unul dintre ei , in ordine crescătoare   
h. elementele pare  care apar cel puțin în unul dintre ei , in ordine descrescătoare 
i. elementele divizibile cu 5  care apar cel puțin în unul dintre ei , in ordine
crescătoare   
h. elementele divizibile cu 5  care apar cel puțin în unul dintre ei , in ordine
descrescătoare   
                                           
Fișa nr. 9 Operaţii cu mulţimi
1. Se citesc valori întregi până se memoreazã m valori respectiv n valori distincte în
tablourile unidimensionale a şi b care reprezintă două mulţimi.
Să se realizeze următoarele prelucrări:
a. Să se genereze un tablou c care memoreazã intersecţia celor doua mulţimi
b. Să se genereze un tablou d care memoreazã diferenţa celor douã mulţimi (a-b)
c. Să se genereze un tablou r care memorează reuniunea celor doua mulţimi.
                                            
2. Din fişierul date.in se citesc n mulţimi astfel: pe prima linie se memorează numarul
n (n<=1OO) de mulţimi. Pe următoarele n linii se memorează pe fiecare linie o
valoare p (p<=200) apoi p numere întregi de cel mult 5 cifre fiecare care reprezintă
componentele unei mulţimi. Să se genereze un tablou c care memorează intersecţia
celor n mulţimi.
                                           
Fișa nr. 10 Prelucrarea tuturor perechilor sau tripletelor care îndeplinesc
o condiţie dată
Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel
mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
1. Să se decidă dacă elementele tabloului sunt distincte.
                                           
2. Să se determine câte perechi din tablou sunt prime intre ele.
                                           
3. Să se determine câte perechi din tablou au valori egale.
                                           
4. Să se determine câte perechi din tablou au suma un număr prim cu cifra unităţilor
egală cu 3.
                                           
5. Să se determine câte triplete din tablou au valori egale.
                                            
6. Să se determine câte triplete din tablou au proprietatea că una dintre valori este
egală cu suma celorlalte două.
                                           
7. Să se afişeze fiecare valoare din tablou o singură dată şi frecvenţa ei în tablou.
                                            
8. Să se afişeze tripletele a căror sumă este egală cu s citit. Exemplu. v=(3,5,1,2,4)
şi s=10. Se afişează nu obligatoriu în această ordine: 3, 5, 2 5, 1, 4.
                                           
9. Fisierul intervale.txt conţine pe prima linie un număr natural nenul n (n<=l000), iar
pe fiecare dintre următoarele n linii, câte două numere întregi a şi b
(1<=a<b<=32000), fiecare pereche reprezentând un interval închis de forma [a,b].
Scrieţi un program care determină intervalele care au proprietatea că intersecţia cu
oricare dintre celelalte n-l intervale este vidă şi afişează pe cîte o linie a ecranului,
separate printr-un spaţiu, numerele care reprezintă capetele intervalelor
determinate. Exemplu: dacă fişierul intervale.txt are conţinutul alăturat: 4 pe ecran se
va afisa: 17 20 2 6 2 6 17 20 1O 15 8 16.
Fișa nr.11.  Prelucrarea secvenţelor de valori alăturate

Se citesc elementele unui tablou unidimensional cu n (n<=100) numere întregi cu cel

mult patru cifre. Să se realizeze următoarele prelucrări:
1. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate
ordonate Crescător din tablou.
                                           
2. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori egale
alăturate din tablou. In cazul în care sunt mai multe astfel de secvenţe de lungime
maxima se va afişa numărul lor.
                                           
3. Să se determine câte elemente conţine cea mai lungă secvenţă de valori alăturate
din tablou care au exact 2 cifre. In cazul in care sunt mai multe secvenţe
descrescătoare de lungime maximă se va afişa prima.
                                            
4. Să se determine câte elemente conţine cea mai lunga secvenţă de numere pare
alăturate din tablou. In cazul in care sunt mai multe secvenţe de lungime maximă se
va afişa numărul lor.
                                           
5. Să se afişeze pe ecran lungimea maximă a unei secvenţe din tablou
cu proprietatea că oricare două elemente aflate pe poziţii consecutive sunt
prime între ele. Exemplu: dacă tabloul conţine valorile: 16 25 6 12 1O 4 5 se va afişa
3 pentru că cea mai lungă secvenţa cu proprietatea cerută este 16 25 6.
                                           
6. Să se determine cea mai lunga secvenţă palindromică din tablou. (de elemente
alăturate) Exemplu. pentru tabloul V:(3, 4, 7, 9, 2, 9, 7, 5) se afişează valoarea 5.
                                           
7. Să se determine secvenţa de elemente alăturate a căror sumă are
valoare maximă. Secvenţa se va afişa pe ecran.
                                           
Fișa nr. 12. Calculul unor expresii
1. Fie doua tablouri unidimensionale x si y care memoreaza n(n<=100) numere
intregi pozitive de cel mult 4 cifre fiecare.
Să se calculeze valoarea următoarelor expresii:
a. E=(X1+Y1)* (X2+Y2)* –- –*(Xn+Yn)
b. E=X1*Yl+ X2*y2 + …. -~+Xn*yn
c. E=min(x1,y1)+min(x2,y2)+ …. ..
d. E=min(x1,yn)+min(X2,yn-1)+…+min(xn,y1)
e. Ultima cifra a expresiei E = x1^y1+x2^y2+ … xn^yn
                                           
2. Sa se determine suma si produsul a doua polinoame. Coeficientii celor doua
plinoame se vor memora in doua tablouri unidimensionale.
                                           
3. Sa se calculeze cel mai mare divizor comun si cel mai mic multiplu comun al
componentelor unui tablou unidimensional care memoreaza n(n<=100) numere
naturale nenule.
                                           
4. Sa se afiseze divizorii comuni ai tuturor componentelor unui tablou unidimensional
cu n ( n<=100) componente numere intregi nenule cu cel mult patru cifre fiecare.
                                           
5. Fie tabloul unidimensional care memoreaza n(n<=50) numere intregi. Sa se
determine factorul prim care apare la puterea cea mai mare in descompunerea
produsului celor n numere.
                                           
6. Operatii cu fractii :
a. Sa se determine suma si produsul a n (n<=100) fractii. Pentru fiecare fractie se
citesc valorile numaratorului respectiv numitorului ca numere intregi nenule de cel
mult patru cifre fiecare.Rezultatele se vor afisa ca fractii ireductibile.
b. Sa se determine cea mai mica fractie din cele n citite.
                                           
7. Sa se determine daca radical de ordinul m (m este numar natural <10) din
(x1*x2*x3*…*xn) este numar natural , unde xi sunt numere naturale de cel mult patru
cifre fiecare.
                                            
Fișa nr.13 Probleme de generare
1. Sa se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n ( n<=200) numere prime.
                                           
2. Să se memoreze intr-un tablou unidimensional numerele prime pana la n citit care,
inversate, sunt tot prime, unde n este număr natural cu cel mult 8 cifre.
                                           
3. Să se memoreze intr-un tablou unidimensional primele n elemente din şirul lui
Fibonacci (F[1]=l, F[2]=1, F[n]=F[n-1]+F[n-2], n>2).
                                           
4. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {l,2,3…n}
                                           
5. Să se genereze toate submulţimile mulţimii {a[1],a[2],a[3]…a[n]}
                                           
6. Scrieţi programul care citeşte de la tastatură un număr natural n impar
şi construieşte în memorie un tablou unidimensional A=(A1, A2,…, An)
cu elementele mulţimii (1 ,2 , . . . ,n) astfel încât elementele de pe poziţii impare
formează şirul Crescător 1,2, . . . , [ (n+1) /2] iar elementele de pe poziţii pare şirul
descrescător n,n-1 , . . . , [ (n+1) /2] +1 . Exemplu: pentru n=11 se va construi tabloul
A =(1, 11, 2, 1O, 3, 9, 4, 8, 5, 7, 6).
                                            
Fișa nr.14 Operaţii cu numere mari
1. In fişierele nr1.txt şi nr2.txt sunt scrise douã numere mari (cu cel mult 1000 de
cifre fiecare).
a. Să se afişeze suma celor două numere
b. Să se înmulţească primul număr cu un număr format dintr-o singură cifră x a cărei
valoare se citeşte de la tastatură
c. Să se determine produsul celor două numere
d. Să se determine câtul şi restul împărţirii celor două numere.
                                           
15 Prelucrarea numerelor în diferite sisteme de numeraţie
1. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza l0 în baza 2.
                                           
2. Să se transcrie un număr natural x cu cel mult 9 cifre din baza lO în baza b
(2<=b<=9).
                                           
3. Să se determine dacă numărul natural x scris in baza lO are în baza 2 un număr
de cifre de O egal cu numărul cifrelor de 1.
                                           
4. Se citesc cele n cifre c (c<=9) ale numărului x şi baza b în care este scris numărul
x. Să se afişeze numărul x în baza 1O.
                                           
5. Se citesc două numere naturale x şi y. Să se determine dacă unul dintre numere
poate reprezenta transcrierea celuilalt număr intr-un sistem de numeraţie mai mic
sau egal cu 9. În caz afirmativ se va afişa sistemul de numeraţie. Exemplu: pentru
x=68 şi y=2112 se afişează 3 deoarece 2112(3)=68(10) .
                                            
Fișa nr.16 Vectori de frecvenţe (numărare)
1. În fişierul cifra.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele toate ordonat Crescător.
                                           
2. În fişierul cifra.ţxt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele o singură dată ordonate
Crescător.
                                           
3. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele care nu se găsesc în fişier.
                                           
4. În fişierul cifre.txt sunt memorate cel mult un milion de cifre separate prin unul sau
mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o metodă eficientă din punct de vedere a
spaţiului de memorie şi a timpului de execuţie cifrele cu cea mai mică frecvenţă.
                                           
5. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult patru cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze utilizând o
metodă eficientă din punct de vedere a spaţiului de memorie şi a timpului de
execuţie cele mai mari două numere de două cifre care nu se găsesc în fişier.
                                           
6. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult patru cifie separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze câte numere
din fişier au prima şi ultima cifră identice.
                                            
7. În fişierul numere.ţxt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult nouă cifre fiecare separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze care
este cifra (cifrele) care apare de cele mai multe ori în numerele din fişier.
                                           
8. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel
mult 9 cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea
pe ecran a celui mai mare număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din
fişier. Alegeţi un algoritm de                                              eficient din punct de vedere
al memoriei utilizate şi al timpului de execuţie. Exemplu: dacă fişierul numere.txt
conţine: 267 39628 79 se va tipări 9987766322.
                                           
9. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel
mult 9 cifre fiecare. Fiecare linie a fişierului conţine câte un număr. Se cere afişarea
pe ecran a celui mai mic număr care s-ar obţine din toate cifrele numerelor din fişier.
Alegeţi un algoritm de                                              eficient din punct de vedere al
memoriei utilizate şi al timpului de execuţie. Exemplu: dacă fişierul numere.txt
conţine: 267 39608 79 se va tipări: 2036677899.
                                           
10. În fişierul numere.txt sunt memorate cel mult un milion de numere naturale cu cel
mult trei cifre separate prin unul sau mai multe spaţii. Să se afişeze in ordine
crescatoare numerele din fişier care apar o singura datã.
                                            
11. In fişierul medii.txt sunt memorate cel mult un milion de medii (numere reale cu
doua zecimale cu valori cuprinse intre 1 şi 10). Să se afişeze o statistică a mediilor
astfel: numărul de medii cuprinse în intervalul [1,2], numărul de medii cuprinse în
intervalul (2,3],.., numărul de medii cuprinse în intervalul (9,l0].
                                           
12. În fişierul numere.txt sunt memorate maximum 10000 de numere naturale cu cel
mult 9 cifre fiecare. Să se afişeze câte numere au cifrele egale. Exemplu. Dacă în
fişier sunt scrise numerele 234, 333, 55, 56, 33, 5632 se afişează Valoarea 3.
                                           
13. Fie un Vector v cu n elemente numere naturale (n<=100) cu cel mult 4
cifre fiecare. Se cere să se afişeze cel mai mare număr format cu prima cifră
a fiecărei componente din v. Exemplu. pentru v=(78, 567, 7122, 5, 123) se afişează:
75751.
                                           
14. Evidenţa produselor vândute de o societate comercială este păstrată în fişierul
produse.txt. Pentru fiecare produs se cunoaşte tipul produsului (un număr natural de
cel mult 2 cifre), cantitatea exprimată în kilograme ( un număr natural mai mic sau
egal cu 100) şi preţul unui kilogram (un număr natural mai mic sau egal cu 100).
Produsele de acelaşi tip pot fi vândute în cantităţi diferite, fiecare vânzare fiind
înregistrată separat. Fişierul produse. txt are cel mult 2000 de linii şi fiecare linie
conţine trei numere naturale, separate prin câte un spaţiu, ce reprezintã, în această
ordine tipul, cantitatea şi preţul de Vânzare al unui produs la un moment dat. Să se
scrie un program care determină pentru fiecare tip de produs vândut suma totală
obţinută în urma vânzărilor. Programul va afişa pe câte o linie a ecranului tipul
produsului şi suma totală obţinută, separate prin câte un spaţiu, ca în
exemplu. Exemplu: dacă fişierul produse. txt are conţinutul alăturat: 3 1 5 1 20 5 2
1O 3 1 10 5 programul va afişa numerele următoare: 1 150 2 30 3 5